Galerie foto
Declaraţii de presă susţinute de premierul Nicolae-Ionel Ciucă după vizita la Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice și Izotopice, Râmnicu Vâlcea
[Check against delivery]
Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua. Dle secretar de stat, dle profesor, dle director, dle secretar de stat sunt foarte onorat şi bucuros că am avut posibilitatea să vizitez institutul dumneavoastră de cercetare, am avut posibilitatea să discutăm şi să întâlnesc elita cercetării românești. Am aprobat ieri, în ședința de guvern, Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare pentru perioada 2022-2027 și am ținut să vin și să văd la fața locului și să discut cu personalul care lucrează de foarte mulți ani și are o experiență consistentă în domeniul cercetării modul în care văd aplicabilitatea acestei strategii și, în mod deosebit, partea de elaborare și de conținut a planului național de implementare a strategiei de cercetare și inovare. Este foarte important pentru noi toți să conștientizăm că, dacă investim în cercetare, investim în dezvoltare. Investim în tot ceea ce înseamnă efortul nostru al tuturor pentru a ne înscrie în această direcție de dezvoltare, modernizare, consolidare economică și în toate abordările noastre discutăm despre o economie sustenabilă. O economie sustenabilă, așa cum am înțeles eu, nu se poate face fără o cercetare sustenabilă. Cercetarea trebuie să fie finanțată și să fie asigurată cu resurse de toate tipurile, mai ales cu resursă umană. Am discutat elementele principale care, până în acest moment, au constituit și constituie, desigur în continuare, preocupările conducerii institutului și ale cercetătorilor din cadrul acestui institut. Sunt elemente pe care noi le-am prevăzut în strategie. De exemplu, partea aceea prin care odată obținut un produs, odată realizată o invenție sau o inovare, să poată să fie implementată în practică, să treacă la produs de serie. Toate aceste chestiuni spuneam că le-am prevăzut în strategie pentru că din discuțiile pe care le-am avut cu Ministerul Cercetării Inovării și Digitalizării a reieșit foarte clar că există o neconcordanță, o nealiniere între ceea ce se desfășoară în cadrul instituțional, în cadrul institutelor de cercetare și ceea ce se desfășoară în activitatea practică economică și în mod deosebit, în mediul privat. Ca atare, am înțeles foarte bine că avem nevoie de aici înainte să realizăm această conexiune între cercetarea instituțională și cercetarea care se desfășoară în mediul privat și în mod deosebit partea de punere în producție, pentru că de fiecare dată, atunci când analizăm, constatăm că nu avem produse cu valoare adăugată mare. Valoarea adăugată mare se poate realiza prin implementarea în practică a cercetării și inovării din institutele noastre de cercetare. Am discutat, de asemenea, aspectele care țin de partea aceasta de coordonare, existând la nivelul guvernului un comitet interministerial, comitet care trebuie să coaguleze, așa cum am stabilit împreună cu reprezentanții ministerului, cu conducerea institutului. Toate elementele, toate instituțiile care își desfășoară activitatea în acest domeniu: mediul academic şi mediul antreprenorial; pentru că este nevoie din ce în ce mai abitir ca partea antreprenorială să fie inclusă în toate aceste soluții, pentru care noi ne străduim să le aducem cât mai repede pe masa deciziilor. Am vorbit de mediul antreprenorial, pentru că deja există în momentul de față un apel de proiecte prin care se vor asigura 150 de milioane de euro din PNRR, astfel încât să existe o dezvoltare în ceea ce înseamnă capacitățile de cercetare-inovare și producere a hidrogenului verde și corelez producerea de hidrogen de ceea ce am văzut în secția de hidrogen a institutului. Este absolut impresionant ceea ce se realizează aici, este absolut impresionant faptul că s-a reușit deja producerea mai multor prototipuri de vehicule care funcționează pe bază de hidrogen și sunt absolut dedicat să putem să continuăm sprijinul, astfel încât ceea ce s-a realizat până acum să poată să se dezvolte și să poată să intre în producție de serie. Domnul director ne spunea că deja în această toamnă există o primă activitate prin care un producător de autovehicule intenționează să intre în colaborare, să discute și să identifice modalitatea în care își vor pune în valoare produsele pe care le-au realizat până în acest moment. Şi, pentru că hidrogenul este folosit într-un ansamblu hibrid, am văzut că el alimentează pilele electrice, am putut să văd că aici există o secție de dezvoltare baterii și acumulatori.
