Conferință presă susținută de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș

Galerie foto

[Check against delivery]

Dan Cărbunaru: Buna ziua! Bine v-am regăsit la briefingul de presă al guvernului. Așa cum a promis, domnul ministru al investițiilor și proiectelor europene, Marcel Boloș, este gata să ofere toate detaliile legate de stadiul îndeplinirii angajamentelor pe care guvernul și le-a asumat, acela legat de țintele și jetoanele pe care le are de îndeplinit pentru trimestrul numărul doi al anului în curs. Domnule ministru, mulțumesc pentru faptul că ați venit și o să vă rog să dați detaliile îndeplinirii acestor angajamente guvernamentale.

Marcel Boloş: Mulțumesc și eu. Aşa după cum se cunoaște, pentru trimestrul doi, cu termen data de 30 iunie 2022, am avut de dus la bun sfârșit un număr de 27 de jaloane, care fac parte din Planul Național de Redresare și Reziliență. Până ieri, la sfârșitul zilei, toate ministerele de linie, care au fost implicate și au avut în responsabilitate jaloane pentru trimestrul doi, au depus documentele necesare care fac dovada ducerii la îndeplinire a jaloanelor pe care le-au avut în responsabilitate. O scurtă trecere în revistă a numărului de jaloane pe care le-a avut fiecare dintre ministere: Ministerul Mediului – un jalon, Ministerul Transporturilor – un jalon, Ministerul Energiei – patru jaloane, Ministerul Dezvoltării Regionale – şase jaloane, Ministerul Finanțelor – un jalon, Ministerul Sănătății – trei jaloane, Ministerul Justiției – un jalon, Secretariatul General al Guvernului – un jalon, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării – trei jaloane, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – un jalon, Ministerul Muncii – un jalon, și Ministerul Educației – trei jaloane. Așa cum am menționat, documentațiile ministerelor de linie au fost depuse la Ministerul Investițiilor. Urmează, în perioada următoare, să avem și să începem procesul de validare cu Comisia Europeană a acestor jaloane, pentru ca la termenul pe care îl avem, pentru cererea de plată numărul 2, cea pentru care termenul este luna octombrie 2022, să putem să avem validate cele 27 de jaloane și să putem să ne depunem cererea de plată, în condițiile pe care deja le cunoașteți. Pentru trimestrul unu amintesc că am avut un număr de 24 de jaloane, pentru trimestrul trei avem 24 de jaloane din nou și pentru trimestrul patru – 55 de jaloane, fiind trimestrul ultim din an cu cea mai mare greutate. Așadar, pentru anul 2022, totalul jaloanelor pe care le avem de dus la bun sfârșit este de 130. Acum câteva lucruri despre jaloanele pe care le-am avut de îndeplinit pentru trimestrul doi. Aceste tipuri de jaloane au anumite particularități și anume 18 dintre ele sunt acte normative, pe care a trebuit să le adopte guvernul și, după caz, parlamentul. Cele mai importante legi pe care le-am avut de adoptat a fost ordonanța cu reglementările care privesc decarbonizarea, proiectul de lege al zonelor metropolitane, proiectul de lege privind administrarea bunurilor confiscate, proiectul de lege a interoperabilității, ordonanța de urgență cu cloud-ul guvernamental, proiectul de lege privind modificarea economiei sociale, acestea fiind în categoria principalelor legi care au fost dezbătute în procedură parlamentară și care au trecut prin Camera Deputaților. Restul de jaloane au fost legate de apeluri de proiecte, respectiv, lansări de apeluri de proiecte și, desigur, aceste jaloane din trimestrul doi au aceste particularități pe care le-am amintit. În continuare, Guvernul României trebuie să facă eforturi pentru ca celelalte jaloanele aferente trimestrelor 3 și 4 să poată să fie duse la bun sfârșit. Pe măsură ce am lansat apelurile de proiecte, spre exemplu urmează partea de evaluare a proiectelor, partea de contractare care sunt, să zicem, activități cu un grad de complexitate mai ridicat, iar în ceea ce privește proiectele de infrastructură, după cum știţi, acestea au ca finalitate contractele de execuție lucrări, dar și implementarea acestor proiecte de mare însemnătate pentru România. Partea de implementare este într-adevăr însoțită și de riscuri, pe care va trebui să le manageriem în mod corespunzător chiar dacă termenul de dus la bun sfârșit al jalonului este în anul 2026. Cam aceasta este situația îndeplinirii jaloanelor pentru trimestrul doi. Cum am spus, începem procesul de validare cu Comisia Europeană. În acest proces de validare cu Comisia Europeană s-ar putea să fie solicitate informații suplimentare sau completări, după cum deja ne-am obișnuit, ale documentelor pe care le trimitem la Comisie și, din acest punct de vedere, suntem într-un parteneriat deschis cu Comisia Europeană și facem toate eforturile pentru ca aceste jaloane să fie validate și în luna octombrie cererea de plată numărul 2 să poată fi depusă în bune condiții. Pentru România, în acest an, scopul și obiectivul cel mai important pe care îl avem de îndeplinit este de a asigura încasarea celor 10 miliarde de euro necesare pentru implementarea proiectelor de infrastructură și tuturor acelor categorii de proiecte la care ne-am obligat și ne-am asumat responsabilitatea prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Vă mulţumesc.

