Galerie foto
[Check against delivery]
Dan Cărbunaru: Bună ziua, doamnelor și domnilor! În urmă cu câteva minute s-a încheiat ședinţa de guvern. Aș vrea să vă anunț că astăzi, la briefingul de presă, îi vom avea alături de noi pe domnul ministru al sănătății, pe domnul ministru al investițiilor și proiectelor europene și pe domnul ministru de finanțe. Înainte de a intra în prezentarea actelor normative adoptate astăzi de Guvern și, bineînțeles, de a-i invita pe rând pentru a expune detaliile legate de aceste acte normative, aș vrea să fac un anunț: premierul Nicolae-Ionel Ciucă va participa mâine la Summit-ul extraordinar al NATO de la Bruxelles, alături de președintele României, domnul Klaus Iohannis. Agenda Summit-ului se va concentra pe situația din Ucraina, consecințele invadării de către Rusia, sprijinul ferm pentru Ucraina și întărirea capacității NATO de apărare și descurajare. La acest Summit extraordinar al Alianței Nord-Atlantice, organizat la nivelul șefilor de stat și de guvern, a fost anunţată și participarea președintelui SUA, Joe Biden. Revenind însă la ședința de guvern de astăzi și la temele zilei, mai ales pe zona de sănătate publică, aș vrea să îl invit pe domnul ministru al sănătății, domnul profesor universitar doctor Alexandru Rafila.
Alexandru Rafila: Bună ziua tuturor! În ceea ce privește legislația care este conexă sistemului de sănătate din România, am aprobat astăzi, în cadrul ședinței de guvern, un proiect de ordonanță de urgență privind realizarea studiilor clinice în România, un document mult a așteptat care, pe de o parte, integrează prevederile legislației europene în domeniu și oferă un acces mai rapid pentru pacienți la tratamentele inovative. Este extrem de important pentru că, pe de o parte, vă spuneam că oferă un astfel de acces, pe de altă parte, reprezintă o sursă de venituri pentru sistemul de sănătate din țara noastră, așa cum o demonstrează experiența din multe alte țări. Mai am două subiecte care, sigur, sunt de interes public, cele legate de evoluția pandemiei. Ați văzut că astăzi au fost înregistrate peste 4.000 de cazuri noi, o treime dintre acestea fiind în municipiul București, urmat de Cluj-Napoca și de Timișoara. Se respectă, dacă vreți, ceea ce s-a întâmplat şi în perioadele anterioare: orașele cele mai mari cu activitate intensă, cu interacțiunile multiple, dau cele mai mari numere în ceea ce privește numărul de cazuri noi. Monitorizăm cu atenție creșterea care se înregistrează în aceste zile. Ministerul Sănătății a păstrat toate instrumentele care țin de minister în ceea ce privește diagnosticul, evaluarea, tratamentul acestor pacienți; există aceeași capacitate operațională, centrele de evaluare ambulatorii, încurajăm de asemenea testarea ca măsură de control al acestei pandemii, în țara noastră. Este un trend general înregistrat în Uniunea Europeană, nu se întâmplă doar în România și, în mod evident, recomandăm cu foarte multă seriozitate păstrarea măsurilor de protecție individuală legate de utilizarea măștii, mai ales în mijloacele de transport, în spațiile închise și distanțare, acolo unde este posibil, evitarea aglomerației, împreună cu măsurile de igienă individuală. Acestea sunt posibilitățile din acest moment. Vaccinarea poate fi făcută în continuare la medicul de familie. Facem trecerea de la sistemul cu centre de vaccinare către medicii de familie. Acest proces va mai dura un anumit interval de timp. Există încă centre de vaccinare la nivelul unităților sanitare, iar ulterior încercăm să includem această vaccinare în programul obișnuit de imunizare care există în țara noastră.
Cel de al treilea subiect la care vreau să fac referire, care suscită interes public, este legat de producerea și distribuirea pastilele de iodură de potasiu. Fabricarea lor a fost încheiată de către compania Antibiotice Iași. Deja, 20 de milioane de comprimate din cele 30 de milioane produse, au ajuns la direcțiile de sănătate publică și întreaga cantitate va ajunge la nivelul acestora, până la sfârșitul acestei săptămâni. Între timp, împreună cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, facem o evaluare și o catagrafie a persoanelor pe grupe de vârstă. O avem la nivel național și la nivel județean, dar acum mergem puțin mai în profunzime și așteptăm datele referitoare la numărul de persoane de pe lista fiecărui medic de familie, pentru că intenționăm să găsim o formulă care să implice medicii de familie în distribuirea acestor comprimate la pacienții de pe propriile liste, cu precizarea că această campanie de distribuire va fi dublată, în perioada imediat următoare, de o campanie de informare. Avem deja materialele realizate, care să permită înțelegerea modului de utilizare a acestor comprimate care nu trebuie, în nici un caz, luate de către persoane sau de către copiii lor decât în cazul unei recomandări exprese, într-un anumit moment, în cazul unui incident nuclear. Nu are nici un fel de rost, este, dimpotrivă, chiar periculos consumul acestor medicamente în afara unei astfel de situații extreme. De asemenea, recomandările vor include și modul de păstrare a acestor comprimate, pentru că ele au o valabilitate de câțiva ani și e bine ca odată primite, ele să fie păstrate în condiții corespunzătoare și, sigur, în caz de nevoie, să poată să fie luate, dar nu în afara unei astfel de precizări care trebuie să vină de la autoritățile de sănătate publică. Dacă sunt întrebări, vă răspund cu plăcere. Vă rog.
Reporter: În primul rând, domnule ministru, dacă ne puteți spune referitor la această evoluție a cazurilor de infectare cu coronavirus dacă excludeți din start reintroducerea restricțiilor în țara noastră, atâtea cât mai pot fi și mai permite legislația.
Alexandru Rafila: Eu nu pot să exclud nimic, pentru că nu acesta este obiectul de activitate al Ministerului Sănătății. Noi suntem responsabili să informăm opinia publică, și facem acest lucru în fiecare zi printr-un buletin zilnic pe care dvs îl la aveți la dispoziție, amănunțit, apropo de evoluția pandemiei, să facem recomandări și, evident, dacă situația epidemiologică o va impune, vom aduce și în dezbaterea colegilor din guvern aceste lucruri, dar Ministerul Sănătății nu este în măsură să impună în vreun fel restricții. Nu avem de unde să știm cum m va continua acest val 5, nu discutăm de valul 6; am văzut că există persoane care deja fac referire la al 6-lea val – nu e vorba de la 6-lea val, e vorba de un „rebound”, o evoluție care se întâmplă în mai multe țări din Europa, iar România, după cum vedeți, nu a fost ocolită de el.
Reporter: Profit de prezentat dvs aici. Aș vrea să vă întreb dacă aveți cel puțin cunoștințe despre acest subiect. Noi, România TV, am dezvăluit că există în pregătire un exercițiu – accentuez, exercițiu! -, prin care ar trebui să se vadă dacă populația este pregătită în cazul unei pene de curent și, potrivit surselor noastre, domnul Arafat ar fi început deja pregătirile în acest sens, ar fi vorbit cu medicii să vadă cum reacționează spitalele. Am fost mai apoi acuzați de fake news deși am venit în continuare cu dovezi că acest exercițiu ar fi pregătit, este un exercițiu internațional, un parteneriat. Dvs, din ceea ce știţi, există acest exercițiu, în pregătire cel puțin? Pentru că, repet, este un exercițiu, ar fi ceva normal.
Alexandru Rafila: Nu am nici un fel de informații referitoare la un astfel de exercițiu. În ceea ce privește modul de reacție al spitalelor într-o situație de urgență, acest lucru este prevăzut periodic în planul lor de management – managerii trebuie să organizeze periodic astfel de exerciți -, pentru că situațiile pot fi multiple, când poți să rămâi fără curent, poate să fie un incident, poate să fie o problemă care necesită intervenție. În general, spitalele au generatoare care asigură sursa de curent și atunci nu văd de ce ar trebui să facem un astfel de exercițiu la nivel național, dar, repet, nu am informații ca să pot să vin cu mai multe precizări.
Reporter: Dacă ar fi să faceți o evaluare pe o scară de unu la zece, cât de mulțumit sunteți acum de comportamentul populației după ridicarea restricțiilor?
Alexandru Rafila: Nu îmi place să fac astfel de aprecieri, pentru că dumneavoastră îmi propuneți o notă globală. Comportamentele sunt foarte diferite, sunt multe persoane care se comportă de nota zece, alții au o notă mai mică de cinci. Asta nu înseamnă că noi putem să dăm o notă populației din România. Noi avem doar datoria să-i informăm, să știe ce au de făcut şi bineînțeles că modul de reacție ține de conștiința fiecăruia și de nivelul de educație și de înțelegere a acestor lucru pe care noi încercăm să le explicăm, dar încercăm să le explicăm pentru toată lumea.
Reporter: Dacă ştiți cumva şi când vor ajunge pastile de iod către populație, pentru că ne vorbeaţi că o altă cantitate de vreo 10 milioane de pastile ar trebui ajungă până la finalul acestei săptămâni în DSP-uri. Când ajung?
