Briefing de presă la finalul ședinței de guvern din 9 martie

Galerie foto

Briefing de presă susținut de Dan Cărbunaru, purtător de cuvânt la Guvernului, la finalul ședinței de guvern

[Check against delivery]

Dan Cărbunaru: Bună ziua, doamnelor și domnilor! Aș vrea să fac câteva declarații de presă la finalul ședinței de guvern care s-a încheiat de câteva minute. În primul rând, aș vrea să fac o serie de clarificări privind efectele generate de stoparea stării de alertă. După cum știți, astăzi este prima zi în care efectele stării de alertă instituită în România în urmă cu doi ani s-au încheiat. În privința certificatului verde și altor condiții de intrare în țară care erau utilizate în contextul pandemiei de COVID-19, în urma hotărârii CNSU de ieri care ridica starea de carantină pentru persoanele care nu prezentau certificatul verde sau teste negative la intrarea în țară, ca o consecință a acestei hotărâri, nicio persoană care va pătrunde pe teritoriul României fără să aibă certificat verde sau un astfel de test nu va avea nevoie de carantină.Ca atare, rămâne util ca document pe care cetățenii români îl pot utiliza călătorind în alte țări care au menținut această formulă, necesitatea certificatului verde. Rămâne, așadar, un document util, dar nu necesar pentru a intra în România fără să intri în carantină. Valabilitatea certificatelor verzi eliberate de autoritățile române până în prezent rămâne, conform OUG nr. 68/2021, până la 31 decembrie, adică până la finalul acestui an. Dar, repet, consecința directă a Hotărârii CNSU este că nu va duce pe nimeni în carantină, dacă nu va prezenta un certificat verde la intrarea în România. Deci, nu va mai fi un document obligatoriu pentru cetățenii români la intrarea în țară. De asemenea, nici testarea nu se va include între condițiile pe care cei care intră în România le vor avea de îndeplinit pentru a evita carantinarea.

În privința formularului de localizare a pasagerului, până când nu va fi abrogată OUG nr 129/2021, acesta va rămâne necesar. Pentru cei care intră în România va trebui să fie completat. După cum știți, introducerea PLF în România a apărut ca urmare a unui context european, în care tot mai multe state europene l-au introdus pentru a putea veni în sprijinul celor care erau afectați sau în risc de a fi contaminați de SARS-CoV-2 și în acest moment, din câte am fost informat, există demersuri de a renunța și România la un astfel de document. Până când, însă, nu se va întâmpla acest lucru, deci pe toată perioada de valabilitate a acestui act normativ, OUG nr 129/2021, rămâne în vigoare. Deci, facem un apel în continuare la cetățenii români să continue să își proceseze, să își completeze aceste formulare până când actul normativ în vigoare va fi abrogat. Acestea au fost câteva precizări pe care am dorit să le fac.

După cum știți, ministrul sănătății, la rândul domniei sale, a făcut o serie de precizări în conferința de presă de ieri și, așa cum a procedat și domnia sa, așa cum a procedat și premierul Nicolae Ciucă astăzi, la debutul ședinței de guvern, în declarațiile pe care le-a făcut în direct, aș vrea să reiau și eu aceste recomandări ca, în spații închise sau în spații aglomerate, pentru protejarea noastră, pentru protejarea celor din jur, având în vedere că pandemia încă nu s-a încheiat și, din fericire, vedem o scădere a numărului de cazuri, inclusiv în țara noastră, e bine să ne protejăm în continuare și să folosim măsurile de precauție cu care în ultimii doi ani ne-am obișnuit, respectiv portul măștii și măsurile de igienă, de precauție care ne pot feri de o contactare sau o recontactare a acestui virus.

Aș vrea, de asemenea, să mai fac precizări în legătură cu ceea ce se va întâmpla în cursul zilei de astăzi. Așa cum România a anunțat, va găzdui un hub umanitar destinat refugiaților din Ucraina, dar și nevoii de ajutor pe care țara vecină aflată sub agresiune militară rusă le resimte. Ca atare, astăzi hub-ul umanitar din Suceava va deveni funcțional. În această după-amiază primul transport cu medicamente și produse de strictă necesitate va ajunge în această locație, unde vor fi prezenți comisarul european pentru gestionarea crizelor, domnul Janez Lenarčič, domnul Fabrizio Curcio, șeful Departamentului de Protecție Civilă, structură din cadrul Președinției Consiliului de Miniștri din Italia, și secretarul de stat Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență. Au fost mai multe măsuri pe care Guvernul României le-a luat în continuare, sigur, și împreună cu societatea civilă, cu voluntarii, cu românii care s-au mobilizat și astfel de gesturi sunt necesare și vor continua pe măsură ce, după cum vedem, situația din Ucraina se menține extrem de complicată, ca urmare a agresiunii militare ruse.

