Galerie foto
[CHECK AGAINST DELIVERY]
Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua. Am încheiat activitatea pe care am desfășurat-o împreună cu o delegație a Guvernului la Bruxelles. Am revenit aseară din această deplasare, deplasare în care au fost abordate teme deosebit de importante, atât pentru agenda guvernamentală, cât și pentru agenda europeană. Desigur, în fiecare dintre întâlnirile pe care le-am avut, atât la Parlamentul Europei cu doamna președintă Metsola, la Comisia Europeană cu doamna președintă Von der Leyen, la sediul NATO cu domnul secretar general Stoltenberg, la întâlnirea bilaterală pe care am avut-o cu premierul belgian De Croo, am abordat subiectul Schengen, subiect care în acest moment este în analiză la nivelul comisiilor de specialitate. Am beneficiat de rezultatele comisiei de verificare, care și-a desfășurat activitatea în perioada 10-12 octombrie, rezultate care au fost pozitive și care au permis continuarea procedurilor, astfel încât să putem să avem întrunirea Consiliului JAI și, desigur, să avem o analiză cât se poate de pertinentă, bazată pe merit, pentru că România a făcut tot ceea ce a fost necesar să îndeplinească cerințele acquis-ului spațiului Schengen şi, desigur, rămânând să rezolvăm și să clarificăm în bilateral cu Olanda aspectele care sunt necesare, astfel încât să putem să convingem că, într-adevăr, avem îndeplinite condițiile pentru a fi primiți în spațiul Schenghen. Ca atare, doresc să subliniez că vom continua să manifestăm aceeași deschidere şi să păstrăm dialogul deschis la nivel de specialiști, la nivelul conducerii ministerelor de linie, astfel încât să putem să punem transparent pe masă toate datele de care este nevoie, astfel încât să îndepărtăm orice dubiu legat de ceea ce a făcut țara noastră, astfel încât să îndeplinească toate aceste cerințe.
În ceea ce privește PNRR, am avut, de asemenea, o discuție care a fost cât se poate de elocventă vizavi de angajamentul nostru de a implementa Programul Național de Redresare și Reziliență. Am prezentat toate demersurile pe care le-am făcut până acum, respectând îndeplinirea trimestrial a tuturor jaloanelor și țintelor, înaintând prima cerere de plată, iar ieri am avut și confirmarea, aceasta fiind aprobată de către Comisie, finanțarea acestei cereri – și vorbim de 2,6 miliarde de euro bani – care vor fi folosiți atât în ceea ce privește partea de tranziție digitală, de mobilitate sustenabilă, bani care vor fi folosiți pentru sistemul de educație și de sănătate și, desigur, bani care vor fi folosiți pentru programele preliminare de reformare a sistemului de pensii și al fiscalității. Ca atare, iată – măsuri concrete, răspuns concret la tot ceea ce s-a realizat la nivelul Guvernului până în acest moment.
Au fost, de asemenea, discutate de principiu subiectele legate de plafonul de 9,4% pentru pensii și am convenit cu doamna președintă ca acest indicator să poată fi înlocuit cu indicatori de disciplină fiscală, având la bază studiul Băncii Mondiale, iar detaliile tehnice legate de modalitatea în care se va proceda vor fi stabilite la nivelul comisiilor de specialitate.
În ceea ce privește angajamentul nostru pe decarbonare, am convenit, de asemenea că, în actualul context, este nevoie ca la nivelul Uniunii Europene să se ia măsuri, pentru a ne asigura securitatea energetică. România s-a coordonat și va continua să se coordoneze cu Comisia Europeană în ansamblul deciziilor care s-au luat și care vor fi luate în continuare pentru a putea să avem garanția securității energetice și în felul acesta, în conformitate cu planul propriu privind decarbonarea, anul acesta ar urma ca la 31 decembrie să fie scoase din producție două grupuri energetice, fiecare de câte 300 de MW, grupuri care, așa cum am convenit, să poată să fie trecute în rezerva tehnică, iar ele să fie disponibile pentru a fi repornite ori de câte ori va fi nevoie pentru asigurarea energiei și echilibrarea sistemului. Am discutat, de asemenea, elementele de infrastructură de transport, ținând cont de situația în care este necesar să căutăm modalități prin care să se asigure refacerea fluxurilor de aprovizionare. Și în acest sens, tot ceea ce ține de dezvoltarea și consolidarea infrastructurii de transport este foarte important. De asemenea, în principiu, toate aceste discuții au fost agreate în sensul în care modificările de adaptare în interioru PNRR-ului să poată fi agreate tehnic – și aici vin și prezint un exemplu: în PNRR este asumat să finalizăm magistrala M4 de la metrou, dar ținând cont că nu este încă un proiect matur și nu există timpul necesar ca până în 2026 să fie finalizat, există posibilitatea ca această magistrală să poată fi înlocuită cu o alta, care să poată să fie finalizată și să asigure absorbția banilor.