Alexandru Rafila: Au ajuns. Dacă erați atent, eu v-am spus că au ajuns deja 20 de milioane la Direcțiile de Sănătate Publică, iar restul cantității, până la 30 de milioane, adică încă 10 milioane ajung, până la sfârșitul săptămânii. Un lanț de distribuție care necesită distribuție direct la persoană este un lanț destul de complicat de organizat din punct de vedere logistic, dar cu siguranță mergem în paralel cu distribuția către DSP-uri, să avem pus la punct mecanismul, inclusiv modificările sau propunerile de natură legislativă care să permită acest lucru.
Reporter: Dar care ar fi orizontul de timp, că ne-aţi spus cât mai scurt?
Alexandru Rafila: Cât mai repede, nu am un orizont de timp. Începând de săptămâna viitoare, vom face demersurile încât procesul să înceapă începând de săptămâna viitoare. Un astfel de exercițiu, nu a mai fost făcut în România, încât să am un termen de comparație. Am avut o discuție, dacă vreți, cu niște jurnaliști din Japonia, am dat și un interviu la una dintre televiziunile japoneze exact pe acest subiect, iar ei erau, de asemenea, interesați și preocupați, pentru că, în timpul accidentului nuclear de la Fukushima, autoritățile japoneze, care știți că sunt extrem de bine organizate, nu au reușit să distribuie în timp scurt aceste pastile și noi încercăm să facem acest lucru înainte de apariția oricărui incident.
Reporter: Revenind la posibilitatea reintroducerii restricțiilor, ați putea să ne spuneți ca specialistul, din punct de vedere al Ministerului Sănătății, la câte cazuri ar trebui să ne așteaptăm pe zi sau situația de la ATI astfel încât să se impună posibilitatea unor noi restricții, așa cum ați făcut și anterior pentru ridicarea stării de alertă?
Alexandru Rafila: Preocuparea noastră și propunerile de ridicare etapizată a restricțiilor au fost făcute în corelație cu numărul de persoane internate în spital şi mai ales cu numărul de persoane internate în secțiile de Terapie Intensivă. Atât timp cât această infecție nu va afecta sau va avea un impact mic asupra capacității de acordare a asistenței medicale, nu vor fi niciun fel de probleme. Vom monitoriza acest lucru și probabil că, dacă va exista un tren rapid ascendent, care să ducă, de exemplu, la aglomerarea secțiile de Terapie Intensivă, împreună cu cei care au această expertiză de la nivelul instituțiilor de sănătate publică și, bineînțeles, cu ceilalți reprezentanți ai Guvernului, vom veni ca să putem să discutăm o astfel de problemă. Dar nu aș vrea să plecăm de aici cu concluzia că deja s-a stabilit un mecanice prin care restricțiile vor fi reintroduse.
Reporter: Da. Puteţi să ne spuneţi despre situația de acum, dacă vedeți această posibilitate?
Alexandru Rafila: Situația de acum este, dacă vreți, preocupantă, în sensul că s-a schimbat trendul. Dintr-un trend ascendent am intrat pe unul crescător, cu aceleași tulpini virale, fără tulpina Delta, care practic a dispărut din circulație. Monitorizăm situația. Nu suntem în măsură să putem să răspundem cu exactitate unei astfel de întrebări, dar monitorizarea zilnică, evaluarea săptămânală va oferi suficiente argumente, cât să putem într-un anumit timp să vă răspundem. Eu sper să nu fie cazul să vă răspundem, pentru că dacă va fi o creștere relativ limitată, atunci cu siguranță nu vor fi probleme asupra sistemului de sănătate.
Reporter: Dar la ATI cât ar trebui să fie?
Alexandru Rafila: La ATI sunt alocate aproape 1.900 de paturi, au fost alocate pentru pacienții infectați COVID și vă spuneam că propunerea inițială a fost de ridicarea restricțiilor atunci când se scădea sub 50%, au fost ridicate până la urmă când s-a ajuns la o astfel de cifră. Acum avem mult mai puțin, în jur de 25% dintre paturi sunt ocupate. Este o discuție pe care cu siguranță o vom avea, dacă ajungem la jumătate din gradul de ocupare a secțiilor de Terapie Intensivă. Mulțumesc.
Reporter: Dacă se ajunge la jumătate, să ce?
Alexandru Rafila: La jumătate, vom avea o discuție, asta v-am spus.
Reporter: Privind posibilitatea unor …
Alexandru Rafila: Privind posibilitatea. Dumneavoastră vreți să vă dau un răspuns așa cum îl doriți dumneavoastră.
Reporter: Nu, nu așa cum îl doresc, dar să fie clar.
Alexandru Rafila: Ba da. E foarte clar. Posibilitatea discutării unor restricții în momentul în care jumătate din capacitate devine ocupată prin creștere, pentru că exista și cealaltă variantă ajungeam la jumătate prin scădere, contează foarte multi trendul din acel moment. Mulțumesc.
Reporter: Bună ziua, domnule ministru. Aș vrea și eu să revin puțin la subiectul legat de pastilele cu iod și apropo de acea analiză pe care spuneți că o faceți cu Casa de Sănătate…
Alexandru Rafila: Nu e o analiză, este o colectare de informații.
Reporter: M-ar interesa dacă ne puteți da câteva detalii despre care ar fi categoriile de persoane, de vârste care pot lua, care ar fi dozajul, câteva detalii.
Alexandru Rafila: Ele sunt publicate pe site-ul Institutul Național de Sănătate Publică, inclusiv dozele în funcție de vârstă, copiii de la zero – trei ani, copiii cu vârsta mai mare de trei ani, femeile gravide și în general populația cu vârsta de până la 40 de ani va fi subiectul acestui program.
Reporter: Deci ei pot primi respectivele pastile şi presupun că vor exista toate informațiile în acea campanie de informare.
Alexandru Rafila: Absolut, dacă nu vor exista informațiile, există riscul ca oamenii să le consume absolut inutil și chiar periculos.
Reporter: Dar chiar, acest risc l-aţi luat în considerare, să consume aceste pastile când nu este cazul.
Alexandru Rafila: Tocmai din cauza asta încercăm să facem campania de informare. Până la urmă discutăm despre persoane adulte care administrează copiilor, nu discutăm despre copii care iau singuri aceste pastile.
Reporter: Şi voiam să vă mai întreb un lucru, nu știu dacă este o chestiune generalizată, este vorba despre vaccinul anti HPV, e vorba de acele trei doze, că nu s-ar mai găsi în farmacii. Este o cerere destul de mare în acest moment, știți despre această problemă?
