Galerie foto
[Check against delivery]
Dan Cărbunaru: Bună ziua, doamnelor și domnilor! Bine v-am regăsit la briefingul de presă, de această dată organizat ca urmare a întrunirii Comitetului interministerial de coordonare a Planului Național de Redresare și Reziliență, o coordonare asigurată de prim-ministrul României, în prezența căruia au avut loc și o serie de analize privind stadiul în care se află pregătirile țării noastre în a absorbi bani europeni prin PNRR. Alături de mine se află domnul ministru Marcel Boloș, ministrul investițiilor și proiectelor europene. Domnule ministru, vă rog.
Marcel Boloş: Bună ziua tuturor! Într-adevăr, am avut ședința Comitetului interministerial de coordonare pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență și, desigur, am trecut în revistă ceea ce înseamnă depunerea cererii de plată numărul 1 de către România. Este perioada în care Comisia Europeană e posibil să mai transmită observații sau clarificări la jaloanele care deja au fost îndeplinite. Reamintesc că am avut un număr de 21 de jaloane obligație de îndeplinit până la sfârșitul anului 2021, iar din acest punct de vedere, până la momentul la care se efectuează plata pentru cererea de rambursare, Comisia Europeană mai are dreptul să solicite aceste clarificări pentru obținerea de informații suplimentare. Așadar, ministerele de linie vor rămâne în continuare în legătură cu noi în calitate de reprezentant național, pentru a mai răspunde, dacă va fi cazul, la eventualele informații suplimentare pe care le poate solicita Comisia Europeană.
De asemenea, tot în cadrul Comitetului interministerial s-a analizat și s-au prezentat primele măsuri de lansare a apelurilor de proiecte aferente implementării primelor proiecte din Planul Național de Redresare și Reziliență. Discutăm de un număr de 58 de apeluri de proiecte cu o valoare de peste 13 miliarde de euro, deci 70% din valoarea PNRR urmează să fie implementat și să fie organizate aceste apeluri de proiecte. Unele dintre ele s-au și lansat și s-a văzut procesul acesta de implementare, mai ales la Ministerul Dezvoltării Regionale, unde apelurile de proiecte în ceea ce privește eficiența energetică pentru blocurile de locuințe, dar și pentru clădirile publice au fost apeluri de un real succes, dar, de asemenea, urmează desigur și celelalte ministere de linie să își coordoneze activitățile, astfel încât partea aceasta importantă de utilizare a banilor din PNRR să poată să fie dusă la bun sfârșit.
Totodată, în cadrul Comitetului interministerial s-a discutat și despre situația următoarei cereri de plată, cererea de plată numărul 2, care urmează a fi depusă în cursul lunii octombrie a acestui an, când România are de încasat, de asemenea, suma de 3 miliarde de euro. Așadar, în conturile României din Planul Naţional de Redresare și Reziliență în cursul anului 2022 trebuie să avem suma de 10 miliarde euro. Ar trebui să avem această sumă după depunerea cererii de plată numărul 2 din cursul lunii octombrie. Sigur, e un demers pe care îl facem cu regularitate, pentru a ne asigura că la termenele, pe care le avem fixate pentru depunerea cererilor de plată, toate jaloanele sunt validate și, repet, sunt validate cu Comisia Europeană, pentru că așa după cum am precizat de nenumărate ori, procesul de validare a jaloanelor poate să dureze până la efectuarea plăților către statul membru, respectiv până la data la care Comisia Europeană virează banii în contul României. Iar, din acest punct de vedere, ministerele de linie, împreună cu noi, în calitate de reprezentant național, dar și sub președinția domnului prim-ministru, asigurăm toate condițiile necesare pentru ca jaloanele, respectiv țintele pe care le avem de îndeplinit pentru trimestrul 1 și 2 din anul 2022 să fie duse la bun sfârșit. Vă mulţumesc.
Dan Cărbunaru: Mulţumesc şi eu, domnule ministru. Vă rog, întrebări.
Reporter: Bună ziua, domnule ministru! V-aş întreba legat de o discuţie din coaliția de guvernare, cea cu renegocierea Planului de Redresare şi Rezilienţă pe capitolul irigații. Câteva detalii dacă ne puteți da despre acest subiect, de unde se vor realoca acei bani, până la urmă, de la ce capitole, când, concret, ar putea să înceapă această renegociere şi când ar putea să ajungă primii bani în România?
