Galerie foto
[Check against delivery]
Dan Cărbunaru: Bună ziua, doamnelor și domnilor! Bine v-am regăsit la briefing-ul de presă al Guvernului, organizat după finalizarea ședinței task-force privind situația din Ucraina generată de agresiunea militară rusă. În urmă cu doar câteva minute, ședința convocată de premierul Nicolae Ciucă s-a încheiat. Alături de mine se află ministrul afacerilor interne, care vă va prezenta informarea privind situația de la frontieră, ministrul familiei, tineretului și egalității de șanse, doamna ministru Gabriela Firea, care vă va prezenta situația copiilor ucraineni din România intrați în țară de la izbucnirea agresiunii militare ruse și măsurile pe care autoritățile, în mod special ministerul pe care domnia sa îl conduce, le-au luat pentru a veni în sprijinul familiilor cu copii intrate în România și mai ales în sprijinul copiilor care au nevoie de sprijin suplimentar, pentru că sunt neînsoțiți sau însoțiti de alte familii. De asemenea, secretarul de stat Raed Arafat, domnul doctor Raed Arafat, care conduce Departamentul pentru Situații de Urgență, va prezenta măsurile luate în CNSU astăzi. Bineînțeles, vă vor sta la dispoziție pentru câteva întrebări fiecare dintre domniile lor. Pentru început îl invit alături de mine pe domnul ministru Lucian Bode, întors recent și de la Bruxelles, unde a participat la ședința Consiliului JAI, cu foarte multe noutăți privind măsurile luate la nivel european în sprijinirea statelor care gestionează fluxurile de refugiați.
Lucian Bode: Mulțumesc! Bună ziua! Bine v-am regăsit! Am prezentat în cadrul ședinței convocate de către domnul prim-ministru o informare privind tranzitul la frontieră de stat cu Ucraina, respectiv cu Republica Moldova, de la începutul conflictului, din 24 februarie, până astăzi orele 6:00. O să vă prezint câțiva indicatori. Total cetățenii ucraineni care au intrat în România până astăzi – 172.935. Dintre aceștia au ales să părăsească România 114.829. Așadar, pe teritoriul României în acest moment se află 58.106 cetățeni ucraineni. Total solicitări de azil: până în acest moment, am inventariat 1.897 de cetățeni ucraineni care au solicitat azil în România. În centrele noastre de azil, în cele șase centre, în acest moment, se află 250 de cetățeni ucraineni. De remarcat faptul că de la începutul conflictului, 24 februarie până astăzi, ziua de ieri, 3 martie este ziua cu cel mai mare flux de intrare-ieșire, vorbind despre 28.563 de cetățeni care au intrat în România, cetățeni ucraineni. Un alt indicator pe care l-am prezentat a fost cel legat de solicitările de azil. Cum spuneam, în acest moment, avem 1.897 de solicitări primite, solicitări – cereri de azil depuse de către cetățenii ucraineni la Inspectoratul General pentru Imigrări. Totodată, urmărim aspecte de interes operativ la frontiera României și pot să vă spun că la frontiera cu Ucraina au fost depistați în trecere sau tentativă de trecere ilegală a frontierei 20 de persoane, 20 de cetățeni ucraineni. În perioada de referință au fost evidențiate o serie de evenimente cu impact, dintre care aș sublinia faptul că în data de 3 martie, la orele 15:50, trenul din Ucraina cu 11 vagoane, vorbim de 1.200 de refugiați, dintre care 200 de copii și două femei însărcinate, a plecat din punctul de trecere a frontierei Iași cu destinația București.
În ceea ce privește componenta de protecție civilă, așa cum știți, și detalii o să vă prezinte domnul secretar de stat Arafat, au fost operaționalizate taberele mobile pentru refugiați în număr de 13, în Maramureș, Suceava, Botoșani, Tulcea, Iași, Galați, Satu Mare și Vaslui, cu 3.511 locuri. În acest moment, sunt ocupate 1.626. Un aspect extrem de important pe care doresc să-l subliniez și în fața dumneavoastră este acela legat de faptul că autoritățile locale sau societatea civilă au pus la dispoziția cetățenilor ucraineni care au intrat în România 12.324 de locuri de cazare la nivel național.
Totodată, platforma operaționalizată la nivelul Guvernului „Împreună ajutăm mai mult” a centralizat până la această oră 5.396 de oferte de suport. Aceștia au fost principalii indicatori pe care eu i-am prezentat în ședința de la ora 9:00.