Alexandru Rafila: Mă bucură acest lucru, că există o cerere destul de mare. Noi avem un program pe care l-am crescut serios. Am reușit să facem acest vaccin pentru public şi am făcut-o ca şi profesioniști, nu neapărat ca reprezentanți ai Ministerului Sănătății, în timp. După eșecul campaniei din anul 2008 lucrurile au reintrat în normal și pe măsură ce această solicitare și interes pentru vaccin va rămâne, ne gândim să-l reintroducem în Programul național de vaccinare ca și un vaccin care nu mai trebuie administrat la cerere; în momentul de față, părinții acestor fete, care sunt eligibile, pot să solicite medicului de familie să fie înscrise pe o listă și Ministerul Sănătății a făcut mari eforturi în acest sens. E un vaccin care se găsește greu, să știți, pe piață, pentru că la nivel global este o foarte mare în cerere și există chiar strategii de vaccinare cu ceva mai puține doze pentru țări unde incidența cancerului de col uterin este mare, tocmai datorită acestei cereri. Vaccinurile nu sunt o resursă nelimitată și trebuie să ai o politică pe termen mediu, cel puțin, încât producătorul să poată să îți aloce deja o parte din producție. Nu avem, nu putem interveni în zona privată de comercializare a acestui vaccin, ne preocupă programul de sănătate publică.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu, domnule ministru. Dacă nu mai sunt alte întrebări, v-aş ruga, domnule ministru al investițiilor şi proiectelor europene…
Alexandru Rafila: Mulţumesc.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc, domnule ministru al sănătății. Domnule Dan Vîlceanu …
Dan Vîlceanu: Bună ziua! Având în vedere faptul că am observat un interes crescut din partea mass-media și a populației în legătură cu modul în care sunt îndeplinite jaloanele din Planul Național de Redresare și Reziliență, am să vă prezint astăzi câteva chestiuni legate de modul în care acestea au fost îndeplinite până acum și care este mecanismul de decontare din anul 2022 legat de PNRR. În primul rând, așa cum știți, la finalul anului trecut noi am avut în Planul Național de Redresare și Reziliență 21 de jaloane care au fost închise, cu excepția a trei jaloane care, așa cum știți, legate de instrumente financiare, erau legate de o discuție între Comisia Europeană și Banca Europeană pentru Investiți. Acea discuție a fost închisă acum cred că două-trei săptămâni și putem să închidem și cele trei jaloane, pe care nu le-am putut închide în decembrie exact pentru că nu erau discuțiile închise. De ce e important să vă specific aceste fapt? Prima cerere de plată pe care România o va depune cel mai probabil în luna mai, undeva la mijlocul lunii mai, care se referă la 2 miliarde din partea de grant și aproximativ 1 miliard 900 şi ceva de milioane din partea de împrumut este legată de acele jaloane din decembrie, și nu de acestea pe care trebuie să le închidem în martie. În luna martie anul acesta avem de atins 24 de jaloane. Ele sunt în diverse stadii în acest moment. Nu există îngrijorări cu privire la atingerea acestora și cred că ele vor fi închise. Sunt diverse acte normative în diverse stadii. Pentru o parte din jaloane nu este nevoie de acte normative, hotărâri de guvern sau ordonanțe de urgență. Pur și simplu de ordine de ministru fie pentru publicarea unor ghiduri, fie pentru diferite proceduri care trebuie făcute în ministere. În principiu, așa cum vă spuneam, pentru finalul lunii martie nu ar trebui să fie probleme. De asemenea, trebuie să specific faptul că următoarea cerere de plată pe care o vom depune anul acesta va fi undeva în luna octombrie și ea va avea sume din granturi 2 miliarde și din împrumuturi 1 miliard. Practic, anul acesta ar trebui să atragem din PNRR 6 miliarde de euro în contul de la Banca Națională. Un alt aspect, pe care aș vrea să vi-l spun este că mecanismele pentru punere în aplicare a PNRR au fost gata până de curând şi, așa cum știți, inclusiv la sediul Guvernului am semnat acele acorduri de finanțare între ministere și MIPE. Ele au continuat, dar nu au mai fost făcute evenimente. Mai sunt câteva, totuși, acorduri de încheiat, cred că în jur de 6-7 din cele 19 pe care trebuie să le încheiem, care sunt și acestea aproape de finalizare și cred că săptămâna viitoare maxim vor fi şi acestea semnate. În acest moment, fluxurile financiare, acordurile de finanțare sunt semnate, suntem concentrați pe închiderea jaloanele și, nu în ultimul rând, mă bucur că există un asemenea interes din partea mass-media și al populației pentru că PNRR este, într-adevăr, o sursă de reformă în România, reforme care sunt așteptate de cetățenii români de foarte mult timp. Am mai dat exemple, vă mai pot da şi astăzi, dacă doriți, dar acesta este mesajul pe care aș vrea să îl dăm: suntem foarte concentrați pe implementare și, din acest punct de vedere, am observat și o sinergie între ministere îmbunătățită față de momentul de început, pentru că ușor, ușor, cu cât începem să lucrăm împreună în PNRR, lucrurile se așază și ne vine mult mai ușor să închidem și jaloane și să facem și alte proceduri. Vă mulțumesc.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc şi eu, domnule ministru. Întrebări, dacă aveți, vă rog.
Reporter: Bună ziua, domnule ministru! Profit de o declarație a dvs. dată puțin mai devreme prin care aţi spus că sunt anumite ministere care nu neapărat că au avut întârzieri, ci s-au preocupat mai puțin în ceea ce privește fondurile europene și aţi dat și aici exemplu: sănătate, muncă, educație. Profit că îl avem și pe domnul ministru al sănătății aici. Ce s-a întâmplat? Nu există o relație bună între ministerul dvs. și celelalte ministere, de unde această întârziere?
Dan Vîlceanu: Mă bucur că îmi puneți mie întrebarea asta, pentru că fiind declarația mea știu ce am spus şi am continuat după ce am dat textul pe care mi l-aţi redat dvs, că lucrurile încep să funcționeze tot mai bine. Era important să spunem asta, pentru că, aşa cum spuneam de fiecare dată, nu există o chestiune legată de un ministru anume, nici măcar din trecut, ca să nu mai vorbim de cei din prezent. Practic, în trei luni de zile nu știu ce puteai să faci? Revoluții ca să schimbi toată istoria de până acum. Dar lucrurile merg din ce în ce mai bine, avem un dialog. Așa cum vă spuneam, inclusiv în cadrul PNRR s-a observat o îmbunătățire a sinergiei dintre ministere. Deci, ca să răspund întrebării dvs., nu e greu să te uiți pe istorie şi să vezi cifrele ca să-ţi dai seama că, de exemplu, inclusiv la Ministerul Investițiilor şi Proiectelor Europene, anul trecut toată lumea s-a concentrat pe PNRR, nu s-a mai uitat nimeni la programele operaționale, dar vreau să vă spun că lucrul acesta s-a întâmplat în toată Europa, pentru că au fost negocieri intense privind închiderea PNRR. Toate țările europene s-au concentrat pe PNRR, e un program important. Bineînțeles că acum, pentru că avem închise negocierile, avem PNRR, ne concentrăm şi pe actualele programe operaționale, şi aici vreau să vă dau cifre exacte: banii absorbiți de România până în prezent sunt de 20,5 miliarde din programele operaționale şi aproximativ 12,4 miliarde din politica agricolă, ceea ce însumează cam 33 de miliarde din totalul de 48 de miliarde pe care le avem la dispoziție, şi asta înseamnă un procent de aproximativ 66%. Bineînțeles că ne preocupăm, mai ales în contextul actual cu criza refugiaților din Ucraina, să găsim modalități prin care să finanțăm şi cheltuieli care sunt făcute cu refugiații care vin în România din Ucraina.
Reporter: Mulțumesc.
Reporter: Dacă puteți să ne spuneți pe ce s-au cheltuit primii bani din PNRR, pentru că avem deja două tranșe. Știm că au fost blocați la un moment dat, n-au putut fi cheltuiți până s-au eliberat anumite acte normative, le avem, acum pe ce se cheltuie banii? Sau stau tot nefolosiți?
Dan Vîlceanu: Nu, a trebuit să încheiem acordurile de finanțare. Până nu s-au încheiat acordurile de finanțare nu puteai cheltui banii.
Reporter: Şi s-au încheiat?
Dan Vîlceanu: V-am spus mai devreme că da, cred că 12-13 coordonatori de reformă da, am şi semnat. Dar aş vrea să înțelegeți mecanismul, pentru că eu am văzut, întrebarea asta e una care e în buclă, cumva, „Pe ce aţi cheltuit primii bani?”. În primul rând, am avut de adoptat şi de aceea vă spuneam că am avut de adoptat legislație pentru a putea aplica PNRR, în primul rând fluxurile financiare. Nu poți cheltui bani până nu ai clar stabilite fluxurile financiare. După aceea am avut de încheiat cu fiecare minister coordonator de reformă aceste acorduri de finanțare. La rândul lor, ministerele de reformă pot încheia acorduri de parteneriat cu diverse alte entități ale statului pentru implementarea diverselor investiții care trebuie făcute prin PNRR. Dincolo de acest aspect, ulterior închiderii sau încheierii acordurilor de parteneriat, banii care au fost alocați în bugetul Ministerului Investițiilor şi Proiectelor Europene la începutul anului sunt acum transferați către fiecare minister coordonator de reformă, astfel încât să înceapă să facă aceste cheltuieli. Ceea ce vreau să vă spun este că toate cheltuielile care sunt prinse în bugetul fiecărui minister ca fiind făcute pentru reforme sau investiții din PNRR pot fi decontate ulterior. Am să vă dau un exemplu: în aprilie, estimăm că Ministerul Dezvoltării va lansa apelul de proiecte atât pe valul renovării, cât și pe fondul local. Aceste două componente împreună, cu tot cu supracontractările de 30% de care are dreptul Ministerul Dezvoltării, vor însuma 5,5 miliarde de euro și sunt bani care vor ajunge la unitățile administrativ-teritoriale din România, care vor derula licitația și vor cheltui banii aceștia. Probabil considerați că e o sumă mare acum în Banca Națională, 3 miliarde de euro, dar când te gândești la ce apeluri vor fi lansate și valoarea lor numai anul acesta, o să observați că cele 3 miliarde de euro plus încă 3, care ne vin acum, prin cererea de plată din mai, înseamnă aproape cât lansează Ministerul Dezvoltării undeva în luna aprilie. Trebuie să ne ținem de calendar, să facem toate demersurile care trebuie făcute și banii aceștia vor veni în România cu siguranță.
Reporter: Bună ziua! Vă rugăm să ne spuneți ce se întâmplă, totuși, dacă nu vom reuși să atingem jaloanele la care ne-am angajat în timp util, adică până la termenul limită?
Dan Vîlceanu: Acum vreau să vă spun că discuția asta legată de atingerea jaloanelor e o discuție relativă. Am să vă spun de ce. Eu sunt convins că, de exemplu, noi ne vom atinge jaloanele la termenele stabilite, dar după ce atingi aceste jaloane, fiecare jalon este evaluat și de Comisie, este scris asta în PNRR, și este posibil ca de la Comisie să ne vină, de exemplu, ulterior atingerii jalonului, noi să îl considerăm atins, dar Comisia să considere că mai trebuie făcute şi alte demersuri și atunci există acest reglaj permanent cu Comisia astfel încât, într-un final, să existe un acord între Comisie și statul român privind atingerea unui jalon şi, evident, el să corespundă cu ce este scris în Planul Național de Redresare și Reziliență .
