Consilierii Vilagrà i Garriga, însoțiți de reprezentanți ai CIEMEN, Fundació pels Drets Col·lectius dels Pobles și PEN Català, au încheiat luni comemorarea a 25 de ani de la Declarația Universală a Drepturilor Lingvistice (UDL), text care definește persoanele și drepturi lingvistice colective.
Consilierul Președinției, Laura Vilagrà Pons, a participat la bilanțul luptei pentru supraviețuirea limbilor amenințate, precum catalana: „Păstrarea moștenirilor lingvistice pretutindeni este o datorie, o obligație pentru toate guvernele și este un drept al cetățenilor” și a avertizat asupra posibilelor consecințe în cazul neprioritizării politicilor publice de conservare a limbilor străine: „Să nu uităm că, de fiecare dată când o limbă dispare, lumea devine puțin mai săracă pentru că merge un mod de a o înțelege și interpreta.”. Totodată, el a reafirmat complicitatea Guvernului Cataloniei cu scopurile textului „din Catalonia susținem pe deplin Declarația și, de asemenea, procesul care mai rămâne pentru a-și atinge obiectivele”.
Ziua a fost organizată în două mese rotunde pe care ministrul Culturii, Natàlia Garriga i Ibáñez, și președintele CIEMEN, David Minoves, le-au prezentat în sesiunea inițială a întâlnirii. Prima dintre acestea s-a referit la DUDL însuși: „Declarația universală a drepturilor lingvistice. Comunitatea lingvistică ca subiect de drept”, cu participarea lui Aureli Argemí, președinte emerit al CIEMEN; Carles Torner, secretar general al PEN International, și María Pilar García Negro, profesor la Universitatea din A Coruña.
Apoi, în cel de-al doilea tabel, „Declarația universală a drepturilor lingvistice, 25 de ani mai târziu”, a fost evidențiată experiența și perspectiva de viitor a acestei inițiative. În această parte a zilei, a luat cuvântul Laura Huerga, președintele PEN Català; Carme Junyent, profesor de lingvistică la Universitatea din Barcelona și membru redactor al Declarației, și Isidor Marí, sociolingvist și membru redactor al Declarației.
Consilierul Garriga a evidențiat angajamentul Guvernului Generalitati de a atinge obiectivele declarației și a asigurat că în această legislatură s-a intrat într-o nouă etapă în ceea ce privește politica lingvistică a țării noastre: „Am pus din nou limbajul în centrul politicilor”. Totodată, șeful Direcției Cultură a mulțumit pentru munca diferitelor entități care lucrează zi de zi pentru această inițiativă: „Dacă avem o Declarație Universală a Drepturilor Lingvistice, a fost datorită unor organizații precum CIEMEN sau PEN. 25 de ani mai târziu, în Catalonia continuăm să lucrăm pentru limbă”.