Al doilea lucru la care doresc să mă refer, în acest briefing de presă, este legat de lucrările Consiliului Justiție și Afaceri Interne, organizat de președinția franceză a Consiliului Uniunii Europene, secțiunea Afaceri Interne, ieri, 3 martie, la Bruxelles. Referitor la situația din Ucraina, am prezentat măsurile luate de România în ceea ce privește controlul la frontiera de stat, primirea solicitanților de azil, respectiv gestionarea situațiilor de urgență, asistență umanitară și protecție civilă. Am spus foarte clar că acest efort pe care România îl face nu poate fi susținut fără a solicita sprijin prin intermediul mecanismelor financiare și de sprijin ale Comisiei Europene. În perioada următoare – vorbesc de zile – vom transmite solicitările noastre, solicitările României, fundamentate către Comisia Europeană. De la invazia militară a Ucrainei de către Rusia, peste 650.000 de persoane au fugit în statele membre ale Uniunii Europene învecinate Ucrainei. Așa cum ați putut observa în acest moment, pe teritoriul României sunt peste 58.000 de cetățeni ucraineni. Miniștrii de interne au agreat cu unanimitate de voturi, aprobarea deciziei care declanșează aplicarea mecanismului prevăzut de Directiva de Protecție Temporară din 2001. Iată că, după 21 de ani, când această directivă a fost emisă pentru situația la fel de grea, din urmă cu 21 de ani, din Kosovo, se operaționalizează și acest mecanism a fost dezvoltat în scopul gestionării eficiente a cazurilor persoanelor provenite din zonele de conflict direct, fără derularea unor proceduri individuale. Așadar, s-a convenit acordarea statutului de protecție temporară a cetățenilor ucraineni care solicită acest lucru și foarte important, subliniez, foarte important, suplimentar cetățenilor unor state terțe, care au locuit pe teritoriul Ucrainei și care nu se pot repatria în condiții de siguranță.
Statutul de „protecție temporară” presupune, printre altele, acces la educație, asistență medicală, drept la muncă și așa mai departe. A fost ieri, în ședința Consiliului JAI, și un moment extrem de emoționant. Am avut o intervenție în cadrul sesiunii informale de lucru a ministrului afacerilor interne din Ucraina, domnul Denis Monastirski. Demnitarul ucrainean ne-a prezentat situația gravă în care se află Ucraina, cu pierderile de vieți omenești înregistrate până în acest moment. Vă pot spune, spre exemplu, că în acest moment sunt 18 aeroporturi complet distruse, sunt 199 de clădiri complet distruse, sunt 10 orașe care trebuie evacuate urgent, cu peste 150.000 de persoane. Aceste orașe s-au confruntat cu atacuri în zona rezidențială și nu mai au acces la utilități de primă necesitate. Ei trebuie să fie evacuați de urgență și au solicitat sprijin în acest sens. A fost extrem de emoționant şi vreau să spun că am intervenit în acea sesiune informală, i-am transmis domnului ministru de interne din Ucraina faptul că instituțiile statului român și românii le oferă sprijin cetățenilor ucraineni, sprijinul de care au nevoie toți cei care aleg să rămână în România, fugind din calea războiului. De asemenea, l-am informat cu privire la faptul că am demarat procedurile de operaționalizare în zona de nord a României a unui hub logistic de distribuire a asistenței umanitare oferite de partenerii europeni care doresc să contribuie umanitar.
Un subiect despre care cu siguranță am fi vorbit foarte mult dacă nu eram în această situație critică cu acest război declanșat absurd de Federația Rusă în Ucraina, și mă refer aici la aderarea României la spațiul Schengen. Am avut pe agenda discuțiilor noastre de ieri și situația şi guvernanța politică a spațiului Schengen. Vreau să vă spun că am exprimat foarte clar poziția României în această situație, România este unul dintre cele trei state care apără frontierele externe ale Uniunii Europene, iar în aceste zile, cu escaladarea conflictului din Ucraina, vedem ce înseamnă contribuția concretă reală a României la asigurarea securității celui mai lung segment al frontierei externe a Uniunii Europene – vorbim de cei 2.050 de km de frontieră cu Uniunea Europeană pe care România îi gestionează. Așadar, așa cum am spus și cu altă ocazie, așa cum a spus și doamna comisar Johansson în vizita pe care a efectuat-o în România, considerăm că România trebuie să devină cât mai rapid cu putință membră a Spațiului Schengen. România aplică integral aquis-ul Schengen și contribuie constant și activ la eforturile de consolidare a securității Uniunii Europene, dar fără beneficiile aferente.
Acestea au fost principalele informări pe care le-am prezentat în ședința convocată de către domnul prim-ministru și pe care am ținut să vi le prezint și dumneavoastră și, prin intermediul dumneavoastră, românilor. Vă mulțumesc!
Reporter: Bună ziua! V-aş ruga să ne spuneți dacă au fost începute demersurile pentru verificarea adăposturilor de protecție civilă. Înțeleg că în unele orașe ISU și primăriile au cerut să fie inventariate aceste adăposturi. Care este situația acum?