Reporter: Mai știu că de două ori pe an se face o evaluare a obiectivelor atinse şi atunci…
Dan Vîlceanu: Da, în aprilie și în octombrie.
Reporter: În aprilie şi în octombrie şi atunci ce se va întâmpla dacă, într-adevăr, nu vom reuși să atingem tot ceea ce ne-am propus?
Dan Vîlceanu: În aprilie vom face evaluarea pentru jaloanele pe care le-am avut în decembrie închise. Această evaluare are legătură cu prima cerere de plată pe care o depunem în mai, dar ceea ce vreau să înțeleagă lumea foarte clar și am mai spus și aș vrea să subliniez acest lucru este că suntem concentrați pe respectarea calendarului și pe implementare. Facem toate eforturile să rămânem în calendar și să nu avem întârzieri care să pună în pericol tranșele de bani care vor veni.
Reporter: O lămurire atunci. Spuneați că mai sunt de dat ordine de ministru, acte normative, din ce aţi lăsat să se înțeleagă, mai puțin greu de dat și totuși v-aş întreba de ce nu au fost date până acum.
Dan Vîlceanu: Pentru că, de exemplu, în cazul unui ghid – haideți să luăm, nu știu, Ministerul Energiei, da, trebuie să lanseze apel de proiecte pentru investiții în energie regenerabilă, da, și avem un dialog informal cu Comisia. Toate ghidurile și caietele de sarcini trebuie trimise la Comisie pentru un feedback, astfel încât să nu avem surprize după aceea să vedem că am aplicat într-un fel neacceptat de Comisie anumite prevederi. Trimițând la Comisie ghidurile și caietele de sarcini există un timp pe care trebuie să ni-l luăm să ne spună și Comisia pentru că și la nivelul Comisiei să știți că este un volum de muncă fantastic, există un serviciu care se ocupă de toate PNRR-urile din Europa, practic, toate țările membre trimit acolo toate aceste documente și ei trebuie să îți răspundă într-un timp, astfel încât și tu să te poți încadra și să nu existe întârzieri, care să pună în pericol cererile de plată. Există acest dialog permanent, există un timp de așteptare, un timp mort, practic, până îţi vine un răspuns de la Comisie.
Reporter: Şi o ultimă întrebare, v-aş ruga. Dacă s-a ajuns la o concluzie privind acele realocări de fonduri din programele europene, bani care au rămas necheltuiți, dacă s-a ajuns la o sumă? Cât va cere România?
Dan Vîlceanu: Din punctul acesta de vedere… vă referiți la o sumă pentru…
Reporter: La anunțul făcut de premier pentru realocarea banilor din programele care nu au fost…
Dan Vîlceanu: Pentru refugiați sau pentru ce anume?
Reporter: Nu, pentru măsurile din economie.
Dan Vîlceanu: A, pentru măsuri din economie. Da, din punctul acesta de vedere, viziunea pe care o avem la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene este de a merge în paralel, ca acesta să fie un proces competitiv. Adică, dacă, de exemplu, văd că un proiect se implementează mai greu, să reduc bugetul pe acel proiect și să vin cu banii în această zonă de măsuri pentru economie și pentru refugiați, pentru că este posibil ca un proiect să poată fi finanțat. Adică, în loc să reziliezi proiectul și contractul respective, să mergi în paralel cu el, să tragi bani și pe proiectul respectiv, dar să-i și poți muta într-o altă zonă în care este nevoie în acest moment.
Reporter: Păi, nu riscaţi în acest fel să aveți, nu știu, 100 de proiecte începute și niciunul terminat?
Dan Vîlceanu: Nu, nu. Am să vă dau un exemplu concret ca să știţi despre ce vorbesc. De exemplu, proiectele pe apă și canal din POIM sunt proiecte care se derulează pe foarte mulți ani, unde au și fost diverse probleme generate de creșterile de prețuri, da, și actualizarea prețurilor sau, de exemplu, de City Insurance. În POIM cred că expunerea pe City Insurance era undeva la 3 miliarde. Aceasta a generat diverse întârzieri, nu mai punem la socoteală pandemia, care şi aceea a întârziat. Atunci, un proiect, de exemplu, pe apă și canal din POIM s-ar putea, la momentul acesta, să fie finalizat în proporție de 20%. Ok, pot să reduc bugetul până la o proporție de, nu știu, 50% – 60%, astfel încât să las și proiectului respectiv o sumă să poată înainta și să duc banii, de la 60 la 100%, în această zonă de finanţare a unor activități de care este nevoie acum. Dacă vor mai rămâne bani și nu-i vom cheltui în aceste activități la care făceaţi și dumneavoastră referire, pot să-i mut înapoi. Acest cadru nou, această schimbare de regulament care oferă o mini flexibilitate de a muta bani de la un program la altul ne oferă posibilitatea să mergem competitiv și banii să ajungă acolo unde absorbția merge mai bine.
Reporter: Mi-aţi dat un răspuns din punctul de vedere al ministerului pe care îl conduceți, însă întrebarea se referea dacă s-a ajuns la o sumă totală pe care o România o va cere pentru toate aceste proiecte?
Dan Vîlceanu: În acest moment, premierul a cerut fiecărui minister să vină cu măsuri care să poată fi prinse în acest program, să spunem, pentru economie. În momentul în care vom avea o evaluare, vom putea vedea cât anume putem finanța din fonduri europene.
Reporter: Mulţumesc!
Dan Vîlceanu: E important să știm și ce activități vrem să finanțăm pentru ca ele să fie eligibile.
Reporter: Bună ziua! O completare la ceea ce spuneaţi. Premierul vorbea, ieri, de acest pachet de măsuri care să fie anunțat după discuții cu reprezentanți ai Comisiei Europene. În ce constau aceste discuții? Dacă e vorba de coordonarea unor măsuri împotriva scumpirilor la nivel european sau e vorba de finanțări pentru susţinerea acestora?
Dan Vîlceanu: Dumneavoastră mă întrebați despre un lucru la care nu am participat și nu știu. Cred că domnul prim-ministru trebuie întrebat acest lucru, nu mă puteţi întreba pe mine ce a vrut să spună domnul prim-ministru. Nu am făcut eu declaraţia.
Reporter: Dar despre vizita unor oficiali europeni la Bucureşti aţi putea să…
Dan Vîlceanu: Da. Vin mai mulţi oficiali europeni. O să vă anunţe domnul ministru de finanțe pe partea dânsului de vizitele pe care le are. Ştiu că va veni săptămâna viitoare sau, mă rog, până la finalul lunii, și comisarul Schmit, vom avea vizita SG.RECOVER. Cu SG.RECOVER noi avem discuții tehnice în permanenţă, numai că de data aceasta nu le mai avem online, ci o să avem o vizită la Bucureşti. Și sunt şi alţi oficiali și delegații de la Comisie care vor ajunge în perioada următoare.
Reporter: Am înţeles. Şi pe ce se bazează discuţiile ne va spune domnul ministru al finanţelor, să înţeleg.
Dan Vîlceanu: Nu, dumnealui vă poate spune că şi dumnealui o să vă mai anunţe vizita unui alt înalt oficial al Comisiei, dar nu aş vrea să îi răpesc plăcerea de a vă anunţa dumnealui.
Reporter: Bun. O să îl întrebăm şi pe domnul ministru.
Dan Cărbunaru: Mulţumesc foarte mult, domnule ministru Vîlceanu!
Dan Vîlceanu: Mulţumesc şi eu!
Dan Cărbunaru: Şi deja cu prime întrebări anunțate îl invit acum pe domnul ministru al finanțelor, domnul Adrian Câciu. Vă rog, domnule ministru!