Dan Cărbunaru: Mulțumesc, domnule ministru. Vă rog, la microfon, dacă aveţi întrebări; pentru transmisia live!

Reporter: Dacă fac o analogie, aşa, România este în situația cetățeanului simplu care se duce la oricare ghișeu, fie la ministere fie la primărie, cu toate hârtiile în mână cerute de primărie și nu este sigur dacă îi mai cere vreuna sau le-a…

Marcel Boloş: Da, este un proces de validare cu care noi ne-am obișnuit și Comisia are acest drept, până la virarea banilor, să solicite aceste informații suplimentare. Noi avem obligația să depunem toate diligențele necesare pentru ca România să încaseze valoarea aceasta enormă de 3 miliarde de euro, iar din această perspectivă nu cred că se pune problema că, noi în calitate de reprezentant național și de responsabil pentru depunerea cererilor de plată, să nu oferim informațiile suplimentare ce ne sunt solicitate.

Reporter: Domnule ministru, faptul că în trimestrul 4 spuneați că avem 44…

Marcel Boloş: 55 de jaloane…

Reporter: 55 de jaloane de îndeplinit, în condițiile în care în trimestrul 2 am avut 27 și până mai ieri încă mai erau cinci jaloane..

Marcel Boloş: Dar să nu uităm – eram pregătit să vă răspund la această întrebare -, fiind acte normative, ele erau în curs de aprobare și era un orizont de așteptare, dacă vreți, legitim, ca să putem astăzi să vă oferim această informație. Deci, nu vorbesc dacă am fi în situația unor jaloane mai complicate, mai complexe. Ca să putem închide jalonul, din punctul nostru de vedere, și să îl raportăm la comisie. Acolo unde jaloanele sunt mai complicate, nu trebuie să apară astfel de situații. V-am spus că au aceste particularități jaloanele, în sensul că sunt mai simple și ele sunt aferente trimestrelor I și II.

Reporter: Ca să continui. În trimestrul IV există vreo șansă să le terminăm la timp?

Marcel Boloş: E foarte greu de spus. Cum ați văzut până acum, și în trimestrul I și în trimestrul II, colegii miniștri…

Reporter: Ne-am târâit.

Marcel Boloş: …au făcut eforturi pentru a duce la bun sfârșit jaloanele și sunt convins că responsabilitatea miniștrilor, dar și a colegilor care sunt implicați în implementarea jaloanelor, va fi aceeași. Nu ne permitem să riscăm încasarea acestor bani, care sunt de o importanță vitală pentru stabilitatea financiară a României.