Lucian Bode: Da, au fost începute, și o să vă prezinte domnul secretar de stat Raed Arafat detalii cu privire la răspunsurile pe care le-am primit. Am demarat această procedură de câteva zile.
Reporter: Şi o a doua întrebare: tot aţi menționat despre locurile de cazare care au fost create de autorități și de reprezentanții societății civile. Totuși, aș dori să știm cum vor fi sprijiniți cei care îi găzduiesc pe refugiați în casele proprii, în cazul în care aceștia vor fi nevoiți sau vor alege să rămână mai multă vreme aici. Numărul celor care au cerut azil este mic – mă rog, mai puțin de 2.000 de persoane… Așadar, pentru cei care nu au cerut azil care sunt variantele? Pentru că, în cazul celor care au statutul de azilanți, acolo lucrurile sunt clare.
Lucian Bode: Guvernul va veni cu reglementări legislative, cu acte normative pe care le va adopta în zilele următoare, pentru a clarifica exact cum recuperăm ceea ce România deja a cheltuit până în acest moment și va cheltui și de acum înainte, prin mecanismele despre care vorbeam în intervenția mea. Vom spune foarte clar ce se întâmplă după cele 72 de ore când sunt obligați să părăsească taberele temporare și care sunt costurile pe care statul român şi le poate asuma pentru o perioadă și pentru ce perioadă, pentru un cetățean ucrainean care alege să rămână România și alege varianta de a rămâne într-o altă locație, alta decât centrele de azil. Deci prin reglementări legislative, în zilele următoare vom spune exact costuri, cine se ocupă, perioadă și condiționalități, pentru că cu siguranță vom veni și cu anumite condiționalități, încadrarea în câmpul muncii după o anumită perioadă și așa mai departe. Toate aceste lucruri vor fi prezentate în actele normative, vor fi adoptate în actele normative pe care Guvernul le ia în discuție în zilele următoare.
Reporter: Așadar, veți cere bani de la Comisia Europeană?
Lucian Bode: Categoric, da. Am anunțat acest lucru şi ieri.
Reporter: Aţi făcut și un calcul preliminar…?
Lucian Bode: Am făcut şi un calcul preliminar, avem şi o hotărâre CNSU în discuție şi în aprobare, iar această hotărâre CNSU o vom transpune în primă fază într-o hotărâre a Guvernului, unde vorbim despre costuri, calculele despre care spuneți dumneavoastră.
Reporter: Îmi puteţi da, vă rog, un exemplu?
Lucian Bode: O să vă prezentăm imediat ce se adoptă. Nu vorbesc despre acte normative care nu au fost adoptate.
Dan Cărbunaru: Ce pot să vă spun, dacă îmi permiteți, este că în ședința task-force-ului de astăzi, premierul Nicolae Ciucă a cerut tuturor membrilor cabinetului evaluarea fiecăror costuri, pentru că nu sunt doar costuri care țin de Ministerul Afacerilor Interne, urmând ca în cel mai scurt timp, România să prezinte deja instituțiilor europene primele solicitări de decontare. Sigur, eforturile vor continua. De asemenea, pot să vă spun că premierul Nicolae Ciucă a cerut măsuri în comunicarea cu Comisia Europeană, ca mecanismele de decontare, la rândul lor, după ce România își va prezenta această listă, să fie accelerate, pentru că sunt cunoscute decalajele destul de mari care există între momentul în care statele membre fac solicitările de decontare și până când sumele respective intră în conturile statelor respective. Și fiind o situație de urgență, o situație specială, înțeleasă, de altminteri, ați văzut vizita comisarului pentru afaceri interne, doamna Johansson și pe frontieră și la București, de asemenea, vizita recentă a președintei Comisiei Europene, dna Ursula von der Leyen, văzând cu ochii lor situația din România și exprimându-și nu doar compasiunea, ci și sprijinul pentru eforturile pe care autoritățile, împreună cu societatea civilă, le fac în toată această perioadă.
Reporter: O lămurire, vă rog! Fondurile acesta vor ajunge și la cei care îi găzduiesc pe oameni în casele proprii, adică familii obişnuite, nu ONG-uri, nu asociații sau fundații?
Dan Cărbunaru: Sunt mecanisme care urmează a fi stabilite. Este o măsură de primă urgență pe care unii oameni și-au asumat-o încă de la început, pe bază de voluntariat, dar așa cum eforturile autorităților sunt susținute de societatea civilă, de oameni simpli şi chiar și de companii private, sigur că și statul va face toate eforturile necesare pentru a sprijini, dacă nu a compensa, eforturile asumate la nivel individual.