Ce pot să vă mai spun, înainte de a vă prezenta deciziile pe care guvernul le-a luat astăzi în ședință este că România se bucură de toate garanțiile de securitate oferite de apartenența la NATO. Aliații noștri din cadrul NATO sunt alături de noi. Am văzut acest lucru inclusiv zilele trecute, atunci când președintele României, prim-ministrul au vizitat, alături de ministrul apărării din Franța, baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu, alături de sutele de militari din Alianța Nord-Atlantică veniți să contribuie prin prezența lor la certitudinea oferită de garanția de securitate pe care orice stat, membru NATO, o are. Așadar, România este o țară sigură, este o țară în care cetățenii săi și orice alți cetățeni care aleg, cum este cazul celor ucraineni, să se adăpostească în această perioadă dificilă, poate să ofere garanții de siguranță atât pentru oameni, cât și pentru mediul de afaceri și pentru tot ecosistemul economic, bineînțeles în paralel cu eforturile pe care Guvernul României le face de a crește într-un ritm cât mai intens și cât mai sustenabil capacitatea țării noastre de a-și câștiga independentă energetică, România numărându-se printre statele europene care au aceste resurse și, prin mobilizarea lor, să atingem, într-un timp cât mai scurt, acest nivel de independență energetică.

Pentru că au fost o serie de imagini prezentate și cunosc interesul presei față de capacitatea Ministerului Afacerilor Interne de a gestiona creșterea din ultimele zile pentru emiterea de noi documente de călătorie – sigur, este un drept legal al oricărui cetățean român și pentru a veni în întâmpinarea acestui interes de a obține pașapoarte de călătorie, Ministerul de Interne și-a suplimentat efectivele și programul de lucru, astfel încât să evite pe cât posibil aglomerațiile și să poată emite într-un ritm cât mai aproape de necesitate documentele de călătorie. Evident, este o datorie a instituțiilor statului de a gestiona cu responsabilitate și astfel de momente.

În privința situației economice, de asemenea, aş vrea să adaug – dacă pe de o parte măsurile de garantare a securității României și siguranței cetățenilor săi se desfășoară sub egida NATO și prin Parteneriatul Strategic, în primul rând, cu Statele Unite, din perspectivă economică, Guvernul este în contact permanent cu Comisia Europeană. Există deja, în privința calculelor pe care ţara noastră le face în vederea decontării cheltuielilor efectuate cu sprijinirea refugiaților din România, există zilnic actualizări ale acestor cheltuieli. Astăzi, la momentul la care vorbim, sunt 54,7 milioane lei cheltuiți de România pentru a veni în sprijinul refugiaților. Prin ministerele de linie, la nivelul Cancelariei prim-ministrului se centralizează toate aceste sume și ele vor fi înaintate Comisiei Europene care, în acest moment, lucrează la mecanismele pentru fiecare tip de decontare de cheltuială de care avem nevoie. De altminteri, şi vizita comisarului european Lenarčič se înscrie în aceste eforturi pe care Comisia Europeană le-a făcut, de a fi alături de statele membre, în special România și Polonia, care sunt afectate de valurile de refugiați din Ucraina. După cum știți, comisarul pentru afaceri interne, dar și președinta Comisiei Europene, doamna Ursula von der Leyen, au fost prezenți în România în ultimele zile pentru a vedea ce se întâmplă și pentru a asigura că vor lua măsuri de sprijinire a țărilor care gestionează această situație.

Aș vrea să vă prezint câteva dintre actele normative aprobate astăzi, în ședința de guvern. În primul rând, memorandumul dedicat aprobării negocierii contractului de finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții. Sunt 368 de milioane de euro care vor susține Spitalul Regional de Urgență Craiova, precum și semnarea, acordarea împuternicirii de semnare ministrului de finanțe în acest sens. Proiectul este demarat din 2020, având o finanțare din fonduri europene nerambursabile și de la bugetul de stat, cu o implementare care va fi asigurată de Ministerul Sănătății. Proiectul urmează să fie finalizat în 2026, cu o valoare totală a investițiilor, cu tot cu taxe și impozite, de 602,74 milioane de euro.