Marcel Boloş: Întâi de toate, orientările Comisiei privind renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență au fost publicate în aceste zile. E un regulament pe care îl avem în această etapă în procedură de consultare și de parcurgere a etapelor premergătoare pentru a fi aprobat apoi de către Parlamentul European. Sigur că problema aceasta a irigațiilor, dar până la urmă, problema aceasta a efectelor crizei războiului din Ucraina generează și această problemă legată de securitatea alimentară. România nu este în situația în care are o astfel de problemă cu privire la securitatea alimentară, ea are un potențial agricol uriaș, care, îl știm bine cu toții, poate fi valorificat dacă asigurăm investițiile în infrastructură specifice, iar irigațiile, din acest punct de vedere, sunt o astfel de investiție. Şi nu este doar securitatea alimentară privită prin prisma acestor investiții în infrastructura de irigații, discutăm și de alte tipuri de investiții specifice, cum ar fi cele legate de procesare, de sprijin acordat fermierilor sub diverse forme, inclusiv de calificarea resurselor umane pe domeniul acesta foarte important pentru România. Așadar, problema este mult mai complexă din punct de vedere al tipului de criză și cel legat de securitatea alimentară, întrucât e o problemă care trebuie abordată foarte serios la nivel european.
Reporter: O să rămână separat această discuție cu Comisia sau intră în acel pachet despre care vorbeați dvs?
Marcel Boloş: Comisia, în momentul de față, potrivit regulamentului pe care îl avem, abordează problema independenței energetice în cadrul programului lansat de Comisia Europeană, REPowerEU. Dar, în același timp, până la aprobarea regulamentului Comisiei Europene, se pot pune în discuție și alte tipuri de modificări, alte tipuri de solicitări ale statelor membre. În această perioadă, președinția franceză a trimis chestionare la fiecare dintre statele membre cu privire la capitolul acesta de independență energetică, iar noi, în cadrul acelui chestionar, la rubrica ”Alte comentarii”, am ridicat problema aceasta a securității alimentare, care cred că este una foarte serioasă atât la nivel național, cât și la nivelul european, și încercăm să punem în discuția Comisiei Europene securitatea alimentară și măsurile pe care fiecare stat membru ar trebui să și le adopte pentru reziliența sistemelor agricole și pentru tipurile de investiții specifice pe care fiecare țară îl are.
Reporter: Bună ziua, domnule ministru! Aș vrea să vă întreb referitor la pensii, mai exact în contextul declaraţiilor făcute și de ministrul muncii, se mai impune vreun procent cu privire la cheltuielile cu pensiile /…/?
Marcel Boloș: Este o discuție prematură în acest moment. Suntem siguri de un anumit lucru și anume că avem o rată a inflației, care vine de pe un proces inflaționist bazat pe costuri, avem un număr cât mai mare de populație care se află în risc de sărăcie extremă – aceasta este o realitate, pe care nu numai România o are, ci toate țările membre ale Uniunii Europene. Desigur că în această perioadă, toate statele membre încearcă să găsească soluții. Unele sunt fie de creștere a nivelului veniturilor populației, dar aici avem constrângerile bugetare pe care le știm cu toții, pe de-o parte, iar pe de altă parte, măsura voucherelor sociale ca o formă de compensare parțială a acestei situații dificile prin care trece populația. Ar fi de dorit, dar acest lucru îl vom vedea pe perioada în care are loc negocierea, ca Guvernul României, și în general guvernele statelor membre, să aibă acest spațiu, dacă vreți, bugetar liber, pentru ca să se poată sprijini populația aflată în acest risc de sărăcie extremă. Nu mai seamănă criza medicală sau pandemică, care a fost stabilită și pentru care s-a elaborat regulamentul pentru mecanismul de redresare și reziliență, nu mai seamănă cu tipurile de crize pe care le avem astăzi. Avem o criză a energiei, avem o criză a războiului din Ucraina. Deci, practic, prioritățile, atât la nivel național, dar și la nivelul fiecărui stat membru, se schimbă și de aceea Comisia cred eu că trebuie să aibă înțelepciunea necesară pentru ca să răspundă acestor priorități prin asigurarea unui cadru legal și unui cadru generat de regulamentele Comisiei Europene, pentru ca să poată să devină rezilientă și să facă față tuturor provocărilor pe care le au.
Reporter: Și încă o întrebare dacă îmi permiteți. Apropo de voucherele sociale, Poșta Română susține că nu a primit nimic, nu are ce să distribuie. Care este situația?