Este absolut impresionant să fie prezentată toată activitatea laboratorului de către o tânără care conduce un colectiv foarte tânăr și am putut să remarc entuziasmul cu care vorbesc despre ceea ce fac în interiorul laboratorului, despre produsele pe care le realizează și, în mod deosebit, despre competitivitatea şi calitatea produselor pe care le realizează. Ca atare, pot spune că avem deja pași importanți care s-au făcut în cercetarea în domeniul hidrogenului și al bateriilor. Avem pași importanți care s-au făcut pentru realizarea unui prototip de autovehicul, care să funcționeze pe bază de hidrogen. Doresc să subliniez faptul că este datoria noastră ca de aici înainte să îi sprijinim să poată să își ducă proiectele la capăt, să poată să își ducă visul la bun sfârșit. Am spus visul, pentru că am înțeles de la domnul director, de la toți membrii institutului cu care am discutat astăzi, că institutul are o istorie foarte consistentă. institutul a fost implicat încă de la început în tot ceea ce a însemnat proiectul de energie nucleară în România. Institutul a fost cel care a pus bazele realizării apei grele și, totodată, astăzi a reușit să rămână în proiect și să se ocupe de ceea ce va însemna „Instalația de detritiere” care urmează să funcționeze la Centrala de la Cernavodă. Iată, sunt elemente, sunt realizări care pe noi ne obligă și, desigur, așa cum am discutat astăzi, este foarte important ca, dincolo de ceea ce înseamnă relevanța conținutului strategiei în Planul Național de Cercetare și Inovare, să avem resursele necesare pentru a putea să asigurăm coerența punerii în aplicare a strategiei. În încheiere, pentru că am vorbit de resurse, cea mai importantă resursă, așa cum am menționat, este resursa umană. Am menționat și ne-am bucurat cu toții, încă de săptămâna trecută, că loturile de olimpici români la matematică, fizică, geografie și chimie au reușit să obțină rezultate remarcabile, clasându-se în primele trei locuri/ cinci locuri la concursurile internaționale, situându-se chiar primul loc în Europa. Deci, există foarte multă speranță și ne spunea domnul director că în cercetare nu pot să lucreze decât cei care reușesc să atingă nivelul de excelență. Și sunt convins că, pornind de la acest fundament, pornind de la faptul că, iată, avem tineri care au reușit să atingă nivelul de excelență cu certitudine, institutele dumneavoastră de cercetare devin cât se poate atractive, iar dumneavoastră model pentru tot ceea ce reprezintă viitorul lor profesional. Vă mulțumesc! Domnul director cred că voia să spună două vorbe.
Mihai Varlam: Sunt onorat de vizită. Nu este foarte des ca o personalitate la nivelul acesta să vină la noi în institut. Importanța este faptul că domnul prim-ministru vine și dă mare atenție cercetării, ceea ce nu prea a fost în ultimii ani. Institutul nu este nici cel mai bun nici cel mai prost. Este o componentă dintr-un ansamblu de institute naționale. Nu există competiție, fiecare are nișa sa. Toți încercăm să fim de folos societății. Acesta este atuul principal, cum este încă de gândit. Mulțumesc frumos și vă rog, acum. Scuzați-mă.
Reporter: Bună ziua! aş vrea să ne spuneți, de exemplu, când am putea să avem şi primele stații pentru încărcarea autovehiculelor pe bază de hidrogen /…/ şi m-ar mai interesa să ne vorbiți puţin şi de rectificarea bugetară, cât de repede ar putea fi aprobată, dacă până la urmă vor fi acele reduceri de 10%/…/?
Nicolae-Ionel Ciucă: Am să încep cu partea de rectificare bugetară, pentru că este cea care interesează foarte mult. La nivelul guvernului am discutat despre acest lucru înainte să intrăm în ultima lună a primului semestru. Ieri am avut o discuție mai consistentă, pentru că, așa cum am decis, urmează ca rectificarea bugetară să se producă în prima decadă a lunii august și există acele angajamente pe care noi trebuie să le respectăm, acea reducere de 10% a cheltuielilor pentru bunuri și servicii de la fiecare minister în parte. Există, de asemenea, analiza prin care să putem să continuăm asigurarea coerenței implementării programelor Sprijin pentru România, să asigurăm finanțarea a tot ceea ce înseamnă sprijinul investițiilor, a locurilor de muncă, a protejării, menținerii și măririi locurilor de muncă și desigur în momentul acesta pe datele pe care le avem pot spune că avem o rectificare bugetară pozitivă și în funcție de cifrele finale de la sfârșitul lunii vom proceda la efectuarea acestei rectificări astfel încât, așa cum am menționat să ne îndeplinim obiectivele asumate în coaliție. În ceea ce privește metroul există problemele pe care le-am discutat cu domnul ministrul al Transporturilor. Urmează ca pe baza analizei pe care dumnealor o vor face la nivelul ministerului să vină și să propună în interiorul guvernului modalitatea prin care se rezolvă problemele. Fiind o problemă de minister al Transporturilor, dacă va fi un nivel care excede nivelul ministerului, atunci la nivel guvernamental vom lua decizia ca atare.
Reporter:../…/..