În continuare, aș vrea să vă prezint și hotărârea de guvern pentru aprobarea contractului de finanțare dintre Guvernul României, reprezentat de Ministerul Investițiilor, și Fondul European de Investiții, privind Fondul de fonduri de capital de risc pentru redresare din cadrul PNRR, semnat la Luxemburg, decembrie anul trecut și la București în aceeași lună. Contractul de finanțare dintre Guvernul României și Fondul European de Investiții privind Fondul de fonduri de capital de risc pentru redresare a fost, așadar, aprobat. Ca urmare va fi constituit Comitetul de investiții pentru redresare din cadrul Planului de Redresare și Reziliență a României, emițându-se în acest sens un ordin comun din partea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, respectiv Ministerului de Finanțe. Este un angajament asumat de Guvernul României în cadrul PNRR și prin acest instrument vor fi selectați până la 20 de intermediari financiari pentru o sumă alocată de circa 400 de milioane de euro, numărul estimat este de 100 de beneficiari. Acest mecanism vine în sprijinul acoperirii unui deficit de finanțare de capital estimat la 4,8% din PIB de către platforma fi-compass a Comisiei Europene în parteneriat cu Banca Europeană de Investiții.

Astăzi, a fost aprobat și proiectul de lege pentru modificarea anexei nr.1 din OUG nr. 64/1999 pentru aprobarea Programului strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Internațional Henri Coandă București. Practic, astăzi, a fost actualizat calendarul de implementare a acestui program. Termenul de implementare a etapei a treia, respectiv realizarea lucrărilor este 2028. A fost decalat cu șase ani termenul inițial. De asemenea, obținerea avizelor, acordurilor și autorizațiilor necesare pentru demararea de lucrări, stabilită inițial în etapa a doua, va fi inclusă în etapa a treia. Este o măsură necesară pentru a asigura dezvoltarea pe termen lung a aeroportului, infrastructură aeroportuară publică de interes național pe baza unui calendar corect și justificat în condițiile socio-economice actuale, respectiv efectele crizei pandemice asupra industriei aviatice.

Tot astăzi guvernul a aprobat hotărârea de aprobare a limitelor anuale pentru anul în curs, 2023 și 2024, pentru finanțele rambursabile care pot fi contractate și pentru tragerile din finanțările rambursabile contractate sau care urmează a fi contractate de unitățile administrativ-teritoriale. Potrivit hotărârii, pentru încadrarea în nivelul anual al deficitului general consolidat, limitele anuale privind finanțările rambursabile care pot fi contractate de unități sau subdiviziuni administrativ-teritoriale, reprezentând datorie publică locală, sunt în sumă de 1.600 de milioane de lei pentru fiecare dintre anii 2022, 2023 și 2024. În privința tragerilor din finanțările rambursabile contractate sau care urmează a fi contractate de către aceste unități, limitele anuale sunt în sumă de 2.000 de milioane de lei pentru anul 2022 și respectiv 1.600 de milioane de lei pentru fiecare dintre anii următori 2023 și 2024.

Acestea au fost principalele informații pe care aș fi dorit să vi le prezint. În încheiere, aș vrea să vă asigur că Guvernul condus de Nicolae Ciucă face toate demersurile necesare pentru a continua să protejeze atât populația, cât și economia României, de efectele crizelor multiple pe care le traversăm, fie că ne raportăm la efectele pandemiei, fie că ne raportăm la efectele crizei energetice sau la criza generată de agresiunea militară rusă din Ucraina. Alături de aliații noștri din NATO, securitatea României este garantată. Suntem sub umbrela celei mai puternice organizații politico-militare din lume, iar din perspectiva economică, apartenența României la Uniunea Europeană garantează țării noastre toate perspectivele de bunăstare de care beneficiază oricare dintre cele 27 de state membre. O mențiune specială în această perioadă: în contact cu autoritățile de la Bruxelles, Guvernul României, ministerele de linie lucrează deja la ceea ce ar putea însemna în viitor noi măsuri de susținere a economiei și de garantare a nivelului de prosperitate pe care UE trebuie să îl aducă cetățenilor săi. Mulțumesc foarte mult!