Lucian Bode: Două precizări foarte scurte legate de întrebarea dumneavoastră: în momentul în care decizia de ieri va fi publicată în jurnalul oficial al Uniunii Europene, ea imediat va fi transpusă în legislația națională- vom vedea la ce nivel, ordonanță de urgență sau hotărâre de govern – și aici vom spune foarte clar, mecanismele din decizia de ieri vor fi transpuse în legislația națională, exact cum se face decontarea și din ce surse. În această perioadă, noi suntem în contact cu Comisia, în special cu reprezentanța noastră. Ei ne-au pus la dispoziție procedurile și mecanismele de atragere a fondurilor pentru a acoperi aceste cheltuieli și, evident, după ce transpunem și directiva în legislația națională, vom ști exact de unde luăm banii și care sunt instituțiile care vor gestiona aceste mecanisme deloc simple, căci am văzut ce s-a întâmplat pe perioada stării de urgență și a stării de alertă.
Reporter: Mulţumesc! Spuneaţi că, în discuția pe care ați avut-o ieri, la reuniunea cu miniştrii afacerilor interne, la nivel european, aţi abordat inclusiv subiectul referitor la aderarea României la Spațiul Schengen. Care au fost răspunsurile și când s-ar putea întâmpla acest lucru? Când ar putea avea România drepturi depline în Spațiul Schengen?
Lucian Bode: Răspunsul doamnei comisar Ylva Johansson a fost același pe care l-a dat la București, pe 28 februarie, la întrebarea unui coleg de-al dumneavoastră. A spus și ieri, în intervenția domniei sale, că România trebuie să devină membru cu drepturi depline în familia Schengen. Am avut o discuție cu ministrul de interne francez care deține și conducerea secțiunii „Afaceri interne din Consiliul JAI”, l-am invitat în România și răspunsul a fost afirmativ. Așadar, în perioada următoare, vom avea ocazia să discutăm și cu cel care conduce practic în această perioadă toate dosarele Comisiei și dosarul Schengen și cred că, și cu această ocazie, vom mai face un pas important, în atingerea obiectivului nostrum de a deveni membru cu drepturi depline în Schengen. De altfel, România îndeplinește toate condiționalitățile tehnice, încă din anul 2011, la frontierele de stat și nu numai. Am avut foarte multe discuții și pe regulamentul Schengen, au fost câteva intervenții, dar am ajuns la un compromis politic pe conținutul regulamentului și, cu siguranță, dacă acest compromis va merge mai departe, România are șanse să obțină acest statut. Dar, încă o dată, acest subiect a fost oarecum secundar în agenda discuțiilor noastre având în vedere situația din Ucraina.
Reporter: Aș vrea să insist puțin. Are șanse să obțină acest statut în decurs de câteva luni, ani, în continuare?
Lucian Bode: Eu mi-aș dori să obțin acest statut cât mai repede cu putință. Președinția franceză, dacă nu greșesc, în iunie are raportul final; ar fi o mare realizare, dar să nu vorbim despre chestiuni… eu vorbesc strict de responsabilitatea mea. Pe componenta afaceri interne, responsabilitatea noastră este legată în special de frontiere și aici, din punct de vedere tehnic, lucrurile sunt foarte clare. Știți foarte bine că sunt și alte responsabilități și condiționalități pentru aderarea la spațiul Schengen legate de MCV și de alte chestiuni despre care nu îmi permit să vorbesc eu.
Reporter: În contextul unei eventuale amenințări nucleare. Am văzut ce se întâmplă în Ucraina. Azi-noapte a fost atacată de ruși cea mai mare centrală nucleară din Europa. Care sunt pregătirile pe care le faceți la nivelul Ministerului Afacerilor Interne pentru populație?
Lucian Bode: Întâi să facem o precizare. Nu a fost atacată centrala nucleară, a fost un atac în proximitatea centralei nucleare. Şi este foarte bine că nu am avut un astfel de atac despre care vorbiți direct asupra centralei nucleare. Cu siguranță, ați văzut comunicările instituțiilor responsabile, CNCAN, spre exemplu, și, din acest punct de vedere, uitându-ne la comunicarea experților, vedem că, în acest moment, în România nu există niciun un pericol și nicio intensificare a nivelului radiațiilor sau aşa mai departe. Deci, din acest punct de vedere, trebuie să spunem românilor că nu există niciun pericol, însă, așa cum aţi spus, toate instituțiile statului român trebuie să fie în alertă într-o astfel de situație. Noi, pe zona noastră de responsabilitate, atunci când vom lua decizii, vi le vom prezenta public. Deocamdată, ne uităm la raportările pe care le avem și nu sunt semnalate pericole. De altfel, cred că domnul Dan Cărbunaru v-a prezentat în ultima conferință de presă sau într-o intervenție exact aceste elemente, ținând cont de anumite știri care apăruseră şi declarațiile liderului de la Kremlin cu privire la o posibilă folosire a acestor arme.
