Aceste fonduri vor ajuta țările din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP) să facă față situației alimentare stringente cu care se confruntă prin acordarea de asistență umanitară (150 de milioane EUR), prin sprijinirea producției durabile de alimente și a rezilienței sistemelor alimentare (350 de milioane EUR) și prin sprijin macroeconomic (100 de milioane EUR).
Cu ocazia anunțării noii măsuri de sprijin în cadrul Zilelor europene ale dezvoltării din 2022 de la Bruxelles, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: Războiul de agresiune al Rusiei are costuri uriașe și lipsite de sens nu numai pentru populația ucraineană, dar și pentru persoanele cele mai vulnerabile din întreaga lume. Rusia blochează în continuare milioane de tone de cereale de care populație mondială are nevoie disperată. Pentru a veni în ajutorul partenerilor noștri, vom mobiliza o sumă suplimentară de 600 de milioane EUR astfel încât să evităm riscul unei crize alimentare și al șocurilor economice.
Comisarul pentru parteneriate internaționale, Jutta Urpilainen, a declarat: Solidaritatea se află în centrul valorilor Uniunii Europene. Cei mai vulnerabili dintre noi se confruntă cu dificultăți uriașe pe fondul crizei alimentare agravate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Prin aceste 600 de milioane EUR suplimentare, ne vom consolida sprijinul în vederea gestionării acestei crize, contribuind în același timp la dezvoltarea unor sisteme alimentare durabile și reziliente.
Sectoare care vor beneficia de sprijin
Comisia propune direcționarea sumei de 600 de milioane EUR mobilizate din rezervele Fondului european de dezvoltare pentru a sprijini țările cele mai afectate din Africa, zona Caraibilor și Pacific. Vor fi abordate în acest fel diferitele dimensiuni ale crizei prin:
Asistența umanitară: 150 de milioane EUR sub formă de asistență în numerar acordată ori de câte ori este nevoie și acolo unde este posibil, precum și sprijin acordat prin intermediul mecanismelor existente de protecție socială și de tip „plasă de siguranță”.Producția alimentară și reziliența sistemelor alimentare: 350 de milioane EUR pe termen mediu și lung în vederea sprijinirii investițiilor în producția durabilă astfel încât să se dezvolte sisteme alimentare mai reziliente, inclusiv în vederea sprijinirii sustenabilității sociale (pentru tineri și femei).Sprijin macroeconomic: 100 de milioane EUR pentru Fondul fiduciar pentru reducerea sărăciei și creștere economică (PRGT) al FMI, care va facilita acordarea de sprijin pentru țările cele mai afectate. Sprijinul UE pentru PRGT face parte dintr-o abordare de tip „Echipa Europa și se preconizează că această contribuție suplimentară îi va încuraja și pe alți donatori să contribuie.Aceste 600 de milioane EUR destinate răspunsului UE în materie de securitate alimentară globală în vederea combaterii crizei alimentare se adaugă asistenței umanitare deja mobilizate la nivel mondial și fondurilor IVCDCI – Europa globală alocate pentru proiecte privind agricultura durabilă, alimentația de bază, apa și salubritatea și protecția socială; aceste fonduri, în valoare de peste 2 miliarde EUR în Africa Subsahariană și de 1 miliard EUR suplimentar pentru partenerii din vecinătatea sudică, vin în completarea sprijinului acordat pentru această regiune prin intermediul Mecanismului UE pentru alimente și reziliență, în valoare de 225 de milioane EUR. Alte 960 de milioane EUR sunt prevăzute în cadrul IVCDCI – Europa globală pentru America Latină și zona Caraibilor și Asia până în 2024.
Context
Chiar înainte de invadarea Ucrainei de către Rusia, aproape 193 milioane de persoane din 53 de țări și teritorii sufereau acut din cauza insecurității alimentare, având nevoie urgentă de asistență. Atacul Rusiei a înrăutățit dramatic situația.
UE a reacționat adoptând printr-o serie de decizii strategice. În comunicarea sa din 23 martie privind securitatea alimentară, Comisia Europeană și-a reafirmat angajamentul ferm de a combate insecuritatea alimentară mondială împreună cu partenerii săi.
Răspunsul UE în materie de securitate alimentară globală transpune în practică diferitele direcții de acțiune – inclusiv cele prevăzute în cadrul FARM și al Alianței mondiale pentru securitate alimentară a G7 și oferă sprijinul necesar Grupului ONU de răspuns la crizele mondiale. Răspunsul UE în materie de securitate alimentară globală include patru direcții de acțiune, care urmează să fie transpuse în practică împreună cu statele membre în cadrul unei abordări de tip „Echipa Europa”: 1. Solidaritate: ajutor de urgență și accesibilitate din punct de vedere financiar; 2. Producție durabilă și reziliență; 3. Comerț: facilitarea comerțului cu alimente; 4. Multilateralism eficient.
Fondurile propuse a fi utilizate de Comisie în acest sens sunt fonduri dezangajate din cel de al 10-lea și al 11-lea FED, care ar urma să fie rambursate statelor membre ale UE, cu excepția cazului în care Consiliul convine altfel în unanimitate. Dacă Consiliul este de acord, aceste fonduri vor fi alocate în beneficiul țărilor din Africa, zona Caraibilor și Pacific și vor fi utilizate în cadrul unui răspuns de tip „Echipa Europa”.
Pentru informații suplimentare
Comunicarea privind securitatea alimentarăStrategia de la fermă la consumatorAcțiunile UE de consolidare a securității alimentare la nivel mondial