Marcel Boloș: Nici nu avea cum, pentru că am spus de nenumărate ori în spațiul public, că procesul de emitere a acestor vouchere se întâmplă în momentul de față. Unitățile emitente acest lucru fac. Și domnul director general trebuia să vă spună că, după ce au fost emise aceste vouchere, urmează distribuția, care începe cu data de 13 iunie, așa cum am precizat la fiecare intervenție din spațiul public, și după aceea urmează încărcarea. Și mai spun, și profit de acest lucru, că sunt patru tranșe: tranșa unu este cu această complexitate pe care am menționat-o de nenumărate ori – etapa unu de emitere a acestor carduri – , etapa a doua de distribuire a lor, etapa a treia de încărcare a lor. Gândiți-vă că sunt două milioane și jumătate, mai precis 2.581.000 de beneficiari, care așteaptă aceste vouchere și care au acest proces specific pentru tranșa întâi. Obligațiile pe care ni le-am asumat, la termenele pe care ni le-am asumat, se duc la bun sfârșit, așa cum a fost anunțat în programul de măsuri economico-sociale.
Reporter: Eu voiam să vă mai întreb în completare la colega mea legat de agricultură, sisteme de irigație care ar putea să fie și ele cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență. De unde propuneți să se ia, dacă se va da pentru aceste…de unde va propune România să se taie?
Marcel Boloș: Deci, în momentul de față, noi avem o multitudine de variante pe care le avem la dispoziție, cele pe care, de altfel, în proiectul de regulament al Comisiei Europene sunt valabile pentru toate statele membre. Acolo spune așa: varianta unu – ți se permite ca să te împrumuți peste valoarea venitului național brut, de 6,8% cât este procentul actual, îţi permite să faci această, să zicem, depășire a împrumutului pe care îl avem și e posibil de accesat de la Comisia Europeană. Varianta a doua, în care îți faci recostingul, adică îți redimensionezi cumva aceste categorii de cheltuieli, pentru că a avut loc o creștere a prețurilor la materiale sau o creștere a prețului la utilitățile publice, ceea ce îți permite ca să faci această ajustare a jaloanelor și țintelor. Dar cum v-am spus, este o discuție prematură, întâi de toate să vedem acest capitol în regulamentul Comisiei Europene și este un câștig extraordinar pentru România și pentru țările membre ale Uniunii Europene, dacă se va reuși ca reziliența sistemelor agricole și problema securității alimentare să apară în regulamentul Comisiei Europene. Este un lucru extraordinar pentru țara noastră.
Reporter: Când vorbiți de nivelul împrumuturilor, care ar putea să crească, vă referiți la împrumuturile din PNRR?
Marcel Boloș: Ele, împrumuturile din PNRR acestea sunt, dar ele sunt în condiții foarte avantajoase: avem 10 ani perioadă de grație, dobânda este aproape nesemnificativă, 5% trebuie să rambursezi pe an. Sunt condiții extraordinar de bune ca să poți să finanțezi investiții care au efect multiplicator pentru dezvoltarea României.
Reporter: Când credeți că am putea avea un răspuns la, iată acum, solicitarea și a dumneavoastră, că până acum părea că fostul ministru al fondurilor europene spunea că nu se poate renegocia Planul Național de Redresare și Reziliență?
Marcel Boloș: Dar dacă au apărut orientările Comisiei pentru renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență, nu cred că se mai pune problema.
Reporter: În privința energiei, da, dar deocamdată vorbim despre energie…
Marcel Boloș: Aici, dacă regulamentul Comisiei Europene se va aproba, să zicem, în această toamnă, atunci noi avem posibilitatea, prin serviciile Comisiei, să depunem oficial solicitarea de renegociere, dar până atunci discuțiile informale pe care va trebui să le avem cu Comisia Europeană sunt definitorii pentru ceea ce va însemna pentru România renegocierea. Pot să vă spun cu certitudine un singur lucru și îl repet: nu mai avem aceleași condiții de criză medicală de la începutul PNRR-ului cu crizele pe care trebuie să le gestionăm în momentul de față.
Reporter: S-a schimbat contextul.
Marcel Boloș: S-a schimbat absolut contextul, prioritățile de investiții ale statelor membre au devenit altele și ele trebuie raportate la ceea ce este nevoie de finanțare, în prezent …
Reporter: La realitatea de astăzi.
Marcel Boloş: … pentru ca să nu ajungem să investim banii în lucruri care nu fac sens cu perioada de criză pe care o trecem.