Dan Cărbunaru: Pot să vă confirm că CNCAN este în permanentă legătură cu Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică. De asemenea, ori de câte ori sunt semnalate diverse situații în Ucraina, îi contactează pe experţii de acolo sau sunt contactați de ei. În cazul acesta, la care ne referim astăzi, toate confirmările arată că nu a existat o situație de risc în perimetrul centralei. Mai mult decât atât, măsurătorile privind nivelul de radiații, potrivit datelor furnizate de CNCAN astăzi de dimineață, nu ridică creșteri ale valorilor peste nivelul de normalitate nici în zona centralei, și, cu atât mai puțin, în România. De altminteri, experții CNCAN monitorizează permanent aceste valori și comunică în mod constant situația lor și, de asemenea, clarifică orice nelămuriri care pot apărea în spațiul public pe fondul aceastor evoluții care pot apărea în Ucraina.
Reporter: Bun, astăzi nu este cazul. Am stabilit acest lucru. Întrebam preventiv. Dar am văzut o postare a Ministerului Sănătății referitoare la iodura de potasiu. Este o precizare în care se spune că în caz de nevoie acest produs va fi distribuit în cel mai scurt timp populației de către autoritățile de sănătate publică din fiecare județ. Întrebarea este dacă în acest momente am fi pregătiți? Mâine, dacă ar fi cazul, dacă suntem pregătiți cu aceste pastile, în cât timp ar putea fi ele distribuite? Care ar fi procedura?
Dan Cărbunaru: Comunicarea publică a Ministerului Sănătății la care vă referiți confirmă, practic, că autoritățile române își iau măsurile necesare pentru a fi pregătite să intervină în orice situație. La acest moment, noi ne confruntăm doar cu o retorică, venită din zona Federației Ruse, care folosește, practic, acest tip de mesaj, într-un context în care, după cum știți, avem o agresiune militară declanșată în Ucraina și diverse formule de comunicare cu Occidentul. Faptul că Ministerul Sănătății anunță public că este pregătit să gestioneze această situație confirmă faptul că Guvernul României tratează cu seriozitate sarcinile și responsabilitățile pe care le are de a proteja sănătatea și siguranța populației, dar, repet, suntem într-o situație de retorică, în spațiul public, practicată de Federația Rusă. Nu vorbim de o situație de risc iminent, care să se producă și să genereze implementarea unor astfel de măsuri în România. Mulțumesc!
Reporter: În câteva zile expiră starea de alertă. Care este, după părerea dumneavoastră, ca ministru de interne, ceea ce ar trebui să facem în continuare? E cazul să ieșim din starea de alertă sau să o prelungim – și cu ce argumente?
Lucian Bode: Poziția ministrului de interne se prezintă, în primul rând, în structurile decizionale ale statului român, după care se prezintă public. Nu am luat încă o astfel de decizie cu privire la anularea stării de alertă, cu privire la ce măsuri concrete privind restricțiile vor fi anulate, dacă păstrăm anumite măsuri, spre exemplu, cele legate de portul măștii în zonele aglomerate. Toate aceste chestiuni vor fi discutate și astăzi, de la ora 14.00, la Cotroceni. Vom avea aceste discuții în cadrul Guvernului. Evident că Ministerul Afacerilor Interne și-a făcut propria analiză pe responsabilitățile care îi revin, în gestionarea pandemiei. Aveam undeva o statistică, dacă nu greșesc, chiar astăzi, când vorbim, din structurile Ministerului de Afaceri Interne, pe responsabilitățile din ceea ce privește gestionarea pandemiei, au acționat peste 20.000 de efective. Așadar, noi rămânem în activitate în această zonă, am spus de fiecare dată, rolul nostru, al structurilor MAI, a fost acela de a limita răspândirea acestei pandemii, nu de sancționa și de a amenda cetățenii. În ce măsură am reușit, sigur că vor fi analize în timp, dar subliniez încă o dată, le-am transmis colegilor din MAI de fiecare dată, rolul nostru este acela de a limita răspândirea pandemiei și nu acela de a sancționa cetățenii. Un răspuns va trebui să vină cât mai repede cu putință, pentru că așa cum știm, pe data de 8 martie expiră cele 30 de zile, perioada în care a fost prelungită starea de alertă. Cu certitudine, astăzi, mâine, la nivelul instituțiilor statului, vom lua o decizie și va fi comunicată public.
Dan Cărbunaru: Mulțumim foarte mult, domnule ministru. O invit alături de noi pe doamna ministru al familiei, tineretului și egalității de şanse, doamna Gabriela Firea. Domnia sa a și fost recent pentru a vedea situația din teren, în județul Tulcea, la Isaccea. Doamna ministru, vă rog.