Reporter: De ce nu lucrează înainte ministerele? Pentru că jaloanele nu se schimbă, le știu de la începutul anului.

Marcel Boloş: Să știți că orice act normativ, oricât de simplu ar părea, de la o coală de hârtie albă, dacă e să o iau aşa foarte simplu, ca om cu o experiență de 30 de ani în administrație, și până la momentul la care se publică actul normativ în Monitorul Oficial, să știți că sunt multe zile în care trebuie să concepi actul normativ, apoi trebuie să îți obții toate avizele necesare și anii de experiență din administrație mi-au validat că pentru un act normativ, uneori e nevoie, din experiența personală, poate și de o lună și jumătate/ două luni, pentru a obţine toate aprobările și să îl şi elaborezi. Este o avizare internă. Nu este suficient doar elaborarea actului normativ, există și avizarea interdepartamentală la nivelul ministerelor de linie.

Reporter: De ce nu simplificaţi?

Marcel Boloş: Nu ştiu dacă vă amintiți de inițiativele acelor comitete, dacă vreți, de avizare unică, care, la un moment dat, s-a pus în discuție, la nivel de Secretariat General al Guvernului, şi au rămas fără finalitate, pentru că responsabilitatea ministerelor de linie, la momentul avizării, este una pe măsura aprobării actului normativ. Adică, fiecare, după ce parcurge materialul, are dreptul să facă aceste observaţii. Uneori, tot din experiență personală vă spun, poate sunt și câte două rânduri de observații care vin. E adevărat că…

Reporter: Ştiţi foarte bine că sunt timpii de răspuns de la un mister la celălalt. Îi trimiți azi solicitarea, îţi răspunde peste o săptămână. Vine înapoi, o trimiți iar peste o săptămână. Nu e vorba de răspuns, ci de acei timpi morți. Asta întrebam, de ce nu faceți procedurile, având în vedere că românii așteaptă acei bani?

Marcel Boloş: Vă daţi seama că nu e în responsabilitatea Ministerului Fondurilor să facă aceste proceduri, dar poate fi discutat modul în care se pot simplifica aceste proceduri de avizare. Repet, deocamdată avem aceste metodologii pe care trebuie să le parcurgem, pentru a putea să ne ducem la bun sfârșit jaloanele pe care ni le-am asumat.

Reporter: Domnule ministru, în urmă cu două zile spuneați că mai aveți 22 de jaloane. Spuneţi-ne concret, cum le-aţi îndeplinit? Spuneați că au fost acte normative, dar nu le vedem pe toate.

Marcel Boloş: Au fost două tipuri de jaloane, unele au fost de natura actelor normative, o parte s-au derulat prin Guvernul României, altă parte s-au derulat prin Parlament. Spre exemplu, cele șase legi, pe care vi le-am dat şi vi le-am amintit, au fost trecute în ultimele ședințe prin Camera Deputaților. Toată lumea a înțeles că astfel de jaloane trebuie duse la bun sfârșit, pentru că discutăm de interesul financiar al României. Pe de altă parte, am dat exemplul apelurilor de proiecte pentru care s-a cerut lansarea apelului de proiecte – lansarea înseamnă… uitați-vă să vedeți că pe toate site-urile sunt lansate apelurile. Am menționat că sunt aceste jaloane mai simple și că avem această perspectivă. Acum, aceasta să știți că este situația de astăzi cu documentele depuse din partea ministerelor. Sperăm ca după ce va începe validarea cu Comisia Europeană, să nu fie foarte multe observații de la Comisia Europeană, dar având în vedere că România are la fiecare trimestru de îndeplinit aceste jaloane asumate, cred că interesul tuturor este să facem aceste demersuri și să le putem finaliza într-un termen rezonabil, fiind vorba de bani pe care îi încasăm la bugetul României.

Reporter: Dacă legea nu a fost promulgată, considerați că jalonul a fost atins?

