Mulțumesc foarte mult, dragă Peter, pentru invitație, pentru ospitalitate și pentru atmosfera deschisă, ca de obicei, a discuțiilor pe care le-am avut.
Este a doua întâlnire a noastră din acest an, după vizita pe care ai făcut-o în luna iulie la București. Dă-mi voie, măcar la acest punct, să nu fiu de acord cu privire la frecvența întâlnirilor noastre, pentru că nu doar că ne vedem foarte des și vorbim la telefon de fiecare dată când este ceva de rezolvat, dar vreau să îți aduc aminte că în ultimii doi ani am fost în vizită și la Gyula/Jula, pentru discuții foarte productive, anul trecut, și acum doi ani, la conexiunea celor două autostrăzi. Deci, avem contacte și o dinamică susținută a acestora. Vreau să adaug și vizita pe care, pe 7 septembrie, doamna Președinte Novak a făcut-o la București.
Momentul de astăzi este, într-adevăr, un moment special, pentru că aniversăm 20 de ani de la semnarea, la Budapesta, la 29 noiembrie 2002, a Declarației de Parteneriat Strategic între Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare pentru Europa secolului XXI.
Am avut privilegiul de a participa la negocierea și la semnarea acestui document, acum exact două decenii, și îmi aduc aminte foarte bine atmosfera pozitivă a acelui moment, o atmosferă de speranță că reconcilierea istorică româno-ungară va transforma relația bilaterală într-un adevărat Parteneriat Strategic, de care să beneficieze toți cetățenii, români și, respectiv, ungari, indiferent de etnie.
Și astăzi, această aspirație este perfect valabilă și cred că este datoria noastră, a celor responsabili, atât din România, cât și din Ungaria, să ducem la capăt acest obiectiv extrem de important. Pentru că, prin intermediul acestui obiectiv extrem de valoros, am reușit să dezvoltăm relațiile noastre bilaterale și trebuie să continuăm pe acest drum. România este angajată în identificarea tuturor oportunităților de cooperare și în dezvoltarea, împreună cu partenerii ungari, a unor proiecte concrete comune.
Contextul actual È™i cooperarea aprofundată din ultima perioadă ne dau garanÈ›ia că putem să eficientizăm dialogul nostru bilateral È™i să dăm È™i mai multă substanță Parteneriatului Strategic, inclusiv în termeni economici, dar È™i, evident, în termeni politici.Â
Am discutat astăzi o serie întreagă de aspecte importante, inclusiv necesitatea unor acÈ›iuni comune în relaÈ›ia noastră bilaterală È™i nu numai, constructive, bazate pe calitatea noastră de state vecine, de state membre ale Uniunii Europene È™i ale NATO, dar È™i în conformitate cu valorile acestor organizaÈ›ii È™i, evident, în spiritul documentelor fundamentale ale Parteneriatului Strategic.Â
Mă bucur să constat că avem progrese pe diverse dimensiuni, mai ales în ceea ce privește aspectele pe care le-am discutat la București, în luna iulie.
De asemenea, am discutat È™i despre unele aspecte la care, aÈ™a cum spune Peter, uneori nu ne înÈ›elegem, dar avem un dialog constant. Mă refer, de exemplu, la vizitele private în România È™i la declaraÈ›iile care se fac uneori cu acel prilej. Cred că este extrem de important să ne menÈ›inem responsabilitatea cu privire la dialogul nostru, în limita valorilor noastre comune, conform Tratatului politic de bază, conform DeclaraÈ›iei noastre de Parteneriat Strategic, având în vedere importanÈ›a valorilor constituÈ›ionale ale României, respectiv, importanÈ›a valorilor comune ale spaÈ›iului european È™i euroatlantic de care suntem, împreună, legaÈ›i.Â
De asemenea, am discutat, în acest context, și despre progresul discuțiilor privind următoarea sesiune a Comitetului de specialitate în domeniul protecției minorităților naționale. Cei doi co-președinți s-au întâlnit recent și urmează să mai aibă o întâlnire în perioada următoare, până la finalul acestui an. Acest Comitet are un rol extrem de important, aș spune esențial, pentru că este o platformă pragmatică, dedicată, de dialog, care urmărește să soluționeze problemele specifice cu care se confruntă minoritățile noastre înrudite.
Am discutat astăzi și despre o parte din problemele acestora, am discutat și despre minoritatea română din Ungaria. Există încă o serie de dificultăți cu care se confruntă, în special în ceea ce privește mass-media și, respectiv, educația în limba maternă. De altfel, mă voi vedea cu reprezentanții comunității, în cursul acestei zile. Mă bucur de deschiderea domnului ministru pentru a discuta cu reprezentanții minorității, așa cum am convenit deja cu ceva vreme în urmă.