Gabriela Firea: Mulțumesc foarte mult. Bună ziua tuturor! Aș vrea și eu să adaug celor spune de către domnul ministru de interne, faptul că tratăm cu deosebită atenție tot ce se întâmplă în aceste zile, în această perioadă. Ne dorim ca războiul să dureze cât mai puțin, dar până la aceste decizii mari, noi avem atribuții directe să protejăm oamenii care vin către țara noastră din Ucraina. Ați primit cifrele cu privire la adulți și copii care au intrat în țară. Aș vrea, cu permisiunea dumneavoastră, să fac referiri concrete la minori și aici avem mai multe categorii. Avem copii care au venit însoțiți de un părinte, pentru că în general bărbații au rămas în Ucraina la luptă. Puțini au plecat către alte țări. Avem copii care au ajuns în țara noastră cu însoțitori legali sau formali și avem, de asemenea, începând de aseară și o altă categorie, asupra căreia ne îndreptăm cu foarte mare atenție și preocupare și anume, orfanii din Ucraina. Dați-mi voie să vă prezint și aceste cifre. Așadar, au intrat în țara noastră 58.284 de copii. Au ieșit împreună cu părinții sau însoțitorii 35.674. Sunt în acest moment în țara noastră peste 22.000 copii, mai exact, cifra concretă, 22.610. Aș vrea să fac, de asemenea, precizarea că sunt cu peste 4.500 mai mult decât ziua precedentă, deci raportarea precedentă. Așadar, numărul de copii care vin în țara noastră din Ucraina crește în fiecare zi cu câteva mii. Vă prezint și cifrele defalcat. Copii sub 5 ani – 5.661, copii sub 10 ani – 13.144, copii sub 14 ani – 18.529. Ce vreau să subliniez cu privire la primul grup mare de copii orfani care au pătruns aseară în țara noastră – am ținut legătura permanent cu Ministerul de Interne, cu domnul ministru Bode, cu domnul doctor secretar de stat Raed Arafat, de asemenea, cu toate instituțiile competente, pentru că Ministerul Familiei are în subordonarea Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și este implicat direct, ca structură centrală, în primirea orfanilor și, de asemenea, în transferul acestora nu oriunde, deci nu la orice locație, nu la un hotel, nu la o pensiune, nu la o persoană particulară, ci în centre de plasament. Noi ne dorim în case de tip familial, pentru că atmosfera este mult mai plăcută, sau la asistenți maternali, deoarece au nevoie de o îngrijire specială. Din punctul meu de vedere, dacă acest conflict va dura mai mult, numărul locurilor pe care îl avem în acest moment disponibil se va epuiza, dar avem deja legătura cu asociații, organizații și alte instituții, inclusiv reprezentanți ai mediului de afaceri sau cetățeni care vor să sprijine direcțiile noastre județene de asistență socială și să preia, dar într-un cadru organizat și cu personal din partea noastră, orfani din Ucraina. Aseară, la Tulcea, pe la Isaccea, au intrat 135 de persoane, dintre care 85 de copii orfani. Şi dați-mi voie să vă spun și zonele unde au plecat. Avem în Prahova un total de 75 de persoane, dintre care 59 copii cu dizabilități, restul – personal însoțitor și copii proprii. Către Brașov, 31 de persoane – într-o casă de tip familial avem 15 copii găzduiți, într-o altă casă 11, avem și adulții care îi însoțesc. Au venit și 27 de elevi de la un liceu militar din Ucraina care se află la Tulcea, clasele a IX-a și a XI-a. De asemenea, odată cu ei au venit și însoțitori, dar nu foarte mulți. Şi așa cum ați observat, avem și copii cu dizabilități care au nevoie de un tratament special, de personal, de o anumită medicamentație și ne ocupăm de toate aceste cazuri specifice. Vreau să transmit o rugăminte din partea noastră, a Ministerului Familiei, a Autorității Naționale pentru Protecția Copilului, dar a întregului Guvern. În primul rând, mulțumirile noastre autorităților locale care s-au mobilizat din prima clipă, și cele de la graniță, dar și cele care sunt în alte județe, dar au primit refugiați, atât prefecturi, consilii județene și primării și să le asigurăm că eforturile nu vor fi lăsate doar pe umerii acestora. Chiar astăzi, în cadrul ședinței convocate de domnul prim-ministru, s-a discutat o procedură concretă prin care costurile – care nu vor fi puține și nu se vor finaliza în două-trei zile, pe care le au autoritățile locale, dar și asociațiile și organizațiile, precum și alte tipuri de instituții le au în această perioadă – să fie decontate atât din bugetul național. Dar ne dorim foarte mult, exact cum a precizat domnul secretar de stat Cărbunaru, ca mecanismele europene să fie declanșate și, de asemenea, să fie urgentate în perioada următoare, să nu existe sincope. Pentru că, la un moment dat, numărul de refugiați va putea să devină foarte mare și mai greu de gestionat, deoarece, așa cum dumneavoastră cunoașteți, resursele autorităților locale sunt oricum limitate, mai ales după doi ani de