Galerie foto
[Check against delivery]
Florin Spătaru: Bună ziua! Astăzi, în cadrul ședinței de guvern, am adoptat un proiect de hotărâre prin care îndeplinim un jalon din Planul Național de Reziliență, proiectul de hotărâre privind acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile pentru proiectele ce sunt finanțate din componenta nouă – suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare, inovare în domeniul semiconductorilor. Proiectul vine să îndeplinească această cerință inclusă în Planul Național de Reziliență și să vină suplimentar cu clarificări în ceea ce privește modalitatea de finanțare, cine va administra schema de ajutor de stat, cine este ministerul care coordonează implementarea acestui proiect. După cum știți, România în programul de tip IPCEI, program de interes comun european, a finalizat procedura de selecție a beneficiarilor eligibili direcți și beneficiarilor eligibili indirecți. În acest program, am transmis la începutul lunii martie către Comisia Europeană lista beneficiarilor eligibili. În acest moment putem să spunem ca avem 6 beneficiari direcți și 37 de beneficiari indirecți. Nu s-a finalizat încă procedura de selecție a lor la nivelul Comisiei Europene. Ne așteptăm ca acest lucru să se întâmple în luna septembrie, urmând ca imediat după aceea să putem să demarăm procedura de finanțare a acestor proiecte. Bugetul alocat prin Planul Național de Reziliență este de 500 de milioane de euro. Prin acest proiect de hotărâre de guvern este menționat mecanismul prin care se vor reduce cotele de finanțare pentru aceste proiecte atunci când bugetul va depăși cele 500 de milioane sau în situația în care vom avea subfinanțări, când proiectele eligibile vor fi sub această limită de 500 de milioane. Am menționat în Hotărârea de guvern care sunt unitățile beneficiare și cum vor fi ele selectate ulterior. Obiectivul în situația subfinanțării va fi de a sprijini universitățile și institutele de cercetare pentru crearea de centre de inovare în domeniul microelectronicii. Aștept întrebările dumneavoastră. Mulțumesc!
Tánczos Barna: Bună ziua! În cursul ședinței de guvern, la solicitarea domnului prim-ministru Ciucă, am prezentat o situație privind fenomenele meteorologice extreme, seceta pedologică și rezervele strategice de apă. În momentul de față, aproximativ 70%, poate un pic peste 70% din România, din suprafața țării, este afectată de secetă pedologică. În funcție de situația microregiunilor, putem vorbi despre secetă pedologică moderată, puternică sau chiar extremă. Deficitul de precipitații, față de media anilor trecuți în anumite zone, este extrem, extrem de mare, deficit care poate să însemne sub jumătate din media anuală sau media pe ultimele 10 luni, așa cum am făcut calculele zilele trecute, ieri, alaltăieri. Sunt regiuni, orașe, unde față de o medie pe 10 luni de 410-420 sau 390 de litri pe metru pătrat, în perioada septembrie-iulie sau august -iulie 2021- 2022, avem sub 200 de litri de precipitații pe metru pătrat. Acest lucru generează fenomenele de secetă pedologică la scară moderată, puternică sau extremă. Calculele, analizele sunt făcute la nivelul solului până la 100 de cm sub nivel, în stratul de până la minus 100 de cm și acolo se constată aceste deficiențe de apă generate de lipsa de precipitații. În ceea ce privește fenomenele extreme aţi văzut și dumneavoastră, au fost emise mai multe alerte în ultimele zile și în paralel, practic, sunt alerte pe care pe de o parte, ne atrag atenția asupra valului de căldură și, în paralel, asupra unor fenomene extreme de precipitații, în zone, arii relativ restrânse, unde cantitățile pe metru pătrat pot ajunge la 30-40, chiar la 50 de litri pe metru pătrat. Acest lucru poate genera, de foarte multe ori, sau aceste fenomene extreme pot genera grindină, vijelie, furtuni, care afectează şi infrastructura și culturile agricole în anumite zone. Fenomenele extreme vin, mai mult ca sigur, în urma acestor schimbări climatice, care sunt dovedite de specialiști şi nu trebuie să mergem neapărat la specialiștii pe plan mondial, avem specialiștii noștri la ANM care ne atrag, an de an, atenția asupra recordurilor de temperatură care sunt doborâte din ce în ce mai des, asupra cantităților de precipitații care nu se mai distribuie uniform, asupra fenomenelor extreme care lovesc anumite zone, anumite regiuni. În ceea ce privește rezervele strategice de apă, împreună cu colegii de la ANAR , de la Apele Române, am analizat inclusiv săptămâna aceasta, zilele trecute, situația. Avem cele 40 de lacuri de acumulare cu rezervele strategice, unde problema nu este una serioasă, avem grad de umplere de peste 68% în aceste lacuri. Sunt, de fapt, principalele lacuri de acumulare cu rol important în alimentarea cu apă a populației și a industriei, respectiv alimentarea sistemelor de producere a energiei electrice. Nivelul apei în Dunăre este în scădere față de mediile anuale. Avem undeva la 3.000 de litri pe secundă la intrarea în țară, sub media de 5.806 anuală, dar nu avem probleme în ceea ce privește exploatarea instalațiilor care uzinează apă în vederea producerii energiei electrice sau energiei electrice din surse nucleare. Din punctul acesta de vedere, nu există, în momentul de față, niciun pericol. În ceea