Adrian Câciu: Bună ziua! Am vrut să anunț și public faptul că, astăzi, Comisia Europeană a aprobat cadrul temporar de ajutoare de stat, pe care noi l-am solicitat încă de la începutul conflictului din Ucraina. În ECOFIN-uri eu personal am solicitat, dar și la nivel de Guvern s-a făcut solicitare către Comisia Europeană. Iată că acest cadru temporar de ajutoare de stat şi de scheme de sprijin vine să ajute, până la urmă, economiile şi cetăţenii statelor membre din perspectiva acordării unor scheme care să compenseze, dacă vreţi, costurile suplimentare generate, pe de o parte, de criza preţurilor la energie, pe de altă parte, creşterile de costuri la combustibili, la alimente, dar şi efectele aplicării sancţiunilor internaţionale împotriva companiilor trecute pe lista de sancţiuni stabilite de către Comisia Europeană, dar şi de către alte foruri internaţionale. În acest context, se pot acorda granturi de la 35.000 de euro până la 400.000 de euro pe companii, în funcție și de specific și de sectorul în care îşi desfăşoară activitatea, care să susțină capitalul de lucru, lichiditatea companiilor, care să susțină, până la urmă, depășirea acestei situații economice complicate în care ne aflăm, să susțină diferența de inflație care vine peste economii și din cauza incertitudinilor create de conflictul din Ucraina; de asemenea, și scheme de ajutor de stat care pot fi create pentru ceea ce înseamnă companiile energointensive, marii consumatori de energie, dar și pentru companiile mari care sunt în industria aluminiului sau care realizează un consum foarte mare de gaz. Este ceea ce până la urmă am anticipat. Iar pe acest cadru temporar, împreună cu toate celelalte elemente pe care deja le-am anunțat, flexibilizarea utilizării fondurilor europene, tipuri de ajutoare care vor veni similar cu cele care au fost în pandemie, care au fost finanțate din instrumentul SURE, dar și alte elemente sau măsuri de tipul one-off vor face parte din pachetul care, cred eu, săptămâna viitoare va începe să fie prezentat public. Aș vrea să profit și de ocazie, făceam o analiză asupra modului în care, până la acest moment, guvernul a intervenit sau a sprijinit economia, pentru că măsurile au fost prezentate fiecare în parte și undeva nu s-a prezentat un regim total al efortului. Probabil că va fi știre – România a folosit 3,4% din PIB pentru a sprijini economia și cetățenii, de la începutul anului și până în prezent. Şi o să dau ca exemplu cheltuielile care sunt făcute pentru susținerea pensionarilor, creșterea pensiilor și a 13-a indemnizație, și alocațiile și alte cheltuieli din pachetul social, inclusiv creșterea alocațiilor, această ordonanță cu privire la plafonarea prețurilor la energie electrică și la gaz, dar și programele pe care deja le-am aprobat în guvern, de sprijin masiv al economiei, respectiv o contravaloare de 20 de miliarde de lei. Deci, iată, 3,4% din PIB deja vin în economie și în sprijinul cetățenilor. Undeva cred că este important să prezentăm acest lucru. Peste acest pachet cu care guvernul deja a venit, va veni noul pachet, noul mix de politici publice care să se adreseze cetățenilor și companiilor pentru costurile crescute pe zona șocurilor petrecute pe lanțurile de aprovizionare, în special la combustibili și la alimente, pe care deja şi dumneavoastră și noi le resimțim. Aș mai vrea să spun ceva legat de modul în care inflația evoluează în România. Dacă anul trecut România se confrunta cu o inflaţie galopantă, respectiv o creștere a acesteia de trei ori, adică de la 2,5% la 7,8%, iată că anul acesta, prin măsurile luate de guvern, iar o măsură foarte importantă a fost ordonanța legată de plafonarea pe februarie și martie a prețurilor la energie, continuată acum cu această ordonanță care vine pentru un an de zile, inflația a început să-şi încetinească destul de accelerat viteza, în sensul în care astăzi, când discutăm, este 8,5. Dacă ne uităm la paşii de creştere a inflaţiei în toată regiunea şi în Europa, o să vedem că România a reușit, prin măsurile pe care le-a luat, să gestioneze, din perspectiva aceasta, puseul inflaționist inițial, adică cel din 2021. Evident asta nu înseamnă că inflația s-a oprit, că nu există provocări noi pentru că, în continuare, după cum vedeți, prețurile la combustibili sunt volatile, depind foarte multe volatilitatea de pe piața petrolului, prețurile la alimente date oarecum de şocurile de pe lanţurile de aprovizionare, mai ales în Europa, și prin ieșirea din piață a Rusiei și Ucrainei, își fac simțită prezența și atunci, prin măsurile cu care venim, vom tempera și aceste provocări asupra inflației. Execuția bugetară la două luni va fi publicată la termenul de 25 februarie. O să vedeți și acolo că România își menține angajamentul de ajustare, de consolidare fiscală și, respectiv, o să constatați o reducere a deficitului și față de ceea ce s-a programat pe acest an, dar și față de anul trecut. O reducere față de anul trecut cu 0,4 puncte procentuale – pot să vă anunț lucrul acesta; nu o să vă spun exact valorile nominale. Nu în ultimul rând, cursul valutar. Astăzi, cursul valutar este 4,9459, iar în 24 noiembrie cursul valutar era la 4,9491. Foarte ușor, poate, trecem câteodată peste stabilitatea cursului valutar. Ar trebui să ne uităm ce se întâmplă în regiune, unde monedele s-au depreciat masiv. Stabilitatea cursului valutar ține, într-adevăr, în mare parte și de politica monetară, dar politica monetară se construiește împreună cu politica fiscal-bugetară. Iar stabilitatea cursului valutar înseamnă lichiditate în valută în piață, că politica fiscal-bugetară își face, ca să spun așa, elementele de conduită pe care și le-a programat și funcționează fără să destabilizeze alți indicatori macroeconomici. Eu vă mulțumesc și vă stau la dispoziție cu răspunsuri acolo unde pot da.
Reporter: Reporter: Bună ziua! Aş vrea să vă întreb, în primul rând, despre o declarație a partenerului dumneavoastră de coaliție, Florin Cîțu, care ține, practic, să contrazică tot ceea ce aţi spus puțin mai devreme. El spune așa: „Şomajul e în creștere, economia în scădere și rapid, iar deficitul este în pericol. Sunt îngrijorat și aștept măsuri”, mai spunând el că nu vede cum măsurile actuale pot să ducă la o revenire rapidă a economiei. Deci, practic, contrazice tot ceea ce ne-ați prezentat puțin mai devreme.
Adrian Câciu: Nu contrazice. Eu, vă dați seama, discut până la urmă din perspectivă guvernamentală, dar pot să discut și din perspectivă de economist. O să luaţi toate declarațiile mele de anul trecut înainte de a fi ministru și o să vedeți că avertizam și asupra faptului că inflația va crește, și că şomajul va crește, și alte elemente. Când am venit la guvernare, prima mea declarație a fost că suntem într-o situație complicată. Deci, practic, nu suntem într-o contradicție. Evident ceea ce trebuie făcut este ca măsurile să se ducă, de exemplu, pe stimuli activi pentru forța de muncă. Deci în momentul în care te confrunți și vezi lucrurile acestea statistic – că astea se văd, sunt publice – unele din politici, din partea din pachet, vor viza politici active pentru forța de muncă astfel încât să crească gradul de ocupare – este una dintre poziții. Îngrijorarile acestea sunt un pic evidente, toată lumea cred că le are, numai că noi nu lucrăm cu îngrijorări, noi lucrăm cu politici și venim, tocmai văzând indicatorii macroeconomici, pe care poate să îi vadă oricine, cu un răspuns. Foarte mulţi au spus că am venit poate mai târziu decât trebuia cu măsurile din energie. Nu am venit mai târziu, pentru că ele trebuiau să intre în vigoare de la 1 aprilie. Până atunci, exista o schemă sau încă mai este, că suntem în martie, care deja rezolva și din perspectiva obiectivelor macroeconomice, o situație care putea să se complice, respectiv să încetinească rata de creștere a inflației. Acesta a fost un obiectiv, dincolo de ceea ce simte omul sau ceea ce plătește compania. Anul trecut nu am văzut aceeași preocupare cu privire la stăvilirea inflației, deși și dumneavoastră, că am fost în platourile dumneavoastră, și eu spuneam: trebuie acționat acum, pentru că mai târziu este mult mai greu. Inflația nu se poate stinge sau nu se poate contracara peste noapte.
Şi cred că asta ați văzut, și Banca Națională, dar orice studiu sau carte de economie ne-o spune: odată pornită, ea necesită o serie de măsuri care nu-și fac evidentă prezența decât într-o anumită perioadă de timp. De exemplu, acum trebuie acţionat şi de văzut unde sunt elemente structurale ale economiei tale. Vă dau un exemplu unde se poate acţiona mai uşor, acolo unde ai producţie internă. Şi în momentul în care, de exemplu, depinzi, într-o zonă de creștere a prețurilor, doar de importuri, acolo e un context de avut în vedere când creezi o politică publică, pentru că nu tu vei controla oferta, dar dacă tu ai producție internă pe anumite bunuri, cum este energia, cum avem produsele agroalimentare, acolo se poate interveni și altfel, în sensul în care creșterea ofertei va conduce, până la urmă, și la o stabilizare, dacă vreți, a prețurilor. Deci nu suntem în contradicție, nu prea mă uit, recunosc, la ceea ce sunt declarații politice, dar, evident, fiecare este liber să aibă analize, dar vă asigur că ceea ce face guvernul, și cred că o să vedeți și vedeți deja, se simte ca rezultate.
Reporter: Aş mai avea o întrebare pentru dvs. La cum arată economia acum, după cum vedeţi dvs. evoluţia ei, şi-ar mai permite România o creştere a veniturilor în acest an, nu de anul viitor? Şi aici discut despre pensii, poate alocaţii.