pandemie, criză economică declanșată mai ales în ultima perioadă și de criza facturilor la energie și gaze naturale. Aș vrea, de asemenea, să subliniez faptul că, împreună cu Ministerul Educației și Ministerul Muncii, lucrăm la un act normativ și mai concret vă spun, la Ordonanța de urgență care modifică alte legi în vigoare, dar care nu precizau expres situația în care ne aflăm noi acum și anume un val mare de refugiați, mulți dintre ei copii și, practic, corelăm legislația națională cu cea europeană. Noi, de la Ministerul Familiei, am lucrat la acest text împreună cu UNICEF, care are o experiență largă în ceea ce privește refugiații minori. Suntem convinși că acest text va ajuta în această perioadă și va clarifica atât colaborarea dintre instituții, cât și ce anume se întâmplă atât cu orfanii care vin în țara noastră, cu minorii care vin neînsoțiți sau care vin cu însoțitori stabiliți ad-hoc și care, poate, pleacă fără ei și acești copii rămân în țara noastră în grija statului român. Această ordonanță de urgență este deja pe circuitul de avizare, cum spuneam, și Ministerul Educației are o componentă cu privire la participarea la cursuri, la educarea acestor copii care rămân în țara noastră, iar Ministerul Muncii are referire la încadrarea pe piața muncii a celor care rămân în România, firește, nu copii. Aici este categoria de adulți care vor fi angajați în următoarea perioadă pe teritoriul țării noastre. Chiar domnul ministru sublinia că a fost contactat de către mai multe asociații de antreprenori care sunt dornici să ia legătura și împreună să găsească locuri de muncă pentru refugiații care au semnat solicitare de azil în țara noastră. Acestea sunt principalele elemente referitoare la copii și cu sublinierea faptului că atenția a fost sporită încă din prima clipă. De asemenea, colaborarea între instituții, astfel încât și la primirea acestora în diferitele puncte de graniță, procedurile de verificare a documentelor – pentru că și aici sunt diferite tipuri de documente cu care intră în țară – să fie simplificate sau să fie grăbite, în primul rând, prin creșterea forței de muncă și a resursei umane de la graniță, astfel încât copiii să nu stea foarte mult, mai ales că este și frig în țara noastră, lapoviță, ninsoare, vânt. Aseară era și foarte vânt la Isaccea și să îi ferim cât se poate de mult de ore întregi de așteptare, mai ales că unii dintre ei vin deja foarte-foarte înfrigurați, speriați, obosiți, traumatizați. Situația este într-adevăr tragică pentru acești copii, repet, mai ales cei care au venit fără părinți. Noi dorim, împreună cu societatea civilă, să ne implicăm și să îi ajutăm din toate punctele de vedere, nu doar să oferim un acoperiș deasupra capului, haine curate și uscate, alimentație, medicamente, dar și un suport psiho-emoțional.
Dan Cărbunaru: Vă mulţumesc foarte mult, doamna ministru!
Gabriela Firea: Mulţumesc foarte mult şi eu!
Dan Cărbunaru: Întrebări, vă rog!
Reporter: O întrebare, dacă îmi permiteţi. În condițiile în care, conform Misterului Afacerilor Externe, în Ucraina există peste 400.000 de etnici români, o parte, nu știm cât de mare, dintre ei va veni probabil în țara noastră, întrebarea este dacă se ia în considerare simplificarea procedurii de acordare a cetățeniei, pentru că în momentul de față procedura este destul de dificilă? Presupune, de exemplu, să ai o anumită stabilitate financiară, pe care în mod evident nu au cum să o dovedească. Presupune să știi Constituția României, puțin probabil să o cunoască și, mă rog, sunt multe alte situații de genul ăsta. Întrebarea este dacă se ia în calcul simplificarea procedurii de acordare a cetățeniei?
Gabriela Firea: Aveți perfectă dreptate și cu siguranță, Ministerul de Externe și Ministerul de Interne lucrează deja la astfel de proceduri, dar prioritatea noastră, ca miniștri și prioritatea guvernamentală, în primul rând, a fost aceea de a salva acești oameni, de a-i găzdui cât mai rapid, pentru că este o situație specială și aplicăm măsuri speciale, este război, să nu rămână sub cerul liber, înfometați, fără alimente. Prioritatea este salvarea lor, primirea lor în spații de decente, călduroase, pe cât posibil, hrana acestora, medicamentele lor, iar celor care vor să plece, şi ați văzut din cifrele anunțate de domnul ministru de interne, cei mai mulți tranzitează țara noastră, să li se asigure transferul către aeroport, dacă nu pot să o facă cu resursele proprii. Cei care au reușit să vină cu câteva zile înainte de declanșarea propriu-zisă a războiului au reușit să treacă cu mașinile. Voi transmite și eu, la rândul meu, având în vedere că reprezint Ministerul Familiei, colegilor din guvern această preocupare, precum și domnului prim-ministru, și cu siguranță se va face și o comunicare publică.
