„Comunitatea românească este vitală pentru viaţa socială a oraşului”

Interviu cu primarul oraşului Móstoles, Esteban Parro // În ultimii ani, când creşterea economică a Spaniei a adus foarte mulţi străini în Spania, satele şi oraşele s-au umplut cu oameni din multe părţi ale lumii şi peisajul s-a schimbat puţin câte puţin. Acum, prezenţa mai multor naţionalităţi în aceleaşi oraş a obligat administraţia locală să schimbe şi să îmbunătăţească sistemul de comunicare cu cetăţenii.

De aceea, în timpul marilor crize cum este cea actuală, administraţia locală are un rol vital în sprijinirea integrării tuturor cetăţenilor prin muncă şi căutarea unui loc de muncă. De aceea, se poate spune că succesul politicilor locale rezidă în faptul că până şi acum, pe timp de criză, foarte mulţi străini continuă să locuiască aici şi se străduiesc să găsească un loc de muncă. 

Reporter: – Cum este acum, pe timp de criză, nivelul convieţuirii între comunităţi în oraşul Móstoles, unde cel mai mare colectiv de străini este cel al românilor?

Esteban Parro: – În Móstoles, românii formează principala comunitate străină, cu 5.346 de persoane înregistrate, 2.696 dintre acestea fiind bărbaţi şi 2.650 femei, înaintea celor proveniţi din Maroc – 3.508 şi Ecuador – 2.354. Este vorba, aşadar, de un grup care depăşeşte, aproape dublu, restul comunităţilor de străini. De aceea, comunitatea românească este vitală pentru viaţa socială a oraşului, din punct de vedere strategic, cultural şi economic. Pe lângă colaborarea pe linie de imigraţie cu Guvernul Regional al Comunităţii Madrid, primăria se ocupă de mai mulţi ani de apropierea dintre locuitorii autohtoni ai oraşului şi români. În acest sens, recent am inaugurat sediul asociaţiei – Asociación de Rumanos, care a fost înfiinţată în 2006 şi care este o dovadă pentru administraţia locală în ceea ce priveşte convieţuirea între spanioli şi imigranţi.

Trebuie să amintesc faptul că acum în Móstoles trăiesc 29.929 de imigranţi, care provin din 130 de ţări şi acest lucru înseamnă că trăim într-un oraş de amestecuri multiculturale. 

Rep: – Ce imagine au românii din Móstoles, acum, în ochii spaniolilor? 

E.P.: – Colaborarea dintre primărie şi comunitatea românească este constantă, aşa cum se vede din proiectele comune, cum este cel al Bibliotecilor pentru Convieţuire, în care lucrează şi un mediator român, pentru a ajuta la apropierea celor două culturi, spaniolă şi română. Datorită acestui program, românii şi spaniolii îşi intensifică convieţuirea şi relaţiile prin puncte comune cum este originea comună a limbii.

Trebuie spus că de când au ales Móstoles ca nou oraş de reşedinţă, românii s-au caracterizat prin dorinţa lor de a-şi câştiga viitorul şi de a colabora, pentru a face din acest oraş un municipiu orientat mereu către progres.

Rep: – În ce fel afectează criza actuală oraşul Móstoles şi care sunt ajutoarele pe care le oferă administraţia pentru şomeri şi pentru micii întreprinzători? Se cunoaşte numărul românilor şomeri?

E.P.: – La fel ca în restul Spaniei, şi în Móstoles lipsa locurilor de muncă este principala dramă şi o consecinţă a acestei teribile crize economice care există, în mare măsură, din cauza erorilor şi lipsei de acţiuni a Guvernului central. Datorită măsurilor adoptate în urmă cu 2 ani, indicele de şomaj din Móstoles este mai mic decât în regiune şi în restul Spaniei, dar asta nu înseamnă că acest lucru devine mai puţin important. Combaterea şomajului este principala noastră preocupare şi de aceea am declanşat o serie de proiecte absolut noi cum este Clubul de Muncă, Restaurantul Municipal pentru Şomeri, Bursa locurilor de Muncă BOLEMOS şi alte iniţiative pentru formarea şi informarea şomerilor. Pe lângă asta, prioritatea principală a primăriei este promovarea autoangajării şi spiritul de iniţiativă. În această privinţă trebuie să fim optimişti, pentru că Móstoles are în faţă un mare viitor, având în vedere că pe termen mediu în oraş se vor crea 11.000 de locuri de muncă, datorită proiectelor Móstoles Tecnologico, Palatul de Congrese, Puerta del Atlántico, Vivero de Empresas.

În privinţa românilor care nu au, în prezent, un loc de muncă, se pare că reprezintă cam 20 – 30 % din cadrul comunităţii, dar nu există date oficiale în acest sens.

Rep: – Se observă vreo schimbare în cadrul colectivului românesc din Móstoles de la începerea crizei? Există cazuri de români care au plecat definitiv în România sau sunt şi noi veniţi?

E.P.: – Comunitatea românească din Móstoles are o piramidă pe vârste în care predomină populaţia activă. Aşadar, aici trăiesc 840 de tineri cu vârste până în 18 ani, 4.469 de persoane cu vârste între 18 şi 65 de ani şi 37 de români cu vârste peste 65 de ani. Putem afirma că odată cu declanşarea crizei, aproximativ 500 de persoane s-au întors în România, dar acelaşi număr de persoane, în special rude ale celor care deja trăiau aici, au ajuns în Móstoles. În consecinţă, comunitatea de români continuă să fie în creştere şi, de fapt, în ultimii 3 ani, românii au trecut de la 3 mii la 5 mii.

Rep: – Cum apreciaţi participarea cetăţenilor români din Móstoles? Se ştie câţi vor să voteze la alegerile locale şi europene în Spania?

E.P.: – Dacă românii por fi caracterizaţi prin ceva anume, este nivelul excelent de integrare în societate şi participarea activă la viaţa socială a muncipiului. În ceea ce priveşte participarea electorală, într-adevăr sunt doar 300 – 500 de persoane înscrise la vot. În această privinţă, Asociaţia Românilor din Móstoles a pornit o campanie de informare a românilor, pentru ca în 2010 numărul alegătorilor să ajungă la 3000.

Rep: – Din perspectiva dumneavoastră, cum va fi în acest an evoluţia situaţiei economice la nivelul oraşului Móstoles? Vor fi mai multe locuri de muncă? Credeţi că acesta este anul ieşirii din criză?

E.P.: – Este un an dificil care ne cere să strângem cureaua. De exemplu, în primărie am aplicat un plan de austeritate, pentru a economisi mai bine de 13 milioane de euro, în ceea ce priveşte salarizarea primarului, a consilierilor municipali, cheltuielile de mobil, personal, lucrări de întreţinere etc. De asemenea, am „îngheţat” oferta de angajări. La nivelul firmelor private, totul depinde de Guvernul central, care trebuie să implementeze măsurile de austeritate necesare pentru reducerea deficitului public, pentru stimularea consumului prin reduceri de impozite şi prin sprijinirea oamenilor de afaceri, care până la urmă sunt cei care creează locuri de muncă şi bunăstare. Pentru că, fără îndoială, cea mai bună politică socială este ca oricine să poată avea un loc de muncă.