Nicolae-Ionel Ciucă:Toate aceste probleme trebuie să se rezolve la rectificarea bugetară de acum.Dacă sunt probleme care necesită rectificare bugetară, atunci ele trebuie să se rezolve în cadrul rectificării bugetare. A mai fost o întrebare…
Reporter: Cea cu stațiile de hidrogen.
Nicolae-Ionel Ciucă: Cu stațiile de hidrogen. În discuțiile pe care le-am avut chiar aici, a fost foarte important că am discutat despre stațiile de hidrogen, pentru că am aprobat o hotărâre, ieri, în guvern, în care s-a propus achiziția de motoare, de trenuri, care funcționează pe bază de hidrogen, și am solicitat clarificare în ceea ce privește alimentarea cu hidrogen și achiziția trenurilor se va face și cu instalația de alimentare. Pentru alimentarea cu hidrogen pentru automobile, am înțeles că, în momentul de față, este nevoie de o anumită presiune în buteliile de hidrogen. Standardele din România, în momentul de față, sunt până la 300 de bari, dacă am înțeles foarte bine, și este nevoie ca, prin ISCIR, să analizăm și să întreprindem demersurile necesare pentru ridicarea acestor standarde, astfel încât să ajungem la nivelul normei europene de 700 de bari în instalația de hidrogen.
Reporter: Dacă răbdare, sunt câteva subiecte…
Nicolae-Ionel Ciucă: Sigur că avem răbdare.
Reporter: Bun. În primul rând, v-aș întreba de recomandarea Comisiei Europene de reducere a consumului de energie cu 15%. (…) La ce ne așteptăm la iarnă. Aș pune în context și acea idee de raționalizare a consumului de gaze pentru companii(…)
Nicolae-Ionel Ciucă: Măsura este una de precauţie, o măsură prin care, așa cum am demonstrat până în momentul de față, avem nevoie în continuare de menținerea solidarității la nivelul Uniunii Europene, iar România a fost parte la toate deciziile care au menținut și consolidat solidaritatea în interiorul Uniunii Europene. Ceea ce vă pot spune în momentul de față este că ieri am depășit 1 miliard 600 de milioane de metri cubi în depozitare; ca atare, evoluția depozitării zilnice este una foarte consistentă și încurajatoare, pentru că, dacă vă aduceți aminte, atunci când am fost la Corbu și am participat la inaugurarea exploatării din offshore, am precizat că sunt patru etape: era o etapă până la 1 august, cea de-a doua etapă până la 1 septembrie, apoi 1 octombrie și 1 noiembrie, astfel încât să ajungem, la 1 noiembrie, la 80% din capacitate. Noi ar fi trebuit ca, până la 1 august, să ajungem la 46%, 57% la 1 septembrie, 66%, dacă nu mă înșel, la 1 octombrie, și 80% la 1 noiembrie. S-ar putea să fi greșit penultima cifră, dar, practic, maparea aceasta este, progresia; și, așa cum arată cifrele de astăzi, suntem peste procentele asumate. La sfârșitul săptămânii trecute, aveam 200 de milioane de metri cubi peste ceea ce aveam în depozite în perioada similară a anului trecut. Am avut un grup de lucru dedicate, cu toate instituțiile din domeniul exploatării și depozitării gazelor, și, în momentul de față, nu există niciun fel de temere ca România să nu aibă gazul necesar pentru iarna 2022-2023.
Reporter: Luați în calcul să reduceți /…/
Nicolae-Ionel Ciucă: Decizia a fost luată înainte de a se relua alimentarea cu gaz pe Nord Stream 1. Din datele pe care le-am citit în această dimineață, Germania a anunțat că s-a reluat alimentarea cu gaz; ca atare, această decizie a reducerii consider că va fi luată în funcție de cantitățile de gaz care vor exista în depozitare înainte de începerea reală a iernii.
Reporter: /…/
Nicolae-Ionel Ciucă: Am discutat şi acest aspect. Pe moment, preocuparea noastră este să facem în aşa fel încât să ne asigurăm resursele necesare și de gaz, și de cărbune, pentru a putea să avem energie la iarnă. Nu este deloc lipsit de relevanță ca exploatările de lignit să poată să extragă și să depoziteze cât mai mult, să nu ne mai întâlnim cu situația pe care am avut-o anul trecut când, în depozite, aveam o cantitate care ne asigura funcționarea centralelor pe cărbune de CE Oltenia, trei la cinci zile maxim. Toate aceste date depind foarte mult și de condițiile meteorologice. Pe de o parte, acum, aşa cum am spus, seceta, care poate să afecteze producția de energie electrică hidro, și iarna, care poate să afecteze, la rândul ei, producția de energie electrică, în mod deosebit cea pe eolian, pentru că, sub o anumită temperature, energia obținută din eolian nu mai vine, pentru că nu mai funcționează, iar cea de cărbune, dacă nu avem cărbune, este foarte greu să menții un ritm de producție a energiei la capacitatea pe care o au termocentralele în momentul de față.