Practic, în tot acest ansamblu al discuțiilor convenite, concluzia este că avem nevoie să facem aceste ajustări, timp de renegociere nu avem, pentru că ar însemna o pierdere atât de timp, cât și de resursă și, practic, angajamentul de a implementa acest PNRR și de a face în așa fel încât să putem să realizăm întreaga absorbție de fonduri financiare, din granturi și din împrumuturi, să nu se realizeze în proporție de 100%. Ca atare, angajamentul nostru este să facem tot ceea ce este posibil, astfel încât împreună cu staff-ul tehnic de la ministerele de linie, cele care sunt coordonatoare de reforme și staff-ul tehnic de la Comisie, să agreăm și să reușim să găsim acele soluții, astfel încât să asigurăm îndeplinirea, implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență.
În ceea ce privește MCV, am avut o discuție care a fost foarte bine argumentată de către domnul ministru Predoiu, prezent în delegație, și de asemenea, am prezentat care au fost demersurile întreprinse la nivel guvernamental, la nivel parlamentar, astfel încât legile să parcurgă întreg procesul de dezbatere publică și parlamentară, să fie aprobate și, de asemenea, să respecte toate cerințele formulate de către Comisie și să fie în concordanță cu solicitările care, desigur, în urma analizei, să ducă la ridicarea MCV.
La întâlnirea bilaterală pe care am avut-o cu premierul Belgiei, Alexander De Croo, am prezentat cât se poate de clar interesele comune ale României și Belgiei, interese bazate pe valori comune. Am mulțumit pentru întreg angajamentul Belgiei de a participa cu efective și trupe la battlegroup-ul Alianței Nord-Atlantice, care are ca națiune-cadru Franța și la care, de asemenea, participă militari și echipamente din Olanda. Am mulțumit pentru acest angajament și, desigur, pentru contribuția pe care Belgia o are la dezvoltarea infrastructurii în partea de deplasare și staționare a trupelor belgiene în România. Desigur, am subliniat aspectele care au fost legate de ceea ce am convenit la vizita premierului De Croo în România în primăvara acestui an. Au fost demersuri care s-au concretizat în semnarea a două memorandumuri pe colaborarea în domeniul nuclear și putem să spunem că, într-un timp atât de scurt, am reușit să atingem acest obiectiv, care este deosebit de important în ceea ce privește dezvoltarea de noi surse de energie, îndeosebi în acest context. Totodată, am dezvoltat dialogul pe componenta colaborării în industria semiconductorilor. Există un element cât se poate de benefic pentru ambele țări. Belgia are o componentă în acest sector, care este foarte bine consolidat și, de asemenea, și-a exprimat disponibilitatea pentru a colabora și împreună cu specialiștii din domeniul de la noi din țară să putem să dezvoltăm proiecte în comun, ținând cont de cererea de semiconductori ce există pe piață în acest moment. Acestea sunt elementele principale și rezultatele vizitei pe care am efectuat-o împreună cu echipa guvernamentală la Bruxelles.
Îmi cer scuze, în ceea ce privește întâlnirea pe care am avut-o la sediul Alianței Nord-Atlantice, am discutat elementele legate de contextul de securitate, situația din Ucraina și, desigur, am abordat elementele și concluziile care au stat la baza deciziilor luate la summit-ul NATO de la Madrid. Am prezentat angajamentul nostru de a contribui la implementarea deciziilor luate la summit și am scos în evidență relevanța strategică a Mării Negre, așa cum este ea înscrisă în noul concept strategic al Alianței Nord-Atlantice. Toate acestea fiind agreate, urmează ca la finele lunii noiembrie să aibă loc la București ministeriala miniștrilor de externe, domnul ministru Aurescu fiind gazda acestei activități și este un eveniment cât se poate de important, care arată încă o dată relevanța strategică a Mării Negre în actualul context de securitate.