De asemenea, am discutat, evident, despre dezvoltarea economică a relaÈ›iilor bilaterale. Avem, într-adevăr, cifre foarte pozitive – mărturisesc că cifrele părÈ›ii române sunt chiar mai ambiÈ›ioase È™i mai pozitive decât cele pe care le are partea ungară, întrucât, conform datelor noastre, anul trecut au fost peste 11 miliarde de euro, deci nu doar 10, ci 11, ca schimburi comerciale. Ungaria se află în topul partenerilor comerciali ai României, pe locul 4 la export È™i pe locul 3 la import, dar avem în continuare de echilibrat balanÈ›a comercială, care este în defavoarea României. Și anul acesta am constatat, în primele 7 luni ale anului, o creÈ™tere de peste 32% a comerÈ›ului bilateral, în ciuda efectelor negative ale pandemiei, în ciuda efectelor negative ale războiului din Ucraina. ComerÈ›ul nostru bilateral creÈ™te, ceea ce arată că există un potenÈ›ial excepÈ›ional în relaÈ›ia dintre noi.
Dar pentru a așeza aceste aspecte pe un făgaș și mai potrivit, și mai articulat, am convenit să inițiem o Cameră de Comerț bilaterală româno-ungară și sunt bucuros că, astăzi, facem un pas important în concretizarea acestui subiect, pentru că partea ungară va pune la dispoziție finanțarea necesară pentru crearea în mod concret a acestei Camere, cu sediu, cu personal și așa mai departe, așa încât să putem ca, în perioada următoare, cât mai curând cu putință, la începutul anului viitor, să inaugurăm această Cameră de Comerț. Și, cu această ocazie, promit că voi veni din nou la Budapesta, ca să inaugurăm împreună această Cameră. Noi hotărâsem, în luna iulie, că vom face acest lucru astăzi. Din păcate, nu am reușit, dar sunt convins că, de data aceasta, acest obiectiv este realizabil.
De asemenea, vreau să mulțumesc părții ungare pentru sprijinul necondiționat pentru aderarea României la spațiul Schengen. Este un obiectiv foarte important al României, care este în avantajul ambelor economii, este în avantajul ambelor state, în avantajul cetățenilor din ambele state, care vor avea o circulație mult mai simplificată între România și, respectiv, Ungaria. Am discutat despre securitatea energetică, despre creșterea volumului de tranzit al gazelor dinspre România spre Ungaria, așa cum am discutat în luna iulie.
De asemenea, pe 17 decembrie, așa cum a anunțat deja domnul ministru, la București, va avea loc semnarea unui Acord important între România, Georgia, Azerbaidjan și Ungaria, pentru crearea acestui cadru de transport al energiei electrice verzi dinspre Azerbaidjan spre Europa Centrală, ceea ce va contribui, cu siguranță, la creșterea securității energetice a statelor noastre. Domnul ministru este invitat să participe la acest moment.
Nu în ultimul rând, am discutat și despre sprijinul pe care România îl acordă Republicii Moldova, pentru că Republica Moldova se confruntă cu provocări importante în ceea ce privește securitatea energetică. Am discutat despre ajutorul pe care îl acordăm prin furnizarea de energie electrică Republicii Moldova, am amintit de formatul trilateral pe care l-am lansat în septembrie cu Republica Moldova și cu Ucraina, pentru a ajuta Republica Moldova și Ucraina în domeniul energiei și, iată, că acum acest parteneriat deja dă roade prin ajutorul pe care îl acordăm Republicii Moldova.
Am discutat și despre războiul din Ucraina și implicațiile sale multisectoriale, despre sprijinul pe care îl acordăm refugiaților ucraineni: deja în România au intrat, de la începutul războiului, peste 2,8 milioane de refugiați și, de asemenea, vă informez că România continuă sprijinul pentru facilitarea tranzitului de grâne ucrainene, peste 6,5 milioane de tone de cereale fiind tranzitate prin teritoriul României.
Am discutat, de asemenea, și despre Summitul NATO de la Madrid și urmarea acestuia, și anume Ministeriala de externe pe care o voi găzdui la București. Mă bucur, dragă Peter, că vei participa la această reuniune a miniștrilor de externe, care este foarte importantă, pentru că ea arată importanța strategică a Mării Negre pentru Alianța Nord-Atlantică și, în același timp, va fi un bun prilej de a vedea unde stăm în implementarea deciziilor luate de Summitul de la Madrid pentru consolidarea Flancului Estic.
Sunt multe alte aspecte despre care am putut discuta, despre care vom mai discuta în continuare, despre sprijinul pe care ambele state, de altfel, îl acordă procesului de lărgire a UE, despre Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova, pe care o voi co-prezida împreună cu colegii mei din Franța și din Germania, pe 21 noiembrie, la Paris, pentru a găsi noi soluții pentru a sprijini Republica Moldova, mai ales în ce privește securitatea sa energetică.
Încă o dată îi mulțumesc domnului ministru pentru discuțiile pragmatice, aprofundate de astăzi și sunt convins că vom putea să progresăm și pe mai departe, în spiritul Parteneriatului Strategic dintre România și Ungaria care, iată, în această perioadă împlinește 20 de ani de existență. Mulțumesc!
Â