Marcel Boloş: Din punctul nostru de vedere, în relația cu Comisia, am avut și pentru cererea de plată precedentă, spre exemplu Ordonanța 124, cea care era aferentă fluxurilor financiare pentru PNRR și a fost în curs de promulgare la președinție și Comisia a acceptat-o ca fiind validată. Aici să știți că de la caz la caz, de la jalon la jalon, unele pot să fie acceptate în varianta aceasta, altele pot să fie, să zicem, să ne pună în situația în care să așteptăm publicarea, dar mergând pe modelul pe care l-am avut în cererea de plată numărul unu, între timp s-a și publicat, e adevărat, ordonanța, la acest moment am considerat că jalonul este îndeplinit.

Reporter: Care sunt ministerele care au trimis pe ultima sută de metri confirmarea atingerii acestor jaloane?

Marcel Boloş: Răspunsul îl aveți, de vreme ce ați văzut că s-a publicat situația celor cinci sau șase jaloane, nu mai știu ce a apărut în spațiul public, și restul trebuiau să publice sau, mă rog, să depună, îmi cer scuze, la noi documentele doveditoare pentru îndeplinirea jaloanelor și țintelor. Diferența între 27 și 6. De aceea v-am și spus că mă feresc să fac declarații până în ultima zi.

Reporter: Până astăzi, când aţi spus că veţi veni cu toate informațiile, de aceea insist puțin și vă rog să ne spuneți care sunt ministerele care v-au confirmat ultima dată. Haideţi să ne referim la ultimele două zile, de când aţi ieşit /…/

Marcel Boloş: Nominal nu le știu să vă spun, exact care dintre ministere, pentru că fiecare are câte un număr de jaloane, dar v-am spus diferența dintre 27 și cele care au fost duse la bun sfârșit sau au fost raportate ca fiind îndeplinite sunt cele care au depus documentele în cursul zilei de ieri.

Reporter: Premierul spunea că va ţine cont de această atingere a jaloanelor, când va face evaluarea miniștrilor. Au muncit miniștrii la fel de mult?

Marcel Boloş: Eu cred că fiecare dintre cele, dacă vreți, 13 ministere de linie au făcut eforturi uriașe. V-am spus că respectul pentru munca colegilor din ministerele de linie este aceeași și au făcut eforturi uriașe pentru ca guvernul să își ducă la bun sfârșit sarcina complicată și complexă pe care a avut-o, și eu cred că munca dumnealor trebuie respectată. Este un volum de muncă impresionant care se desfășoară la nivelul ministerelor de linie, astfel încât să nu periclităm banii pe care îi avem de încasat de la Comisia Europeană.

Reporter: O singură întrebare, vă rog. Astăzi a intrat în vigoare compensarea de 50 de bani pentru carburanți. Exista la un moment dat discuția ca România să încerce totuși să deconteze o parte din bani din fonduri europene. Au fost discuții în acest sens?

Marcel Boloş: Deocamdată nu avem un cadru specific pentru o schemă de ajutor de stat pe acest domeniu. Nu știu care vor fi reglementările pe viitor ale Comisiei.

Reporter: Domnule ministru, am primit deja o prefinanțare din PNRR de 2,7 miliarde de euro, dacă nu mă înşel. Cum a fost cheltuiți banii și pe ce reforme?