Totodată, au fost abordate și subiectele legate de Republica Moldova și Ucraina. În ceea ce privește Republica Moldova, am mulțumit pentru sprijinul acordat Republicii Moldova. Am prezentat, totodată, măsurile pe care țara noastră le-a luat în continuarea asigurării sprijinului necesar în actualul context, sprijin acordat atât în ceea ce privește asigurarea energiei electrice, sprijinul financiar al Guvernului Republicii Moldova și, desigur, solicitarea ca, împreună cu Uniunea Europeană, să se găsească acele modalități de asigurare de granturi financiare pentru a putea să acopere costurile la energie și gaze, insistând, totodată, pe eliminarea cotelor de export și rezolvarea problemelor legate de roaming, o măsură atât de mult așteptată de către cetățenii din Republica Moldova.
În ceea ce privește Ucraina, toți interlocutorii au recunoscut rolul deosebit pe care țara noastră l-a jucat, încă de la începerea conflictului, și consistența ulterioară, prin măsurile care au fost luate atât la nivel guvernamental, cât și la nivelul societății civile, stabilind împreună să continuăm asigurarea acestui sprijin, corelarea măsurilor guvernamentale cu cele ale Uniunii Europene în ceea ce privește sporirea capacității de trecere la frontieră între Ucraina, Republica Moldova și România și desigur, dezvoltarea elementelor de infrastructură, accentul fiind pus pe partea de infrastructură și funcționare a portului Constanța, port care, pe lângă faptul că este cel mai mare port de la Marea Neagră, este deosebit de important în ceea ce privește asigurarea exportului de cereale din Ucraina, ca de altfel și transportul de bunuri și mijloace dinspre portul Constanța către Ucraina.
În ședința de Guvern de astăzi o să avem, pe agendă, o hotărâre, o decizie cât se poate de importantă, decizie pe care o așteaptă de mult timp mediul de afaceri. La întâlnirea pe care am avut-o cu oamenii de afaceri din Belgia și din România prezenți în Belgia, s-a discutat acest subiect al deschiderii pe care Guvernul o manifestă față de mediul de afaceri și investitori și, desigur, așteptările pe care aceștia le au de la noi, în sensul în care să continuăm să fundamentăm tot ceea ce înseamnă măsurile economice și fiscale pentru a facilita investițiile în România, precum și organizarea structurală, astfel încât, să putem să avem un proiect care să poată să asigure coordonarea și comunicarea cu mediul de afaceri. Acest proiect se va numi, începând de astăzi, Agenția Română pentru Investiții Străine și Promovarea Exporturilor. Este o structură pe care va trebui să o încadrăm cu resursa umană competentă. Este o structură căreia trebuie să-i asigurăm cadrul procedural de funcționare, astfel încât, să fie cât se poate de deschisă, cât se poate de eficientă în ceea ce înseamnă, așa cum rezultă și din denumire, promovarea exporturilor românești și, desigur, facilitarea investițiilor străine în țara noastră.
Totodată, pentru că am vorbit de infrastructură de transport, vom avea două hotărâri. O hotărâre de Guvern prin care vom folosi bani din PNRR. Este vorba despre 1 miliard de lei care vor fi folosiți pentru modernizarea locomotivelor și trenurilor, astfel încât, să facilităm accesul la condiții de transport moderne în țara noastră, iar celălalt proiect este un proiect care face parte din Programul Operațional de Transport 2021-2027. Este un proiect destinat municipiului Cluj-Napoca, prin care se realizează atât diminuarea traficului, practic scoaterea traficului din municipiul Cluj-Napoca, și asigurarea conectivității cu Autostrada A3. Este un proiect consistent, de aproximativ 7 miliarde de lei. Sunt convins că este în beneficiu, nu doar al clujenilor, ci și al tuturor celor care au nevoie de acces cât mai facil la infrastructura de transport și obiectivele economice din zona metropolitană a municipiului Cluj-Napoca. Acestea fiind zise, vă mulțumesc și vă doresc o zi bună!