Adrian Câciu: O să fiu foarte deschis. În momentul în care am făcut strategia fiscal-bugetară, am analizat toate trei scenariile pe care le iei în calcul, în sensul de scenariu prudent, bază, optimist, pesimist… mă rog, sunt trei elemente. Trebuie să vedem cât şi cum va dura şi care sunt efectele reale ale acestui conflict de lângă noi, pentru că ele comportă o serie de costuri. Ar fi simplu să spui, am văzut politicieni care mai afirmă, da, se poate, nu ştiu, scădem nu ştiu ce taxă. Eu cred că ar trebui să le luăm gradual. În acest moment, noi trebuie să răspundem cetăţenilor şi economiei cu o serie de măsuri care să spună: pentru acest interval de timp suntem protejaţi. Hai să vedem care sunt şi provocările care mai vin pe parcurs, eu sper să ne limităm la ceea ce există în momentul ăsta ca provocări, dar aţi văzut că sunt dezbateri la nivel european despre fluxurile şi lanţurile de aprovizionare, şi să venim cu un răspuns mai spre vară.
Mai ţineţi minte şi când am prezentat bugetul că am fost întrebat şi de salarizare, că am dat doar la două categorii şi am zis, haideţi să ne vedem spre rectificare, să vedem cum funcţionăm ca economie, pentru că tu trebuie să intervii în mod activ şi dinamic pentru economie şi pentru cetăţeni; acele tipuri de măsuri de tip one-off sunt cele care sunt recomandate şi de către Comisie. Evident, dacă îţi faci un spaţiu fiscal şi poţi să ai o economie care funcţionează mai bine decât ţi-ai prognozat, atunci poţi să vii şi să redistribui, dacă vreţi, din rezultatul economic obţinut. Mulţumesc.
Reporter: Domnule ministru, aţi vorbit despre politici active pentru piaţa forţei de muncă, de asemenea, despre granturi pentru companii. Aş vrea să vă întreb dacă guvernul pregăteşte şi măsuri, nu ştiu, reduceri de taxe, de impozite, astfel încât banii să rămână direct în buzunarul oamenilor, fără a mai fi condiţionați de angajator, de exemplu, sau să-i primească din altă parte, dacă ar putea efectiv să rămână mai mulţi bani în buzunarul românilor din măsurile pe care le discutaţi.
Adrian Câciu: Să ştiţi că deja rămân mult mai mulţi bani în buzunarul românilor din măsurile care s-au luat. Pe de altă parte, dacă vă referiţi la acea propunere, vă spun…
Reporter: Acea propunere, care?
Adrian Câciu: Cu CAS-ul de 5%…
Reporter: A, nu mă refer la acea propunere, banii rămân tot la angajator, nu sunt obligaţi…
Adrian Câciu: Bun. Există şi vor exista şi măsuri care să crească veniturile salariaţilor, dar nu scăderi de taxe. Vreau să vă spun un lucru, şi asta puteţi s-o verificaţi la Comisie. Comisia recomandă flexibilizarea fondurilor europene existente, realizarea de măsuri de tip one-off pentru sprijinul gospodăriilor şi al companiilor, acest cadru temporar care a apărut astăzi, şi nu recomandă afectarea veniturilor permanente sau a cheltuielilor permanente ale statului la acest moment. Discutăm despre aceste lucruri în contextul în care România va crea un spaţiu fiscal suplimentar. La acest moment, România fiind într-un angajament de consolidare fiscală, își păstrează angajamentele luate cu privire la reducerea deficitului, iar dacă colectarea va crește, atunci există un spațiu fiscal suplimentar și putem să spunem și despre o reducere, dacă este cazul, undeva, de taxe.
Pot exista, în schimb, ajutoare temporare sau reduceri temporare, dar o să vedem analiza, pentru că aici este o chestiune care poate a scăpat când am mai prezentat-o odată. Acest plan de măsuri trebuie privit… Nu trebuie să te raportezi la o măsură. Trebuie să te raportezi la tot pachetul, pentru că are o serie de corelații cu efecte care vin și ajută, încă o dată, corelat, nu o măsură va rezolva toate problemele din economia României sau din puterea de cumpărare, dar obiectivul este să menținem puterea de cumpărare și a economiei și a cetăţenilor.
Reporter: Domnule ministru, la începutul anului aţi acordat acel ajutor pensionarilor o singură dată, maxim 1.200 de lei. Sunt pensionari care au primit și mai puțin. Din suma pe care au primit-o nu au putut face mare lucru. Au avut parte de o singură majorare într-o singură lună pe an. Practic ei nu şi-au putut acoperi nici inflaţia, nici cheltuielile lunare. Care este raționamentul din spatele acestor măsuri aș vrea să ne explicaţi.
Adrian Câciu: Nu, au acoperit, dar putem să discutăm poate punctual despre un caz sau altul. Deci, în principiu, vreau să vă spun că inflația anul trecut s-a terminat la 7,8, pachetul a avut 10% și „one-off”-ul a fost de 1.200 de lei, dar, într-adevăr, poate există situații în care, și știți foarte bine şi chiar au existat – a fost o acțiune guvernamentală destul de… mă rog, unii au spus că statul de ce intră să facă verificări. Probabil că au fost situațiile acelea când erau facturile acelea imense, greșite de către furnizorii de energie, care pe toți ne-au… cum să vă zic, ne-au făcut să ne simțim inconfortabil, ca să spun elegant, dar trebuie rezolvate niște chestiuni de genul ăsta. Aceste chestiuni nu trebuie să mai existe într-o Românie normala. Nimeni nu trebuie să facă abuz în România. Statul nu trebuie să facă abuz, dar nici companiile nu trebuie să facă abuz faţă de cetățeni și nici față de companii între companii. Pentru că se tot critică, de exemplu, că statul merge în controale, dar sunt autorități de control, de aceea au fost create. Nu am creat autorități de control să le ținem tablou. Trebuie să își facă treaba, să protejeze cetățenii. Poate chiar mai des și nu neapărat că a crescut prețul la combustibili, cum a fost de exemplu acea situație, dar chiar mai des, pentru că și dumneavoastră și eu mergem, cumpărăm bunuri dintr-un magazin, mergem și poate la un serviciu pus la dispoziție nu primim calitatea pe care o plătim. Trebuie să fim protejați, de aceea avem autorităţi de control, să își facă treaba. Mulţumesc.
Reporter: Ce categorii de persoane ar putea să primească acest ajutor „one-off”?
Adrian Câciu: Recomandarea este ca persoanele, în primul rând persoanele vulnerabile, cu venituri mici, iar 2 – persoanele care vor demonstra o creștere de costuri medie lunară de peste 15%.
Reporter: Aţi vorbit de 3,4% din PIB efortul bugetar, până acum, în susținerea actualelor măsuri pentru populație și firme și, de asemenea, aţi vorbit de un nou pachet la care lucrați, de măsuri. Premierul Ciuca a spus deja că a cerut fiecărui minister, ministru să vină… La nivelul Ministerului Finanțelor, puteți să ne spuneți ce ați propus dumneavoastră pe felia pe care o administrați și v-aş întreba și de ceea ce a apărut deja în spațiul public legat de plafonarea tarifelor RCA, posibilitatea suspendării ratelor la creditele bancare. Mulţumesc.
Adrian Câciu: Bun. Aici aş vrea să clarific. Efortul măsurilor deja luate nu este deja cheltuit. 3,4% din PIB înseamnă efortul parțial care va fi susținut din fonduri europene, din buget, dar și măsuri care nu costă, pentru că sunt credite cu garanții guvernamentale, deci ca să nu există cumva o confuzie, pe tot anul. Deci ceea ce s-a adoptat până acuma e 3,4% din PIB.
Reporter: Ar fi echivalentul…
Adrian Câciu: Echivalentul a 3,4% din PIB. Pe partea de măsuri propuse de către Ministerul de Finanțe, nu o să le fac publice în momentul acesta, pentru că, așa cum am şi spus şi a spus şi domnul purtător de cuvânt, domnul Cărbunaru, toți miniștrii vin cu o serie de propuneri, evident, propuneri fundamentate…
Reporter: Măcar una, una pe care ştiţi sigur…
Adrian Câciu: Nu, nu, nu. Nu vreau … Vreau să îmi dați voie să nu le prezint și să fie prezentate atunci când ele sunt agregate cu celelalte. De ce? E posibil ca unele să fie mai bune decât altele. Ceea ce este bine din punctul meu de vedere e că sunt soluții, adică nu plecăm dintr-o secetă și plecăm din faptul că sunt mai multe soluții și trebuie alese, pe de o parte, cele care își ating cel mai bine ținta față de cetățean și față de economie și în funcție de măsură, și, doi, cele mai puțin costisitoare, și de preferat să fie foarte multe pe fonduri europene.
Reporter: Se discută această suspendare a ratelor la bănci? Măcar atât să ne spuneţi, s-a discutat, s-a luat în calcul?
Adrian Câciu: Nu pot să confirm așa ceva.
Reporter: Când ar urma să apară acest pachet?