Marcel Boloş: Așa după cum am menționat, primele acțiuni concrete pentru cheltuirea acestor bani au avut loc – discutăm de semnarea contractelor de execuție lucrări pentru autostrada A7 Ploiești – Buzău, au fost semnate contractele pentru două dintre aceste secțiuni, apoi acolo a fost o prevedere referitoare la acordarea avansurilor, deci din banii de PNRR se vor acorda. De asemenea, cunoașteți că Ministerul Dezvoltării Regionale a semnat un număr însemnat de contracte de finanțare pentru ceea ce înseamnă eficiență energetică, sunt și vor fi plătiți din banii de PNRR. Am explicat, de nenumărate ori, că demersurile acestea pe care le facem pentru a putea utiliza banii se împart în două etape: prima etapă este cea a operaționalizării structurilor ministerelor – și aţi văzut în primul trimestru și când am trimis și cererea de plată numărul 1, care au fost cerințele pentru auditul de sistem care s-a desfășurat, iar cea de a doua etapă am structurat-o în două subpărți, una a fost cea referitoare la proiectele de infrastructură de transport, iar a doua a fost cea referitoare la apelurile de proiecte. O să vedeți, să spun așa, într-un termen rezonabil că aceste plăți din PNRR vor intra într-o logică a normalității. În două luni de mandat, cred că am făcut eforturi susținute împreună cu colegii din minister, pentru ca proiectele din PNRR să poată să intre pe făgașul normal și România să ducă la bun sfârșit aceste proiecte mari pentru dezvoltarea pe termen lung a României.

Reporter: Şi mai am o singură întrebare, legat de renegocierea PNRR, privind de pensiile, acel procent de 9,4%, aţi spus chiar dumneavoastră că în perioada următoare am putea să vedem această negociere. Când, mai exact, vara aceasta, în toamnă?

Marcel Boloş: În această vară de foc, aş putea să spun, în lunile iulie și în august, ne pregătim strategia de negociere. Pachetul de măsuri cu care va fi mandatat Guvernul României și apoi Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene îl vom face cunoscut la momentul la care vom fi mandatați de către guvern și de către coaliție. Cum am precizat, noi la sfârșitul verii trebuie să avem temele făcute pentru ca acei care negociază să fie pe poziții de forță, aș putea să spun, adică să aibă toate argumentele necesare pentru ca să putem duce renegocierea la bun sfârșit. Precizez în același timp că facem demersurile necesare pentru ca regulamentul Comisiei Europene, care este în procedură de aprobare, să poată fi modificat astfel încât noi să putem prelua ceea ce este prioritar pentru România în perioada de criză la finanțare. Menționez încă o dată aceste lucruri, discutăm de independența energetică, discutăm despre criza privind securitatea alimentară și competitivitatea economică, respectiv susținerea mediului de afaceri. Cred că sunt priorități la care România trebuie să adere și, dacă vom primi acest mandat din partea Guvernului României și a coaliției, ne vom conforma.

Reporter: Deci în toamnă am putea să vedem această negociere propriu-zisă la Bruxelles.

Marcel Boloş: În toamnă, informal, dacă vom fi mandatați de coaliție, intenționăm să deschidem renegocierea, dar aceasta depinde de mandatarea pe care ne-o va da și mandatul pe care îl vom primi din partea Guvernului României și a coaliției.

Reporter: Domnule ministru, avem o situație, mai exact UMB, constructorul care se ocupă de circa 43 de km dintre Nădășelu și Poarta Sălajului, parte din Autostrada Transilvania, a înaintat o solicitare Companiei de Drumuri, pentru rezilierea pe cale amiabilă a contractelor de care se ocupă, motivul fiind faptul că valoarea reală a construcției depășește valoarea din contract. Întrebarea este: ce putem face pentru a nu ajunge la reziliere, mai ales având în vedere faptul că acest proiect este finanțat prin PNRR și avem termene clare, de la care nu ne putem abate?