Dan Cărbunaru: Dar trebuie să spunem acest lucru, inclusiv acum, şi anume faptul că Guvernul României, autoritățile s-au mobilizat pentru sprijinirea tuturor celor care în toată această perioadă, din 24 februarie, de când Federația Rusă a declanșat agresiunea militară asupra Ucrainei, România a fost deschisă pentru toate categoriile de cetățeni. Vă dau doar câteva exemple: sunt mii de cetățeni indieni care au fost extraşi din Ucraina, din zonele afectate de război, și mulți dintre ei deja au fost repatriați, alții se află în tabere, așteptând ca aeronavele trimise special din India să-i preia să-i repatrieze; sunt cetățeni ai altor state europene care au fost ajutați, cetățeni ucraineni, bineînțeles, printre ei, cu siguranță, numărându-se și etnici români, și, nu în ultimul rând, am văzut acest lucru și din modul în care au reacționat oamenii acolo, la frontieră, alături de autorități. Românii s-au mobilizat și i-au ajutat pe toți, n-au întrebat ce cetățenie au, ce naționalitate, ce etnie. Acesta e un semn de solidaritate concretă care, sigur, trebuie dublată și de o serie întreagă de proceduri, care vor fi reglate. Prioritatea este ca acei oameni să ajungă într-o zonă sigură, să fie cazați undeva, să aibă mâncare, să aibă apă, să aibă acces la medicamente, la servicii sociale, în special persoanele cu nevoi deosebite, cum este cazul acestor copii de care vorbea doamna ministru Firea.
Reporter: Dar întrebarea vine și în contextul în care ne propunem să-i angajăm pe piața muncii din România. În contextul actual, ei fiind extra-comunitari, sunt supuși unor reguli total diferite față de români sau, mă rog, de cei care fac parte din UE.
Dan Cărbunaru: Situația cetățenilor ucraineni este diferită de situația altor țări, deoarece Ucraina are încheiat un acord de asociere cu Uniunea Europeană, ceea ce conferă cetățenilor acestei țări anumite drepturi suplimentare, inclusiv posibilitatea de a-şi găsi un loc de muncă sau de a studia sau de a avea acces la diverse servicii. Sigur, în acest context special se lucrează la un pachet suplimentar care să sprijine acești oameni afectați de război, care, repet, au deja un statut special în interiorul UE datorită acestui acord de asociere încheiat. Mulțumesc!
Gabriela Firea: Aş vrea să mai adaug faptul că aseară au ajuns 85 de copii orfani din Ucraina, dintr-un grup, despre care am fost anunțați, de peste 800, aproape 1.000, care vor ajunge în țara noastră în zilele următoare. Aseară a venit primul grup, pentru că ei trebuie să fie și însoțiţi și să ajungă în condiții de siguranță în țara noastră. Dacă nu mai sunt întrebări, vă mulțumesc foarte mult și vom comunica celelalte informații către dumneavoastră.
Dan Cărbunaru: Vă mulțumesc și eu foarte mult, doamna ministru! Îl invit acum alături de mine pe domnul doctor Raed Arafat, secretar de stat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență. Domnule doctor, vă rog!
Raed Arafat: Mulţumesc! Sunt două aspecte pe care o să le subliniez. În primul rând, hotărârile CNSU care au fost aprobate astăzi, în cadrul Comitetului Național pentru Situații de Urgență, și în baza cărora urmează să se emită anumite acte normative. În primul rând, hotărârea pentru decontarea cheltuielilor de cazare. Este o hotărâre CNSU care propune o hotărâre de guvern, hotărârea de guvern deja este pregătită, este în curs de avizare, urmează să fie emisă. Nu am să dau cifre de aici, pentru că în cursul realizării hotărârii de guvern pot să se schimbe lucrurile. Bineînțeles, va fi o discuție între ministere, dar domnul prim-ministru a solicitat ca hotărârea de guvern să iasă în regim de urgență, ca se putem acoperi cheltuielile de cazare care deja au fost realizate de către autorități și de către cămine și de către locurile de cazare care necesită astfel de deconturi. În al doilea rând, mai este o hotărâre care a fost scoasă și este o hotărâre care acordă sprijin Ucrainei prin donarea a 11 ambulanțe de urgență și de transport din rezerva Serviciului de Ambulanță și a Serviciului Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare./…/
