Galerie foto
Galerie foto
Conferință de presă comună susținută de premierul Nicolae-Ionel Ciucă și secretarul general
al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg
[Check against delivery]
Nicolae-Ionel Ciucă: Vă mulțumesc domnule Secretar General. Apreciez foarte mult faptul că ne-am întâlnit astăzi. Mă bucur să fiu din nou la Bruxelles, la mai puţin de un an de la ultima discuţie pe care am avut-o aici, în acest format.
Am apreciat discuţia consistentă de astăzi pe temele de importanţă majoră pentru Alianţă.
Am discutat despre ameninţările şi provocările de securitate din regiunea Mării Negre, recunoscută ca zonă de importanţă strategică pentru Alianţă prin noul Concept Strategic al NATO.
Securitatea în regiune continuă să fie afectată de războiul ilegal de agresiune dus de Rusia împotriva Ucrainei.
Am exprimat îngrijorarea pentru efectele ample pe care comportamentul agresiv şi iresponsabil al Rusiei le poate genera pe termen lung pentru securitatea regională şi pentru securitatea euroatlantică, precum şi pentru stabilitatea globală.
Având în vedere dinamica ridicată a acestor evoluţii, cât și impredictibilitatea comportamentului Rusiei, am accentuat necesitatea ca NATO să monitorizeze atent în continuare situaţia din Marea Neagră. Acest război arată, din păcate, ceea ce România susţine de mult timp: relevanţa strategică a Mării Negre pentru NATO, pentru interesele majore de securitate ale Alianţei.
Astfel, implementarea deciziilor adoptate la Madrid pentru consolidarea fermă şi durabilă a posturii aliate, inclusiv pe Flancul Estic şi în ţara noastră, este crucială.
Crearea Grupului de luptă condus de Franţa, la care contribuie și contingente de militari din Țările de jos şi Belgia, reprezintă o materializare a acestor decizii şi o dovadă concretă a solidarităţii și unității care caracterizează Alianța noastră.
Mulţumesc, şi cu acest prilej, Franței, Olandei și Belgiei pentru implicare şi solidaritate şi, de asemenea, mulțumesc Statelor Unite pentru prezența lor în România.
Am apreciat rolul activ şi implicarea substanţială a Secretarului General în adoptarea unor decizii vizionare, în sprijinul securităţii euroatlantice şi am încurajat continuarea acestor eforturi în perioada următoare, pentru implementarea deciziilor adoptate.
Punerea în aplicare deplină a tuturor celor decise de liderii aliaţi este o prioritate absolută.
Consolidarea posturii de descurajare şi apărare a NATO în ansamblul său, de o manieră unitară şi coerentă, este esenţială pentru ca Alianţa să poată răspunde prompt şi eficient tuturor ameninţărilor cu care se confruntă.
Am subliniat miza continuării sprijinului şi asistenţei pentru Ucraina. De asemenea, am reiterat sprijinul pentru integrarea euroatlantică a Ucrainei, asumat încă din 2008, la Summitul de la Bucuresti.
Am accentuat, de asemenea, că Republica Moldova şi Georgia, partenerii noştri cei mai vulnerabili ca efect al războiului Rusiei contra Ucrainei, au nevoie de susţinerea noastră. In acest sens, am prezentat decizia României de a contribui financiar la Fondurile Voluntare NATO dedicate acestor state, cu 1.300.000 dolari (400.000 USD pentru Ucraina, 600.000 USD pentru Republica Moldova, 300.000 USD pentru Georgia). Toate aceste contribuţii reprezintă o reflectare practică a importanţei speciale acordate de România, în mod constant, politicii NATO de parteneriate.
România rămâne pe deplin angajată în îndeplinirea tuturor obligaţiilor care îi revin şi vom continua să fim un contribuitor responsabil şi activ la promovarea securităţii şi stabilităţii euroatlantice.
Creşterea bugetului pentru apărare, la 2,5% din PIB, este un demers concret în acest sens, în spiritul solidarităţii aliate.
