Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a primit-o vineri, 15 iulie, pentru consultări politice, pe ministrul afacerilor externe al Republicii Federale Germania, Annalena Baerbock, cu ocazia vizitei pe care șeful diplomației germane o efectuează în România, în contextul co-prezidării celei de-a doua ediții a Conferinței ministeriale a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova.
Consultările au marcat și aniversarea a 30 de ani de la semnarea Tratatului dintre România și Republica Federală Germania privind cooperarea prietenească și parteneriatul în Europa, la 21 aprilie 1992, a 55 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice cu Republica Federală Germania și a 150 de ani de la înființarea primei Agenții diplomatice a României la Berlin. Cei doi oficiali au marcat momentul aniversar al relației bilaterale prin semnarea, în prezența mass-media, a unui panou filatelic aniversar.
Discuțiile au vizat atât oportunitățile de consolidare a relațiilor bilaterale pe palierele politic, economic, sectorial și al schimburilor interumane, cât și subiectele de actualitate de pe agenda europeană, inclusiv în contextul provocărilor generate de agresiunea militară neprovocată, nejustificată și ilegală a Federației Ruse în Ucraina.
Ministrul Bogdan Aurescu a evocat caracterul privilegiat, cu valențe strategice, al relației româno-germane şi a evidențiat dinamica puternică a dialogului bilateral din anul în curs. Cei doi oficiali au analizat stadiul și perspectivele relației româno-germane, reconfirmând interesul pentru consolidarea cooperării româno-germane.
Ministrul Bogdan Aurescu a reiterat așteptarea României privind adoptarea unei decizii pozitive în legătură cu aderarea țării noastre la spațiul Schengen, inclusiv în contextul acțiunii solidare și eficiente a României de gestionare a unei crize a refugiaților fără precedent la frontierele sale.
De asemenea, șeful diplomației române a evocat legăturile economice strânse dintre cele două țări, Germania fiind cel mai important partener comercial al României și al treilea investitor în economia românească. În acest context, a apreciat nivelul investițiilor germane și contribuția lor la obiectivele de dezvoltare economică a României, arătând interes pentru exploatarea oportunităților de cooperare în domenii de interes comun, precum cel energetic, al transporturilor, industria hidrogenului, digitalizare, cercetare și inovare. De asemenea, a apreciat cooperarea excelentă în domeniul educației, în special expertiza germană și sprijinul pentru educația duală, exprimând interes pentru extinderea acestei colaborări.
Cei doi oficiali au reconfirmat faptul că minoritatea germană din România și cetățenii români care trăiesc în Germania reprezintă o punte solidă de legătură între cele două state, aflându-se în atenția prioritară a autorităților din cele două țări. În acest context, ministrul Aurescu a reiterat rolul cheie al Comisiei mixte guvernamentale româno-germane pentru problematica etnicilor germani din România, care s-a întrunit cel mai recent la Berlin, în perioada 2-3 iunie 2022.
În contextul agresiunii militare neprovocate, nejustificate și ilegale a Federației Ruse împotriva Ucrainei, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a subliniat importanța menținerii sprijinului ferm acordat Ucrainei pe toate palierele și a reiterat angajamentul României de a continua demersurile de asistență umanitară, atât prin sprijinul acordat refugiaților ucraineni, cât și prin intermediul hub-ului logistic de la Suceava, utilizat în mod susținut și de către Germania. De asemenea, șeful diplomației române a prezentat eforturile României cu privire la transportul de cereale din Ucraina și a arătat că sunt necesare eforturi comune în continuare pentru facilitarea transporturilor prin Marea Neagră, în condiții de securitate.
În ceea ce privește procesul de extindere a Uniunii Europene, cei doi miniștri de externe au evidențiat importanța continuării acestuia, evocând inclusiv decizia de acordare a statutului de candidat la aderarea la UE pentru Ucraina și Republica Moldova și au salutat rezultatele foarte bune ale Conferinței co-prezidate astăzi la București.
De asemenea, cei doi miniștri au evocat cooperarea română-germană în cadrul NATO, ministrul Aurescu mulțumind părții germane pentru contribuția sa la consolidarea pe termen lung a posturii aliate de descurajare și apărare pe Flancul Estic, inclusiv prin asigurarea poliției aeriene în România.
