#ComisiaEuropeana – După un an și jumătate de la invadarea la scară largă a Ucrainei de către Rusia și atacurile constante asupra civililor ucraineni, Kremlinul afirmă încă sus și tare că „se duce un război împotriva sa”. Istoria este plină de despoți care, după ce au provocat și și-au atras ostilitatea tuturor țărilor vecine, au susținut cu o paranoia crescândă că „lumea este împotriva lor”. Rusia din vara anului 2023 a devenit un alt exemplu în acest sens.

Nu multe ar putea să susțină afirmația absurdă că, de exemplu, atacurile rusești cu rachete și drone s-au împuținat în primăvară. În luna mai s-au înregistrat cel puțin 19 valuri de atacuri, fiecare cu câte 15, 30 sau 40 de drone și rachete, inclusiv atacuri pe timpul zilei care au vizat orașe din Ucraina. În noaptea de 28 mai, Kievul a fost ținta unui atac masiv cu 59 de drone, potrivit autorităților locale.

Toate acestea ar trebui văzute în contrast cu atacul limitat cu drone asupra Moscovei din 30 mai. Totuși, reacția lui Putin și a liderilor ruși a fost una de surpriză, furie și apeluri la „răzbunare”.

Ce poate fi mai nobil decât apărarea țării?

Narațiunea Kremlinului cum că „Rusia este o biată victimă nevoită să se apere” este propagată în lumea întreagă de canalele mediatice rusești controlate de stat și de trimișii Kremlinului, cum ar fi ministrul rus de externe Lavrov, aflat acum într-un nou turneu în Africa, unde încearcă să atragă sprijin și să distorsioneze realitatea. În ceea ce privește publicul intern, nu este decât un alt pas în direcția controlării sentimentului public, transformând totul într-o chestiune supremă de iubire sau de trădare a patriei. Pentru publicul ucrainean, în cazul în care publicul de acolo este interesat să asculte, mesajul nu poate fi perceput decât ca exprimând intenția Moscovei de a ucide și a distruge cât mai mult posibil în Ucraina.

Paranoia patriotică

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, omniprezent în fața publicului, Dmitri Peskov, a înfățișat situația așa cum și-ar dori Moscova să o prezinte:

„Războiul se duce împotriva Rusiei pe toate fronturile. Inclusiv în ceea ce privește economia, relațiile interstatale sau relațiile de proprietate și așa mai departe.”

Televiziunea rusă de stat, Rossiya 1, a difuzat declarația lui Peskov în cadrul emisiunii sale politice menite să stabilească tendințele „Moscova. Kremlin. Putin” din 28 mai. Peskov a continuat să afirme mentalitatea de fortăreață asediată și a cerut „putere și determinare în fața implicării tot mai extinse a Occidentului în «conflictul» din Ucraina”. A mai spus și că „obiectivele operațiunii speciale nu s-au schimbat, iar acestea trebuie atinse”.

Trebuie remarcat că această retorică merge mână în mână cu amenințarea tot mai frecventă cu războiul nuclear (a se vedea sfârșitul acestui text).

Normalitatea evoluează. Percepția este distorsionată.

Ecosistemul Kremlinului încearcă să inducă mass-mediei globale percepția că, după 15 luni de război la scară largă, atacurile rusești trebuie privite ca „noua normalitate” sau „cam așa este războiul în zilele noastre”, în timp ce contraloviturile ucrainene trebuie privite ca o cale directă către Apocalipsă, extrem de periculoase, trecând o „linie roșie” sau „provocând” Rusia.

S-ar impune unele întrebări: Oare Rusia a stat cu mâinile în sân în ultimele 15 luni? Să fi uitat oare de dreptul la autoapărare al Ucrainei consacrat de articolul 51 al Cartei ONU? Baza noastră de date conține o listă lungă de exemple în care noțiunea care stă la baza dezinformării pro-Kremlin este: Ucraina nu are dreptul să întreprindă acțiuni militare sau să se apere, numai Rusia are acest drept.

Oare cetățenii ruși se așteaptă ca viețile lor de zi cu zi să decurgă ca de obicei în timp ce cetățenii din fiecare colț al Ucrainei se așteaptă ca următoarea rachetă lansată de Rusia să lovească zona lor?

Poate că nu toată lumea înțelege pe deplin amploarea războiului. Ucraina este țara europeană cu cea mai mare suprafață, după Rusia, întinzându-se pe 600 000 de kilometri pătrați, aproape cât Germania și Italia la un loc. O suprafață aproximativ de mărimea Bulgariei sau a fostei RDG se află, în prezent, sub ocupație rusească. Atacurile masive cu rachete rusești țintesc întreaga Ucraină. Ca să ne facem o idee, ar fi ca și cum Berlinul, Hamburg, München, Roma, Milano și Napoli ar fi toate țintite cu ocazia unui singur raid cu rachete. Moscova jubilează pe un ton triumfalist, iar majoritatea rușilor sunt indiferenți la suferința oamenilor, potrivit Centrului independent Levada din Rusia.