Am menţionat, de asemenea, importanţa viitoarei reuniuni ministeriale de externe a NATO, pe care o vom găzdui la Bucureşti la sfârşitul lunii noiembrie în acest an. Decizia ca România să fie statul gazdă pentru acest eveniment reprezintă o recunoaştere a rolului activ, a relevanţei şi aprecierii de care ţara noastră se bucură în cadrul NATO.
Mulţumesc încă o dată Secretarului General pentru discuţia de astăzi şi doresc să reiterez angajamentul de a continua dialogul substanţial şi cooperarea eficientă în îndeplinirea obiectivelor noastre comune legate de securitatea spaţiului euroatlantic. Vă mulțumesc.
Jens Stoltenberg: Domnule prim -ministru Ciucă,
Dragă Nicolae,
Mă bucur să vă revăd aici. Bun venit la sediul NATO care vă este familiar, cunoasteți NATO foarte bine. Este întotdeaună o plăcere pentru mine să vă reîntâlnesc, să discutăm, să abordăm provocările comune la adresa securității cu care ne confruntăm în cadrul Alianței.
România este un aliat foarte apreciat.
Apreciez foarte mult contribuția dumneavoastră importantă la securitatea comună în aceste vremuri dificile.
Sunteţi gazda unuia dintre noile grupuri de luptă ale NATO în regiunea Mării Negre. Daţi un exemplu în ceea ce priveşte cheltuielile pentru apărare. Iar România găzduieşte un amplasament-cheie al NATO pentru apărarea împotriva rachetelor balistice. De asemenea, salut eforturile diplomatice pe care le exercitaţi în vederea consolidării NATO, inclusiv prin găzduirea unei reuniuni a miniştrilor de externe NATO la Bucureşti luna viitoare.
Am abordat astăzi războiul brutal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.
Președintele Putin eşuează pe câmpul de luptă şi răspunde cu mai multe atacuri nediscriminatorii asupra oraşelor ucrainene, împotriva civililor şi a infrastructurii critice şi cu o retorică nucleară periculoasă. Am văzut, de asemenea, cum Rusia a acuzat Ucraina că se pregăteşte să folosească o „bombă murdară” radiologică.
Acest lucru este absurd. Aliaţii resping această acuzaţie vădit falsă. Iar Rusia nu trebuie să folosească pretexte false pentru a escalada şi mai mult războiul. NATO nu se va lăsa intimidată sau descurajată să sprijine dreptul Ucrainei la autoapărare atât timp cât va fi nevoie.
Forţele ucrainene devin mai puternice şi mai bine echipate în fiecare săptămână şi, în acelaşi timp, Alianţa continuă să-şi consolideze propria apărare.
Întărim prezenţa NATO de la Marea Neagră până la Marea Baltică. Avioane de vânătoare din Canada ajută la menţinerea securităţii spaţiului aerian al regiunii, iar mii de soldaţi francezi, olandezi, belgieni şi americani se află în România pentru a descuraja agresiunea. Aceste desfăşurări trimit un mesaj clar: NATO este pregătită să apere România. Şi pe toţi ceilalţi aliaţi.
Am abordat astăzi situația din regiunea Mării Negre care are o importanță strategică pentru NATO.
Trei aliați sunt state cu ieșire la Marea Neagră, alături de statele – partenere Ucraina și Georgia.
Războiul Rusiei a transformat porțiuni din Marea Neagră în zone de conflict.
Rachetele lansate de navele de război rusești în Marea Neagră au lovit orașe ucrainene.
Și luni de zile, forțele ruse au blocat porturile ucrainene, provocând cea mai gravă criză alimentară globală din ultimii ani.
Îndemnăm Rusia să-și reînnoiască acordul privind cerealele pe care Turcia l-a mediat și să asigure furnizarea în continuare a hrănii celor care au cea mai mare nevoie.
Așadar, domnule premier, vă mulțumesc încă o dată pentru multele contribuții ale României la NATO.
De-abia aștept să fiu la București peste câteva săptămâni.
Încă o dată, bun venit. Este o mare onoare să vă avem aici.
Vă invit să luați cuvântul.