Marcel Boloş: Ordonanța Nr. 64/2022, privind ajustarea de preț, la Art. 30, are o formulă care, pentru șantierele și proiectele de infrastructură ale României, se potrivește cel mai bine, pentru a putea sprijini cu adevărat implementarea acestor proiecte de importanță majoră pentru România. De asemenea, am prevăzut în ordonanță o măsură tranzitorie, pentru ca aceste formule de ajustare, care se pliază cel mai bine pentru situațiile de criză, să poată fi aplicate contractelor de lucrări. Am avut, personal, cred că patru întâlniri cu Institutul Național de Statistică, cu reprezentanții Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere pentru ca această formulă să o putem pune cât mai repede în aplicare, deoarece mecanismul și metodologia ei este cea care, așa cum am spus, este mai mult decât necesară pentru implementarea proiectelor noastre. Această formulă presupune că se selectează 10 elemente semnificative de cost – în termeni simpli, înseamnă că, Compania Națională de Autostrăzi stabilește care sunt materialele cele mai importante pentru proiectul respectiv, pentru un anumit șantier, iar Institutul Național de Statistică urmărește prețurile la acele materiale, astfel încât să nu mai facem ce am făcut până acum. Ajustările de preț au arătat că sunt neputincioase pentru situațiile de criză, în care creșterea prețului la materiale se produce brusc. Şi eu mulțumesc colegilor din minister și colegilor de la Compania de Drumuri, că împreună am identificat această formulă și îi asigur pe toți cei care fac și ne implementează proiectele de infrastructură că, în scurt timp, formula va deveni operațională şi, de asemenea, sper ca până în data de 15 iulie, eventualele modificări care mai sunt necesare la Ordonanța 64 să fie aprobate.

Dan Cărbunaru: O secundă, dacă îmi permiteți, doar în completarea răspunsului pe care îl așteptați de la guvern în acest sens. Aș vrea să reamintesc faptul că Guvernul României, și în privința șantierelor deschise cu bani de la bugetul național, dar și în cazul celor finanțate cu bani europeni, a alocat peste un miliard de euro, sunt 5,2 miliarde de lei parte a pachetului mare de 17,3 miliarde de lei din „Sprijin pentru România”, pachetul agreat la nivelul coaliţiei și implementat de către guvern. Tocmai pentru a compensa aceste ajustări pe plus de prețuri, care au avut loc și care au generat atât de multe dificultăți în economie și, în mod special, celor care gestionează lucrări de infrastructură pe șantiere de construcții. Şi desigur, guvernul urmărește să țină pasul cu eventualele măsuri necesare în acest domeniu, pentru a compensa dificultățile cu care se confruntă din motive obiective – creșteri de prețuri la materia primă sau cu forța de muncă înregistrate de constructori.

Marcel Boloş: Intuiesc ce vreţi să mă întrebați. Până la maximum 40% va produce această creștere a valorii contractului după noua formulă. Într-adevăr, vechile formule așa sunt ele construite, aceștia sunt indicatorii statistici. Noi, practic, am pus pe hârtie noua metodologie și mă bucur că ea răspunde cerințelor constructorilor și că proiectele noastre nu sunt puse în dificultate. Ba mai mult, cred că în săptămâna aceasta, luni, am primit acordul Comisiei Europene pentru a putea deconta din fonduri aceste ajustări de preț, pentru că sunt aferente acestor condiții de imprevizibilitate rezultate din criză.

Reporter: Domnule ministru, dacă îmi permiteţi, ați discutat cu constructorul, că până la urmă situația concretă asta este.

Marcel Boloş: Dar nu este treaba noastră ca minister.

Reporter: Nu, nu, mă refer la guvern, Ministerul Transporturilor, pentru că până la urmă constructorul a depus această cerere de reziliere amiabilă. Deci ceva nu a funcționat.

Marcel Boloş: Nu, este un articol în Ordonanța 64, care spune că atunci când formulele nu fac față creșterilor de preț, constructorii pot solicita această reziliere. De ce am pus această condiție? Pentru ca în acele situații în care nu mai putem continua și se creează un blocaj în șantier, mai bine se termină, cum ar veni, derularea contractului și încercăm să căutăm soluția pentru ca proiectul să continue, altfel noi intrăm într-un blocaj și mai mare rău ne facem. Şi atunci, pe baza acelei prevederi legale s-a făcut această solicitare, dar, repet, asigur toți constructorii că această nouă formulă, care va fi operațională pe baza simulărilor pe care le-am făcut și a metodologiilor pe care le-am aplicat, răspunde acestor creșteri bruște a prețurilor în perioade de criză. Aceasta trebuia să rezolvăm.