Reporter: Și o ultimă întrebare, pentru că premierul spunea – este declarația dumnealui publică – că a amânat evaluarea miniștrilor tocmai pentru a aștepta luna iunie ca să vadă stadiul îndeplinirii jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență, acesta fiind unul dintre criteriile de evaluare. Acum, pentru că mai sunt câteva zile, credeți dumneavoastră că toți miniștrii își vor îndeplini jaloanele din PNRR până la finalul acestei luni?
Marcel Boloș: Este decizia domnului prim-ministru și dumnealui a anunțat public acest lucru. Știu un singur lucru că toți colegii din Guvernul României fac eforturi serioase pentru ca tot ce avem stabilit ca jaloane până acum s-a întâmplat și am dovedit împreună, ca echipă guvernamentală, că știm să gestionăm astfel de situații. Fac eforturi în acest sens ministerele de linie, pentru ca jaloanele, așa cum ele sunt stabilite în momentul de față în Planul Național de Redresare și Reziliență, să fie duse la bun sfârșit.
Reporter: Bună ziua! Şi dacă îmi permiteţi, se poate să ne spuneţi unde se fac cele mai mari eforturi, adică unde vedem întârzieri în privinţa /…/ pe care trebuie să le îndeplinească ministerele?
Marcel Boloş: Nu le-aş spune că sunt întârzieri, pentru că jaloanele pentru trimestrul întâi, la data la care a anunțat domnul prim-ministru, au fost toate încheiate din partea ministerelor de linie, iar cele care sunt pentru trimestrul doi sunt încă în curs de implementare. Analiza serioasă o facem probabil la început de lună iulie, dar, repet, eu cred că așa cum toți colegii și-au concentrat eforturile ca să realizeze jaloanele și acum același lucru se va întâmpla. România nu va pierde oportunitatea de a accesa cele 80 de miliarde de euro, pentru că este o oportunitate istorică și trebuie să ne mobilizăm pentru ca mai apoi să beneficiem de tot ceea ce înseamnă dezvoltarea și modernizarea României pe termen lung.
Reporter: Revenind la capitolul pensii din Planul Naţional de Redresare și Reziliență, spuneați dumneavoastră ceva mai devreme că – citez: „Guvernul României ar trebui să aibă spațiu bugetar liber”. Asta înseamnă că există probabilitatea să mergeți la o eventuală negociere sau renegociere, în care să fie eliminat acest procent de 9,4 din PIB?
Marcel Boloş: Când am spus ‘spațiu bugetarul liber’ înseamnă că m-am referit la a nu avea anumite constrângeri într-o perioadă extrem de dificilă pentru oameni, când oamenii așteaptă soluții concrete de la Guvernul României. Nu ar fi de dorit o creștere substanțială pentru a face față inflației de către pensionari sau alte categorii sociale și noi să spunem „nu putem”, ridicăm din umeri neputincioși și pentru că avem această barieră în Planul Național de Redresare și Reziliență. Ar fi nedrept față de acele categorii sociale.
Reporter: Și dacă se poate să ne mai spuneți concret când se vor cheltui primii bani din Planul Național de Redresare și Reziliență?
Marcel Boloş: Mâine este, dacă vreți, ceremonia de semnare a contractului pentru Autostrada A7 Ploiești-Buzău. Ea are trei loturi, 28 de km, dacă nu mă înșel, 3,8 miliarde lei, din care mâine se semnează lotul întâi. Deci mâine, la acea ceremonie sunt două lucruri de sărbătorit, dacă vreți, de inaugurat: pe de o parte, avem primele proiecte de infrastructură de transport urnite din loc și, pe de altă parte, începem să intrăm în linie dreaptă cu cele mai grele proiecte și cele mai grele jaloane, care acestea sunt, cele din domeniul infrastructurii de transport.
Reporter: Mulţumesc.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu foarte mult. Înțeleg că mai sunt întrebări?
Reporter: Pentru dumneavoastră aş avea o întrebare: dacă au existat la nivelul autorităților române, dacă a existat vreo solicitare pentru ca aeronava ministrului rus Serghei Lavrov să tranziteze spațiul nostru aerian, dacă există aceste informații, în acest moment.
Dan Cărbunaru: Din datele pe care le am la nivelul Guvernului, pot să vă confirm că cel puțin până la momentul organizării briefingului de presă, Autoritatea Aeronautică Civilă Română nu primise nicio solicitare de la autoritățile ruse privind survolul vreunei aeronave care să îl transporte pe ministrul rus de externe.
Reporter: Mulţumesc.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu. Dacă nu mai sunt alte întrebări, mulțumesc pentru prezență și vă doresc o după-amiază plăcută tuturor!
