#ComisiaEuropeana – Prima parte, prezentată la 26 noiembrie, a marcat prima lansare a ciclului de punere în aplicare în temeiul noului cadru de guvernanță economică. Această a doua parte se bazează pe prima parte și include următoarele elemente: propunerea Comisiei de recomandare privind politica economică a zonei euro pentru 2025, Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2025 și propunerea Comisiei de raport comun privind ocuparea forței de muncă pentru 2025.

Semestrul european va continua să identifice provocările socioeconomice și să ofere orientări cu privire la măsurile de politică necesare pentru soluționarea acestora. În acest scop, ciclul semestrului european 2025 își va îmbunătăți baza analitică și va consolida dialogul cu statele membre și cu alte părți interesate cu privire la masurile de politică concrete. Pe această bază, pachetul de primăvară al semestrului european va oferi recomandări specifice fiecărei țări pentru a aborda principalele provocări identificate în rapoartele de țară.

Propunere de recomandare privind politica economică a zonei euro pentru 2025

Recomandarea privind zona euro oferă statelor membre din zona euro consiliere strategică cu privire la aspecte care au impact asupra funcționării zonei euro în ansamblul ei.

În acest an, recomandarea pentru zona euro invită statele membre să acționeze atât individual, inclusiv prin punerea în aplicare a planurilor lor de redresare și reziliență, cât și în mod colectiv în cadrul Eurogrupului, pentru a îmbunătăți competitivitatea, a stimula reziliența economică și a continua să asigure stabilitatea macroeconomică și financiară.

În special, în recomandare se solicită: 

consolidarea inovării, inclusiv în domeniul tehnologiilor critice,îmbunătățirea mediului de afaceri, consolidarea accesului la finanțare și reducerea sarcinii administrative și a complexității reglementărilor,sprijinirea investițiilor publice și private în domenii ce țin de priorități comune, cum ar fi tranziția verde și digitală și consolidarea capabilităților de apărare,promovarea perfecționării și recalificării forței de muncă, sporind totodată și mai mult participarea pe piața forței de muncă,asigurarea respectării noului cadru bugetar, îmbunătățirea sustenabilității datoriei și monitorizarea riscurilor la adresa stabilității macrofinanciare.Raportul privind mecanismul de alertă

Raportul privind mecanismul de alertă (RMA) servește drept instrument de identificare a potențialelor dezechilibre macroeconomice care ar putea avea un impact asupra economiei statelor membre sau a UE în ansamblu. Acesta marchează începutul ciclului anual al procedurii privind dezechilibrele macroeconomice, evidențiind statele membre care necesită analize aprofundate pentru a stabili dacă se confruntă cu dezechilibre.

În 2025, vor fi elaborate bilanțuri aprofundate pentru cele nouă state membre în cazul cărora s-au constatat dezechilibre sau dezechilibre excesive în 2024: Cipru, Germania, Grecia, Italia, Ungaria, Țările de Jos, România, Slovacia și Suedia.

RMA din acest an concluzionează că se justifică realizarea unui bilanț aprofundat suplimentar pentru Estonia din cauza riscurilor specifice legate de apariția unor dezechilibre noi. Această țară continuă să se confrunte cu pierderi cumulate în materie de competitivitate a costurilor cauzate de presiunile puternice asupra costurilor, de deteriorarea balanței contului curent și de creșterea prețurilor locuințelor și a împrumuturilor gospodăriilor.

Propunerea de Raport comun privind ocuparea forței de muncă

Propunerea de Raport comun privind ocuparea forței de muncă confirmă faptul că piața forței de muncă din UE rămâne remarcabil de rezilientă. Rata de ocupare a forței de muncă în UE a atins un nivel record de 75,3 % în 2023 și a continuat să crească până la 75,8 % în al doilea trimestru al anului 2024. În același timp, rata șomajului a scăzut la un nivel minim istoric de 6,1 % în 2023, tendință care a continuat în 2024. Productivitatea muncii a continuat să încetinească în 2023, după o scădere semnificativă între 2010 și 2019. Acest lucru ar putea afecta capacitatea UE de a concura la nivel mondial și de a susține creșterea economică, crearea de locuri de muncă și îmbunătățirea nivelului de trai.

Salariile reale au început să se redreseze în a doua jumătate a anului 2023, pe măsură ce presiunile inflaționiste s-au atenuat. Totuși, aceste câștiguri nu au restabilit încă integral puterea de cumpărare pierdută în anii precedenți. Salariile minime adecvate rămân esențiale pentru a proteja persoanele cu venituri salariale mici și a reduce sărăcia persoanelor încadrate în muncă, stimulând cererea și consolidând stimulentele pentru muncă. Deficitul generalizat de forță de muncă și de competențe constituie în continuare blocaje în calea creșterii productivității, a inovării și a competitivității. În martie 2024, Comisia a prezentat un plan de acțiune în vederea remedierii deficitului de forță de muncă și de competențe, care se bazează pe inițiativele existente și stabilește noi măsuri ce urmează a fi puse în aplicare de UE, de statele membre și de partenerii sociali.

Raportul comun privind ocuparea forței de muncă pentru 2025 continuă să pună un accent puternic pe situația fiecărei țări în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, competențele și aspectele sociale, pe baza principiilor cadrului de convergență socială, astfel cum se prevede în noul cadru de guvernanță economică. Raportul monitorizează, de asemenea, progresele înregistrate în direcția atingerii obiectivelor stabilite pentru 2030 în Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale. UE este pe cale să își atingă, până în 2030, obiectivul principal privind o rată de ocupare a forței de muncă de 78 %. Cu toate acestea, sunt încă necesare progrese semnificative pentru a se asigura că 60 % dintre adulți participă la activități de învățare în fiecare an și pentru a se reduce cu cel puțin 15 milioane numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială.

Etapele următoare

Comisia Europeană invită Eurogrupul și Consiliul să discute despre cea de a doua parte a pachetului de toamnă și să aprobe orientările propuse astăzi. Comisia așteaptă cu interes să se angajeze într-un dialog constructiv cu Parlamentul European cu privire la conținutul acestui pachet și la fiecare etapă ulterioară din ciclul semestrului european, precum și să colaboreze în continuare cu partenerii sociali și cu părțile interesate.

Istoricul dosarului

Semestrul european oferă un cadru bine stabilit pentru coordonarea politicilor economice și de ocupare a forței de muncă ale statelor membre. De la introducerea sa în 2011, acesta a devenit un forum consacrat pentru discutarea provocărilor în materie de politici bugetare, economice și de ocupare a forței de muncă ale țărilor UE în cadrul unui calendar anual comun.

Informații suplimentare

Întrebări și răspunsuri referitoare la a doua parte a pachetului de toamnă al semestrului european 2025

Semestrul european 2025, pachetul de toamnă – documente

Previziunile economice din toamna anului 2024

Semestrul european

Sursa: A doua parte a pachetului de toamnă al semestrului european abordează provocările socioeconomice din 2025