La finalul consultărilor, ministrul Bogdan Aurescu și ministrul Annalena Baerbock au susținut declarații comune de presă, disponibile în format video aici: https://www.mae.ro/node/59207
Transmitem, mai jos, transcrierea declarațiilor de presă ale ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu:
Bună ziua!
Am deosebita plăcere de a o avea oaspete în România, astăzi, pe doamna Annalena Baerbock, ministrul afacerilor externe al Republicii Federale Germania. Dragă Annalena, bine ai venit la Ministerul Afacerilor Externe, bine ai venit în România, încă o dată!
Vizita doamnei ministru are loc în contextul găzduirii de către România a celei de-a doua ediții a Conferinței privind Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova, care este co-prezidată de România, de Germania și de Franța, în continuarea primei ediții de la Berlin, din 5 aprilie, pe care doamna ministru a găzduit-o.
Ne bucurăm de rezultatele substanțiale ale Conferinței pe care am găzduit-o astăzi la București, care vin în continuarea rezultatelor foarte bune ale reuniunii de la Berlin, de la începutul lunii aprilie, când Platforma a fost creată. Aceste rezultate reconfirmă angajamentul nostru comun în beneficiul Republicii Moldova și al cetățenilor săi, după cum știm, Republica Moldova fiind confruntată cu dificultăți majore în urma războiului rus de agresiune împotriva Ucraina.
În același timp, vreau să subliniez caracterul istoric al deciziei Consiliului European, de la sfârșitul lunii iunie, prin care s-a acordat Republicii Moldova statutul de țară candidat la aderarea la Uniune, iar perioada următoare, evident, este crucială pentru Republica Moldova, care are nevoie de sprijinul prietenilor săi, de sprijinul partenerilor săi europeni și nu numai, pentru a avansa în procesul de reformă, pentru a avansa pe calea aderării la Uniunea Europeană. Fie că vorbim de sprijin politic, fie că vorbim de sprijin financiar, fie că vorbim de sprijin tehnic, integrarea Republicii Moldova este, pentru România, un obiectiv major și mă bucur să constat că și pentru Republica Federală Germania, succesul Republicii Moldova în procesul de reformă, conform standardelor europene, este, de asemenea, un obiectiv strategic. Ne bucurăm să constatăm o implicare consistentă, foarte solidă a Germaniei, a doamnei ministru personal, care a avut un rol extrem de important în deciziile care s-au luat în ultima perioadă legate de Republica Moldova. De altfel, am convenit cu doamna ministru să păstrăm o legătură strânsă, să ne coordonăm apropiat, pentru a împinge mai departe acest efort pe care l-am început la Berlin și pe care l-am continuat astăzi la București, pentru a susține eforturile de reformă ale autorităților de la Chișinău.
Componenta bilaterală a vizitei doamnei ministru de astăzi are loc în contextul special al aniversării, anul acesta, a 30 de ani de la semnarea Tratatului dintre România și Republica Federală Germania privind cooperarea prietenească și Parteneriatul în Europa, la 21 aprilie 1992. De asemenea, în acest an sunt aniversați 55 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice cu Republica Federală Germania și, de asemenea, 150 de ani de la înființarea primei misiuni diplomatice a României la Berlin. Pentru a marca acest moment, împreună, vom semna, după conferința de presă, un panou filatelic pe care, de asemenea, îl vedeți aici, dar veți vedea și în holul din afara acestei săli alternatul părții române al Tratatului de prietenie, care reprezintă baza relațiilor noastre din 1992 și până astăzi.
De asemenea, vreau să-l salut astăzi, prezent împreună cu noi, pe domnul Președinte Porr [al Forumului Democrat al Germanilor din România]. Mă bucur să vă revăd. De asemenea, mă bucur că și doamna ministru poate să vă întâlnească astăzi.
Avem un dialog politic tot mai robust, tot mai activ, care contribuie la consolidarea legăturilor strânse dintre România și Germania, această vizită de astăzi vine și după vizita pe care Președintele federal, domnul Steinmeier, a efectuat-o la începutul lunii mai. De asemenea, vine în urma întâlnirii pe care Președintele României a avut o pe 25 martie, la Bruxelles, în marja Consiliului European și aș dori să nu uit să menționez, de asemenea, vizita comună pe care Președintele României, cancelarul federal, împreună cu Președintele Franței și premierul Italiei au făcut-o împreună, la Kiev, în luna iunie.