Același lucru este valabil și când vine vorba de situația milioanelor de ucraineni forțați să își părăsească locuințele – cca. 16 milioane în total, în cele 15 luni de război. Dintre aceștia, 8 milioane au căutat adăpost în Europa, în timp ce 8,2 milioane au fost nevoiți să se mute în alte locuri din Ucraina. Din fericire, mulți au reușit să se întoarcă, însă amploarea relocărilor indică o cifră aproximativ egală cu populația densă a Țărilor de Jos sau cu cea a Finlandei, Danemarcei și Norvegiei la un loc.

Republica Moldova – manipulare à la Soloviov

Între timp, în Republica Moldova, care găzduiește summitul Comunității Politice Europene, asistăm la un exemplu tipic de propagandă a Kremlinului: o manipulare folosind o imagine scoasă din context. Este o manevră clasică, după cum am mai arătat, care abordează adesea subiecte emoționale ce evocă furie, proteste, incendii, crime sau distrugeri. De data aceasta a fost un exemplu destul de stângaci, dar grăitor, care îl are în prim-plan pe Vladimir Soloviov, unul dintre principalele megafoane ale Kremlinului.

Cine este Soloviov și oare contează? Vizat de sancțiunile UE, Soloviov poate fi considerat printre primele cinci voci ale Kremlinului, acesta conducând o amplă operațiune media profesională cu tot cu investigatori, jurnaliști și producători. Canalul său de Telegram, care furnizează materiale și pentru emisiunile sale de radio și televiziune de la canalele rusești controlate de stat, este urmărit de milioane de vorbitori de limba rusă și nu numai. Cu un stil mult diferit de abordarea mai cizelată a lui Dimitri Peskov, Soloviov afișează imaginea unui rus dur, macho, fără menajamente, care cere sânge și onoare, chiar dacă nu și-a dezvoltat (încă) setul complet de vulgarități cu care ne-a obișnuit șeful Wagner, Evgheni Prigojin.

O imagine prea mult

Săptămâna trecută, Soloviov a publicat o postare pe Telegram folosindu-se de o fotografie făcută la o manifestație pro-UE din 21 mai de la Chișinău, la care au participat câteva mii de persoane, pentru a ilustra postarea sa despre un protest în Comrat, principalul oraș din Găgăuzia, de obicei cu o atitudine critică la adresa Chișinăului. Soloviov și-a structurat postarea astfel încât s-ar părea că oamenii care s-au adunat la Chișinău sunt protestatarii din Comrat. De fapt, protestul din Comrat împotriva președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, a adunat un număr extrem de mic de participanți, de ordinul câtorva zeci, potrivit newsmaker.md.

Trucul simplu de manipulare a imaginilor ar putea avea succes la publicul (1) cu cunoștințe limitate despre Republica Moldova sau (2) înclinat să creadă tot ce răspândește neîncetat Soloviov sau (3) aparținând unor grupuri cărora le place să urască UE. De ce să ne batem capul? O întrebare pe care am putea să ne-o punem este: ce s-ar întâmpla dacă o astfel de imagine, însoțită de minciuni vădite ale popularului Soloviov, ar fi perfecționată folosind inteligența artificială generativă și augmentată apoi de mii de boți sau troli ai Kremlinului? Exemplele actuale de imagini generate de inteligența artificială cu clădiri în flăcări etc. ne arată impactul potențial.

Alte subiecte de pe radarul EUvsDisinfo din această săptămână:

Nimic nu se compară cu sperietoarea bombelor nucleare sau murdare. Aproape că ne-am obișnuit cu amenințările cu războiul nuclear ale Kremlinului.

Acum, se vorbește despre o „catastrofă nucleară”, inclusiv despre așa-zisele planuri ale Ucrainei de a-și bombarda propriile depozitede deșeuri nucleare. Nu există însă nicio urmă sau niciun motiv care să stea la baza unei astfel de afirmații.Mesajul înfricoșător despre „norul nuclear cauzat de muniția cu uraniu sărăcit care va ajunge în Europa” s-a răspândit în ecosistemul pro-Kremlin având drept țintă Europa și Africa. Identificăm aici cele trei povești principale conexe: rachete britanice cu uraniu sărăcit au luat foc, iar acum norii se răspândesc deasupra Europei, distrugerea rachetelor britanice cu uraniu sărăcit a creat un nor radioactiv uriaș și radiațiile de la muniția cu uraniu sărăcit din Ucraina se apropie de Europa. Nu, nu și nu. Ne aducem bine aminte de aprilie 1986, când oamenii de știință și serviciile de urgență din Finlanda și Suedia au detectat o creștere subită a radioactivității din aer. Cauza a fost accidentul pe atunci secret de la Cernobîl, din fosta URSS. Ochii vigilenți sunt la datorie. Nu există, în prezent, nicio urmă a vreunui nor radioactiv în Europa.Kremlinul aruncă însă multe vorbe în aer.

Sursa: Se duce un război împotriva rusiei pe toate fronturile | via EUvsDisinfo