Adrian Câciu: Pachetul cred că… sper că săptămâna viitoare începem să avem…
Dan Cărbunaru: Continuă procesul, dacă îmi permiteţi, aşa cum premierul a cerut, ca ministerele de linie să îşi prezinte propunerile. Ceea ce vă spunea domnul ministru de finanţe are logică şi din perspectiva faptului că aceste măsuri se vor sprijini reciproc, de aceea şi dozarea lor va depinde de forma agreată în final şi, aşa cum spunea şi premierul, pentru a nu crea aşteptări în legătură cu anumite măsuri, ele vor fi prezentate ca un pachet suplimentar faţă de ceea ce Guvernul României a făcut în ultimele luni pentru proteja atât cetăţenii, cât şi economia. Mulţumesc.
Reporter: Dacă nu puteţi să ne spuneţi măsurile individuale, aţi putea să ne spuneţi care ar fi anvelopa noului pachet de măsuri, ţinând cont de faptul că nu vreţi să mai creşteţi deficitul faţă de valoarea din proiectul de buget? Şi eventual, cât ar urma să fie acoperit din fonduri europene?
Adrian Câciu: 80% din fonduri europene.
Reporter: Şi anvelopa, în valoare de cât ar fi acest pachet?
Adrian Câciu: Nu pot să vă zic, dar cred că merită România să aibă o anvelopă similară.
Reporter: Similară cu?
Adrian Câciu: Cu ce efort a făcut, în funcţie şi de calculul pe care îl facem pe efecte, pentru că, dincolo de măsuri, te uiţi pe ceea ce înseamnă prognoza de efecte. Sunt efecte care se întâmplă direct, sunt efecte care vin prin contagiune din modul în care celelalte state, de care depindem în importuri, pot să transfere prin contagiune o serie de efecte adverse asupra economiei noastre. Scopul este unul foarte clar: noi trebuie să ne menținem angajamentul de creștere economică, noi trebuie să ne menținem sau să ne îmbunătățim indicatorii de ocupare, noi trebuie să menținem puterea de cumpărare a cetățenilor. Acestea sunt obiectivele, te uiți puțin cum stă contextul și atunci încep să agregi, dacă vreți, acest tip de măsuri. Nu e, să spun, neapărat o anvelopă sau… important e ca obiectivul acesta, mare parte, 80% din acest sprijin să vină din fonduri europene care sunt deja la dispoziția României. Şi nu uitați, aici aduc în atenție ceva: este primul pachet, pentru că în mai Comisia va veni cu un nou pachet, va veni cu investițiile în apărare, trebuie să vină și cu pachetul pe investiții în energie, dincolo de ceea ce înseamnă fondul de modernizare. Deci trebuie văzute un pic una peste alta, dar ca și sursă de finanțare prioritară sunt fondurile europene. Avem destule fonduri europene la dispoziție.
Reporter: Spuneaţi că nu se pune problema unor reduceri de taxe. Asta înseamnă că varianta pe care aţi lansat-o public acum câteva săptămâni, cea de reducere a accizei la carburanţi, a fost scoasă din discuţie?
Adrian Câciu: Nu mai comentez, înțeleg că cineva a spus că a tranşat această situație. Dar îi asigur pe toţi cetăţenii sau mai ales pe cei din economie, asigur companiile că vor fi ajutate pe zona aceasta de combustibil, dar nu vreau să anticipez mai mult.
Reporter: Companiile şi cetăţenii?
Adrian Câciu: Vă mulţumesc.
Reporter: A fost un da?
Adrian Câciu: Vă mulţumesc.
Reporter: Şi voiam încă o precizare. Spuneaţi că am putea discuta despre reduceri de taxe în momentul în care am avea o colectare mai bună. Ne apropiem de finalul primului trimestru, cum credeţi că a evoluat economia în acest prim trimestru, dacă vom avea o creştere faţă de trimestrul precedent sau o scădere, scădere care ar însemna…
Adrian Câciu: Cred că mai şocantă a fost scăderea din trimestrul IV. La trimestrul I eu cred că suntem mai bine decât anticipează unii care, mă rog, fac şi analiză macroeconomică subiectivă. Din păcate, şocul a fost pentru trimestrul IV pentru că tot anul trecut s-a prezentat că suntem undeva în boom. Or, exact din trimestrul II, de la final, se vedeau nişte semne de încetinire şi aici poate undeva ar fi trebuit intervenit pe boostarea economiei. Există niște puncte de inflexiune în economie, nu vreau să intru și să vă plictisesc și, evident, cetățenii nu sunt neapărat în zona aceasta de pregătire, dar sunt niște puncte de inflexiune în care trebuie să intervii atunci, pentru că dacă intervii mai târziu, vei plătit și costul neintervenției tale anterioare. Eu spun că economia României s-a mișcat bine în primul trimestru și vă mai spun, a contat foarte mult faptul că abordarea asupra pandemiei s-a schimbat. Deci, ridicarea restricțiilor şi faptul că lucrurile au început să se miște și din perspectiva circulației oamenilor, a bunurilor și a modului în care companiile își valorifică oferta a contat foarte mult. M-am uitat și pe indicatori care nu apar neapărat publici la luna martie sau, mă rog, îi avem în analiză, dar ei sunt publicați undeva în luna iunie. Mă rog. Mulţumesc!
Reporter: Vorbeaţi despre acordul Comisiei Europene privind acele granturi, 35.000 de euro pentru silvicultură, agricultură și piscicultură, înțelegem, și 400.000 pentru celelalte companii din alte industrii. Aș dori să vă întreb dacă ați estimat numărul de beneficiari în România al acestor granturi, cam despre ce ar putea fi vorba și dacă aveți deja semnale clare din partea unor companii din anumite domenii, apropo de cele care sunt afectate deja de ceea ce se întâmplă, direct sau indirect, în Ucraina?
Adrian Câciu: Da, aici eu aș suprapune sau aș preciza o chestiune care nu trebuie să ne scape. La acest moment, cadrul temporar COVID-19 este încă în derulare până la 30 iunie 2022. Comisia, astăzi, a anunțat un nou cadru generat de situația, mă rog, efectelor economice generate de conflict, care vine şi se suprapune pe o perioadă cu acest cadrul COVID, după care continuă doar cadrul anunțat astăzi. Şi de ce spun acest lucru? Pentru că noi deja am lansat câteva programe care au ca țintă beneficiarii din agricultură și industria alimentară, unde ajutoarele sunt mai însemnate. Noul cadru temporar acum se referă la costurile implicate de prețurile la energie, combustibil sau cele legate de sancțiuni, dar cadrul care este încă în vigoare și pe care, încă o dată, am construit 20 de miliarde de lei care merg în economie, este mult mai bun pentru ceea ce înseamnă companii. De aceea și efortul nostru este ca aceşti bani să ajungă cât mai repede către economii, până când venim și cu măsurile de susținere a costurilor. Venim și cu măsurile de susține a costurilor, dar acele măsuri pe care le-am dat și către agricultură, și către constructori, și către reconversia de la consum la producție, la economia de producție sau trecerea către economia digitală, eforturile sunt susținute și eu deja am început să prezint, o să prezint cam săptămânal, sper, sau la două săptămâni, update-ul cu modul în care aceste programe își găsesc, dacă vreți, implementarea exactă în economie.
Reporter: Din ce știu, aceste granturi din acest program temporar ar fi acordate sau, mă rog, ar trebui să fie puse la punct până la finele acestui an. După aceea, liderii UE vor decide dacă prelungesc sau nu. Așadar, timpul nu ar fi unul foarte lung, ce urmează? Urmează să anunțaţi ce anume, care e bugetul alocat sau câți bani am putea atrage pentru aceste granturi?
Adrian Câciu: Vă daţi seama, spuneţi că timpul nu este… într-adevar, nu este foarte lung, dar dacă în câteva săptămâni ies toate schemele de ajutor de stat, banii vin în economie până în vară.
Reporter: Deci, schemele ar putea intra deja în vigoare până la vară și despre câți bani vorbim în total? Câți bani am putea?
Adrian Câciu: Nu pot să vă zic acum această anvelopă, pentru că trebuie cuprins exact tot impactul pe acest pachet sau pe aceste scheme, trebuie văzute care scheme. Eu vă dau exemplu, cum am zis, despre cum au fost măsurilor care sunt construite tot pe cadrul temporar, măsurile acelea doi și trei din pandemie. Ele au ţinut cont oarecum de flexibilitatea din cadrul temporar, că trebuie să ne axăm, încă o dată, pe sursele de finanțare. Sursele de finanțare trebuie să fie banii gratis pe care îi are România. Aici trebuie obiectiv prioritar pentru tot guvernul. Banii gratis pe care îi are la dispoziție sunt banii din fonduri europene, da, și trebuie făcut cumva, un mix între ceea ce înseamnă schemele acestea de minimis de ajutoare de stat, de suportarea unor costuri, cu banii pe care poți să îi flexibilizeze din fondurile europene. Dar nu dau acum anvelopa, pentru că fiecare schemă va avea un buget al ei.
Reporter: Impresia mea este că vorbim, totuşi, de un pachet mai mic de 20 de miliarde de euro, cel despre care l-ați menționat anterior sau mă înșel?