ce privește alimentarea cu apă potabilă a populației, majoritatea zonelor care au probleme, deficiențe și unde s-au implementat câteva măsuri de restricționare se bazează pe puțuri forate, pe sursă de apă care este stabilită și este ridicată la nivelul consumului normal. În cazul în care în perioada secetoasă crește semnificativ, de două ori, de trei ori, chiar de cinci ori, consumul de apă în urma irigațiilor din localitățile care sunt alimentate cu apă potabilă, acolo problemele pot fi semnificative. Din acest motiv, autoritățile locale și administratorii acestor sisteme de alimentare cu apă au implementat restricții, tocmai pentru a preveni situația de criză. Facem încă o dată, în mod repetat, apel la populație ca în această perioadă să utilizeze apa potabilă strict pentru consumul din gospodărie, pentru consumul pentru care se face, se pregătește, se produce practic apa potabilă. Este o risipă pe care nu ne-o permitem acum să folosim această apă potabilă în scop agricol, să folosim apă potabilă trecută prin captare, prin tratare, prin pregătire pentru a fi potabilă să o folosim pentru scop agricol, pentru irigații. Avem câteva lacuri și câteva pârâuri, râuri care au fost afectate mai puternic și sunt în faza de secare, dar nu este, încă o dată, o problemă generalizată. Sistemele de alimentare cu apă centralizate cele mai afectate, cum v-am spus, sunt cele care se bazează pe foraje și pe cantități fixe care pot fi produse și pe cantitățile medii anuale consumate de cetățeni în perioade de normalitate, perioade în care nu avem secetă și nu se folosesc aceste cantități pentru irigații. Acestea sunt pe scurt informațiile pe care le-am prezentat domnului prim-ministru. Suntem în contact direct cu specialiștii care conduc sistemele de alimentare cu apă potabilă, le prezentăm previziunile cu privire la cantitățile de apă care vin din precipitații și care pot fi utilizate din lacurile de acumulare, acolo unde se prevede o reducere pe termen mediu a cantităților disponibile, acolo preventiv se pot implementa aceste restricții.
Reporter: Domnule ministru, voiam să vă întreb, având în vedere debitul scăzut al Dunării la intrarea în țară, de care spuneați, dar mă interesează debitul la Cernavodă, dacă există vreo problemă pentru centrala de la Cernavodă, dacă se preconizează vreo problemă în perioada următoare din cauza debitului scăzut.
Tánczos Barna: Nu există în momentul de față niciun pericol, suntem mult peste debitul minim din 2003 care a oprit atunci Centrala de la Cernavodă, ca nivel de apă suntem cu 0,99 de metri peste nivelul minim care trebuie asigurat pentru funcționarea centralei, nu există niciun risc în momentul de față.
Reporter: Şi nici în perioada următoare?
Tánczos Barna: Nici în perioada următoare, pentru că debitul este stabilizat undeva la trei metri cubi pe secundă în momentul de față, mult peste nivelul la care ar trebui să anunțăm orice măsură preventivă sau orice măsură de restricție.
Reporter: Şi m-ar mai interesa prognoza pentru marile orașe. La lacurile de acumulare, acolo, care sunt folosite pentru aprovizionarea marilor orașe, există vreun risc în perioada următoare pentru a fi raționalizat consumul în zona Moldovei, acolo unde este seceta cea mai pregnantă, în nordul țării…?
Tánczos Barna: Încă o dată, marile lacuri, cele 40 de lacuri care sunt rezerva strategică, sunt în stare bună, cu un nivel de apă suficient ca să asigure pe termen mediu, lung alimentarea cu apă a acestor orașe. Acolo unde sistemele se bazează pe puțuri forate, acolo, în cazul în care se reduce semnificativ cantitatea de apă folosită pentru irigații, și acolo se revine la o situație normală. Debitul acestor puțuri este stabil, este constant. Problema a fost la capătul celălalt, la consumul exagerat și de aceea facem apel la reducerea acestei practici sau eliminarea acestei practici de a folosi apa potabilă pentru irigații măcar în această perioadă. Nu sunt probleme la marile orașe în momentul de față, mai ales cele care sunt alimentate din lacuri, din captări mari, acolo nu există niciun risc. Mulțumesc.
Reporter: Bună ziua. Voiam doar să precizați puțin apelul pe care îl adresați oamenilor să nu folosească apa potabilă pentru agricultură. Mai exact, ei, poate, din agricultură trăiesc, din plantațiile pe care le au; acolo vă referiți să nu mai folosească…
Tánczos Barna: Nu, ne referim strict la folosirea apei în gospodărie, în curte, în grădină, în acele mici suprafețe care sunt anexate caselor, grădinilor, curților. Nu vorbim de irigațiile la scară largă. Acolo ANIF-ul împreună cu ANAR-ul asigură în momentul de față necesarul de apă, nu sunt probleme semnificative. Apelul îl fac către cei care folosesc apa potabilă care intră prin țeavă în curte, vine dintr-un sistem de captare, tratare, alimentare a localității cu apă potabilă, ca acea apă să nu fie folosită în scop agricol, pentru că nu este o apă care să fi fost produsă în acest scop. Creșterea exagerată a consumului în această perioadă secetoasă periclitează exact localitatea respectivă, periclitează siguranță alimentării cu apă potabilă exact în localitatea în care nu se înțelege că, din păcate, câteva săptămâni va trebui să nu folosească această apă pentru irigații.
Reporter: Mulțumesc.
Tánczos Barna: Mulțumesc!