Discuțiile de astăzi au arătat, încă o dată, că inclusiv în această perioadă marcată de dificultăți geopolitice importante și provocări, relația bilaterală privilegiată, cu caracter strategic dintre România și Germania își menține și își consolidează temeinicia. Doresc să menționez, de asemenea, și puntea solidă pe care o reprezintă, pe o parte, comunitatea cetățenilor români din Germania – care este în creștere și ne bucurăm că sunt bine primiți în societatea germană și contribuie la economia Germaniei – și, de asemenea, de minoritatea germană din România. Și vreau să apreciez, cu această ocazie, rezultatele reuniunii Comisiei Mixte interguvernamentale pentru etnicii germani din România, care s-a desfășurat în perioada 2-3 iunie, la Berlin, la cea de a 25-a ediție. Este un instrument foarte valoros de prezervare și consolidare a identității persoanelor care aparțin minorității germane din România.
Am discutat astăzi și despre relațiile noastre economice. Schimburile comerciale dintre România și Germania sunt în creștere. Germania este, de altfel, primul partener comercial al României și al treilea investitor în economia românească. Anul trecut am avut schimburi de 35 de miliarde de euro, care sunt în creștere și în acest an.
De asemenea, am discutat, în mod firesc, despre situația din Ucraina și consecințele pe care războiul ilegal, ilegitim, al Federației Ruse împotriva acestui stat le are. Sunt efecte multiple care au, iată, dimensiuni diverse, de la dimensiunea umanitară la dimensiunea economică, la cea care se referă la insecuritatea alimentară, context în care am fost de acord că trebuie să continuăm să sprijinim Ucraina prin toate mijloacele, pe toate palierele. România va continua să facă eforturi deosebite, în primul rând în plan umanitar, pentru a oferi sprijin pentru refugiații ucraineni. Am reiterat, de asemenea, acțiunile pe care România le-a făcut pentru sprijinirea Ucrainei, inclusiv prin Hub-ul logistic de la Suceava – și mă bucur că Germania este unul dintre statele europene care a folosit în mod intensiv acest Hub, pentru a furniza asistență umanitară în Ucraina.
De asemenea, am discutat despre eforturile pe care le facem pentru a asigura transportul de cereale în Ucraina, prin intermediul transportului feroviar și porturilor românești, atât de la Dunăre, cât și prin portul Constanța. Sunt necesare eforturi comune pentru a debloca această situație, acest dosar extrem de complicat, care are consecințe la nivel global și, de aceea, salut vizita pe care doamna ministru o va face, după ce terminăm această conferință de presă, la Constanța, în portul Constanța. Am transmis, și reiterez și cu acest prilej, aprecierea noastră deosebită pentru angajamentul Germaniei pentru gestionarea acestei situații și identificarea de soluții eficiente.
Am discutat despre energie și despre ceea ce putem să facem la nivel european pentru a soluționa dificultățile care sunt astăzi în ceea ce privește alimentarea cu surse energetice a țărilor membre ale Uniunii Europene. Am examinat diversele posibilități și am căzut de acord că trebuie să continuăm, la nivel european, efortul nostru colectiv pentru a găsi soluții eficiente.
De asemenea, am discutat și despre obiectivul României de aderare la spațiul Schengen, inclusiv în contextul acțiunii puternice, solidare, pe care România a făcut-o de la începutul acestui război în gestionarea situației refugiaților de la frontierele noastre. De altfel, credem că, pe baza pregătirii României în acest dosar, din punct de vedere tehnic, aderarea la spațiul Schengen va întări acțiunea de ansamblu a Uniunii pentru a contribui la o piață internă fără fragmentări, ceea ce reprezintă o condiție importantă pentru asigurarea rezilienței Uniunii Europene.
De asemenea, sigur, am discutat și despre multe alte dosare. Vreau doar, în final, să mulțumesc Germaniei pentru contribuția la consolidarea Flancului Estic al Alianței Nord-Atlantice și, mai ales, pentru asigurarea poliției aeriene în România. Este o contribuție care este foarte apreciată și care sperăm că va continua.
Mulțumesc mult, dragă Annalena, pentru vizită, pentru atmosfera deosebită a discuțiilor noastre și pentru contribuția puternică a Germaniei la Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova.