Reporter: Va fi reluată procedura de licitație?

Marcel Boloş: Nu, nu, nu, este o procedură specială, care este în Ordonanța 64, ea se regăsește la articolul 41 și spune exact ce pași trebuie urmați pentru a se putea face adiționarea contractelor de lucrări. Încă o dată, sunt condiții specifice perioadelor de criză, sunt permise aceste creșteri, dacă vreți, inclusiv în directiva Uniunii Europene privind achizițiile publice, la articolul 72. Cunosc foarte bine, să știți, problema pentru că a fost nevoie să mă implic astfel încât să nu ajungem la situația blocării șantierelor și să stăm să punem în dificultate proiectele, fiind nevoie de fonduri pentru a face față creșterilor de preț la materiale.

Reporter: Deci când s-ar putea face această actualizare?

Marcel Boloş: Dacă aprobăm ordonanța până în data de 15.07, în paralel Compania de autostrăzi poate să deruleze procedura, deci eu sper ca undeva spre sfârșitul lunii iulie formula să fie operațională și lucrurile să fie reluate în ritmul lor firesc.

Reporter: Buna ziua. Domnule ministru, este posibil ca PNRR să fie negociat pe partea de agricultură – irigații într-un termen mult mai scurt, adică în această vară, având în vedere că România deja se confruntă cu o perioadă de secetă și că vorbim și de acea siguranță alimentară?

Marcel Boloş: Pachetul de măsuri pe care îl gândim pentru renegociere, să știți că va cuprinde și componenta aceasta de securitate alimentară, dacă vom fi mandatați în acest fel. Însă negocierea nu se va putea face cu siguranță pe părți, pe bucățele, ci va fi nevoie să avem, cred, o negociere pe întregul pachet de măsuri și așa să putem să ajustăm PNRR-ul cu nevoile, cum am spus, din criză.

Reporter: Domnule ministru, cam cât de mare ați avut emoțiile până azi-dimineață referitoare la atingerea celor 27 de jaloane?

Marcel Boloş: Dumneavoastră ce credeți?

Reporter: Eu vă întreb pe dumneavoastră. Aţi avut emoţii mari?

Marcel Boloş: Păi acum eu știind natura acestor jaloane, cu asta am început că sunt jaloane care au acest specific, bazându-se pe acte normative și pe lansări de apeluri de proiecte și știam că se pot soluționa prin mobilizarea tuturor eforturilor din partea ministerelor de linie și v-am spus încă nu s-a încheiat procesul…

Reporter: Şi nici emoțiile.

Marcel Boloş: … şi nici emoțiile, pentru că urmează și mai mari emoții, dacă vreți, pentru procedura și procesul de validare. S-ar putea să vedeți anumite decizii pe care trebuie să facem modificări sau ajustări. Până la urmă, indiferent ce eforturi facem, indiferent cum ne concentrăm eforturile pentru atingerea jaloanelor, când ne gândim că scopul pe care îl avem este ca să încasăm 3 miliarde de euro, îmi cer scuze, merită acest efort şi chiar avem responsabilitatea acestui efort pentru a vedea banii României intrați în cont. Nu urmează o perioadă ușoară și de acești bani depinde stabilitatea financiară a României. Așadar, cele 10 miliarde de euro dacă le avem odată cu cererea de plată numărul doi în cont este o mare victorie a guvernului pentru o perioadă cumplit de grea pentru țara românească.

Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult. Dacă nu mai aveți alte întrebări, v-aş mulțumi pentru prezență, domnule ministru, și dumneavoastră pentru participare și interesul față de briefingul de presă dedicat stadiului îndeplinirii țintelor și jaloanelor asumate de guvern din trimestrul doi. O zi bună și weekend plăcut!

Marcel Boloş: Mulţumim!