Reporter: /…/
Nicolae-Ionel Ciucă: Acum când discutăm, vă pot spune că am analizat debitul. Debitul este la 50% din normal. Nu este afectată capacitatea de producție a energiei în hidrocentrale, dar nici nu există foarte mult optimism pentru ca ea să se mențină la acest nivel. Şi dacă perioada de secetă va continua, producția va scădea cu certitudine.
Reporter: Tot din cauza secetei /…/
Nicolae-Ionel Ciucă: Am înțeles. Culturile de toamnă se recoltează acum și, analiza pe care o avem, din cifrele pe care le-am primit, rezultă foarte clar că avem suficient grâu pentru consum propriu, avem suficient grâu pentru însămânțat, avem suficient grâu pentru celelalte nevoi și activități unde se folosește și avem grâu și pentru a exporta. În ceea ce privește cultura porumbului și cultura de floarea soarelui, nu există motive de îngrijorare, pentru că există, în baza datelor statistice, cantități suficiente astfel încât să putem să avem asigurată hrana. Este în sarcina fiecărui guvern să se preocupe de asigurarea hranei, căldurii și energiei pe timp de iarnă pentru cetățenii țării și asta facem în momentul de față.
Reporter: /…/ la Bruxelles cu această clarificare, dacă putem să spunem aşa?
Nicolae-Ionel Ciucă: Da, am înțeles.
Nicolae-Ionel Ciucă: Primul lucru pe care vreau să îl subliniez este că pensiile militare, indiferent de domeniul unde îşi desfăşoară activitatea, sunt pensii militare de stat, sunt pensii de serviciu, nu sunt pensii speciale. La nivelul Coaliției, am decis ca tot ceea ce înseamnă reglementarea salariilor și a pensiilor să constituie activitatea de analiză în interiorul grupurilor de lucru care vor lua ființă la nivelul Ministerului Muncii, din care vor face parte atât de reprezentanții structurilor guvernamentale, cât și reprezentanții patronatelor, sindicatelor, societatea civilă, astfel încât să putem să avem, până la finalul anului, ceea ce va reprezenta îndeplinirea jalonului nostru din PNNR și pentru salarii, și pentru pensii, pentru că discutăm, practic, aici, de ceea ce înseamnă echilibrarea, eliminarea inechităților și a problemelor pe care le știm cu toții în sistemul de salarizare și de pensii. Este o decizie care a fost luată în Coaliție, este o decizie care deja a început să prindă contur la nivelul Guvernului, în interiorul Ministerului Muncii.
Reporter: Acea analiză/…/
Nicolae-Ionel Ciucă: În momentul de față, ați văzut care a fost conținutul ordonanței de urgență. Impozitarea, așa cum arată lucrurile acum, este un aspect care trebuie foarte bine corelat cu digitalizarea sistemului din Ministerul de Finanțe, astfel încât să putem să avem un sistem care să ne dea cu adevărat imaginea la tot ceea ce înseamnă partea de venituri și, în felul acesta, să se stabilească nivelul de impozitare. Așa cum arată lucrurile acum, nu putem să luăm această decizie.
Reporter: Cu privire la autostrada/…/ lotul III, Tigveni – Cornetu.
Nicolae-Ionel Ciucă: Lotul III, dacă nu mă înșel, din discuțiile pe care le-am avut cu ministrul transporturilor, urmează să fie semnat foarte curând. Dacă nu mă înșel, cred că s-a și identificat câștigătorul, urmează să fie semnat contractul. Din perspectiva discuțiilor și analizelor pe care le-am avut, autostrada Pitești-Sibiu este într-un proces de realizare care, din punctul meu de vedere, nu mai are cale de întoarcere. Ea trebuie să se finalizeze la termenul asumat de către fiecare companie în parte. Este adevărat, acel segment este cel mai complicat şi sperăm… nu vreau să vorbesc în numele nimănui, știm ce experiențe am avut cu toate aceste proiecte care s-au derulat până acum. Trebuie să existe seriozitate. Dacă nu există seriozitate, în momentul de față sunt create instrumentele, astfel încât companiile care nu își îndeplinesc sarcinile în conformitate cu contractul asumat vor suporta prevederile legale și avem astfel de situații, avem o astfel de situație și pe…
Reporter: /…/
Nicolae-Ionel Ciucă: Da, avem la Craiova, Craiova – Pitești, avem sectorul 1, care se găsește doar în proporție de 50% realizat. Ar trebui să fie finalizat până la sfârșitul acestui an. Vom merge acolo cu ministrul Transporturilor și vom lua decizii în consecință. Vă mulțumesc!