Adrian Câciu: Nu, nu cred. Eu cred că o să vorbim de un pachet chiar și mai mare. Haideți să vedem exact cum construim schemele, pentru că trebuie foarte clar să vezi ce ai dat pentru investiții, ce te duci pe capital de lucru, pentru că acuma vei susține parte din capitalul de lucru, schemele acestea referindu-se, până la urmă, pe de o parte… adică cele care se referă doar la susținerea costurilor, la diferențele de costuri, astea se duc pe capital de lucru. Pe altă parte, sunt scheme care asigură lichiditatea companiilor, alte scheme care asigură accesul la credite. Tipul de scheme este diferit și e incorect să spui ‘atâți bani vor fi’… Vom face programele acestea să intre în pachetul cu care…
Reporter: Şi o lămurire. Ce garanții oferiți antreprenorilor că nu se va repeta același lucru ca în perioada celor doi ani de pandemie, când au fost lansate o serie de programe cu granturi, dar oamenii au așteptat luni în șir acești bani, iar unii dintre ei au ajuns, practic, să își închidă business-ul sau, mă rog, să nu mai aibă nevoie, din nefericire, de acei bani pe care îi ceruseră, ba chiar au fost programe pentru care au fost desemnați ca beneficiari şi au rămas pe o listă de așteptare până când s-a făcut o rectificare bugetară. Repet, ce garanții sunt acum că lucrurile vor decurge mult mai repede și banii chiar voi intra în economie în momentul în care trebuie?
Adrian Câciu: Cine se ascunde în spatele lipsei de bani e ipocrit. Îmi aduc aminte că atunci când am făcut Legea bugetului de stat am prins o restanță și de la una dintre astfel de măsuri și a fost…
Reporter: Start-Up Nation este un exemplu.
Adrian Câciu: Deci şi acolo trebuie… Deci toate astea… măsurile nu… Garanția suntem noi, da, și eu cred că nu ar trebui să treacă anul să se vadă că ceea ce am spus facem. Asta este garanția. Dar vreți altă garanție? Suntem guvernul care am prins bani în buget care nu au fost dați companiilor de doi ani de zile sau de un an de zile, pentru că birocrația a acaparat, așa să spun, gândirea unora care au fost înainte. Este o garanţie, este o dovadă. 2…3 – Dovada că acum se lansează măsura aceea blocată un an de zile cu fosta Măsură 3, actuala măsură, cum este redenumită, și suntem aici, de asta suntem, să furnizăm bani economiei, pentru că până la urmă nu facem altceva.
Reporter: Şi v-am mai întrebat şi de semnalele pe care le aveți din economie, despre companiile care au nevoie acum de ajutor, pentru că aveau relații comerciale cu zona de conflict, apropo de faptul că se pregătește și acea măsură de ajutor … de șomaj tehnic pentru companiile din Rusia, Belarus.
Adrian Câciu: Da, o să fie mai multe măsuri. Nu o să vreau… Dacă încep să vorbesc de una dintre măsuri, ar trebui să intru în… nu. Sunt mai multe măsuri care vor veni și în sprijinul companiilor afectate de sancțiuni, dar sunt și măsuri care se pot lua prin modul în care se dau derogări în anumite situații care sunt dovedite că nu au legătură cu persoana sancționată. Nu să intru în detalii pentru că … Aş vrea doar să precizez că nu sunt la Ministerul de Finanțe, chiar dacă ANAF-ul este în subordinea Ministerului de Finanțe, jurisprudența este total diferită în aplicarea sancțiunilor. Adică știu că se presupune că dacă Ministerul de Finanțe are un copil , ANAF-ul, atunci ministrul de finanțe trebuie să răspundă și pentru ceea ce trebuie să facă ANAF-ul. Avem o bună colaborare și ANAF-ul va face exact ceea ce spune în regulament și va face astfel încât acele companii să poată supraviețui, evident, aplicând și sancțiunile.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult, domnule ministru. De altminteri, cadrul la care vă referiți și cu care ați început declaraţiile de presă a fost publicat astăzi de Comisia Europeană, un cadru care oferă mai multe soluții statelor membre care doresc să intervină în gestionarea situațiilor dezvoltate pe fondul conflictului din Ucraina, agresiunea militară rusă de acolo și ce se întâmplă în economiile noastre. Vă rog.
Reporter: În contextul în care prețul barilului de petrol a început din nou să crească, e 119 în momentul de față, și există previziunile, mă rog, cele mai negre ar fi că ar putea să ajungă la 300 de dolari în contextul unui embargo cu Rusia, vom vedea dacă se va adeveri sau nu, dar în acest context, cei din Portugalia, de exemplu, au solicitat o reducere a TVA în ceea ce privește combustibilii. Întrebarea ar fi dacă aveți un scenariu și, eventual, la care prag ați pregătit și dumneavoastră o reducere a TVA la carburant?
Adrian Câciu: Nu am să dezvălui legat de…, o să vorbesc de un principiu al scăderii taxelor și principiul acesta pentru…, mesajul știți cum e, nu e pentru dumneavoastră, dar pentru cei, mai ales, care spun de scădere de taxe. Taxa urmează valoarea, nu valoarea urmează taxa. În contextul în care valoare este volatilă, o scădere de taxă niciodată nu o să-ţi rezolve problema valorii. Adică, atunci când prețul bazei este în volatilitate, o scădere de taxă niciodată nu o să te ducă cu un preț final la un preț un preț mai mic că ai scăzut taxa, pentru că prețul va crește și e foarte simplu să faceți această analiză dacă luați un preț la baril de 90 de dolari, după care faceți același calcul la un preţ la baril la 120 de dolari și doar introduceți că a scăzut/ TVA-ul cu câteva procente. Evident, există astfel de măsuri de reduceri temporare de taxe. Reduceri temporare de taxe sunt permise dacă ele, în timpul acesta, se completează cu alte măsuri care să conducă la stabilizarea volatilității prețurilor. Adică, asta înseamnă să ai stocuri, să ai un lanț de aprovizionare sigur și să ai o conduită comercială adecvată. Nu o să mă mai refer la faptul că la noi, în România, combustibilul crește imediat cum crește barilul, dar de scăzut, când scade, scade puțin mai lent decât ceasul care se învârte invers, dar în planul acela de măsuri analizăm şi astfel de lucruri, dar scăderi temporare pot fi, numai că efectul lor, și asta o să puteți întreba orice economist, efectul nu este cel pe care îl crezi, pentru că, în foarte scurt timp, valoarea bază dacă e volatilă și e în dinamică crescătoare, îţi va acoperi toate scăderea ta de taxe şi nu ai făcut de fapt nimic.
Reporter: Spuneaţi că analizați și astfel de măsuri. La ce prag, la ce nivel al barilului? Spuneaţi puţin mai devreme.
Adrian Câciu: Prețul prețul de jos al bariului, din punctul meu de vedere, suportabil pentru economie 90 de dolari, dar atât despre aceasta. Mulţumesc!
Reporter: Ne spuneaţi, domnule ministru, puțin mai devreme că vor fi ajutate companiile în ceea ce privește această criză a prețurilor la carburanți, populația de ce nu, nu merită?
Adrian Câciu: Nu am spus că nu populația.
Reporter: Aţi spus doar companiile.
Adrian Câciu: Companiile, populația trebuie ajutată pe un coș mai mare de consum. Adică, nu te duci doar pe un cost. De exemplu, am avut energia în care avem un sprijin către populație, acolo prețurile sunt clare către consumatorii casnici. Trebuie să te uiţi la coșul de consum lunar al unei gospodării, iar modul în care ajuți gospodăria, pentru că și cheltuielile diferă de la gospodărie la gospodărie. Unele gospodării nu au mașină și nu consumă combustibil, dar viața lor este la fel de grea sau complicată ca a aceluia care are o mașină. Aici trebuie să vii cu un sprijin care să vină pe puterea de cumpărare a gospodăriei, ținând cont de un coș mai mare. Coșul acesta poate să fie și combustibil, dar alimentele care sunt, fiecare familie, fiecare om mănâncă. Poate să fie partea asta de energie pe care o gestionăm. Trebuie să te uiți la income-ul pe care îl au, la veniturile pe care le au, la predictibilitatea locului de muncă, la siguranță acelui loc de muncă, pentru că există situații în care unele companii vor aplica kurzarbeit sau vor aplica șomaj tehnică şi atunci costurile per familie cresc – la rate, la credite, la costuri-, că vedeți că suntem în zona în care se încearcă, și prin politica monetară, să se tempereze inflația, dar politica monetară când activează, evident, creează costuri în piața creditării.
Reporter: Aici m-aţi lămurit. Analizați plafonare tarife RCA. Spuneaţi că s-ar putea face pe o perioadă de șase luni, ați anunțat-o în premieră dumneavoastră pe Facebook, unde e măsura, că nu a văzut-o nimeni?
Adrian Câciu: În avizare la Consiliul Concurenței.
Reporter: Şi cât mai durează avizarea?
Adrian Câciu: Nu o să vreau să mă mai pronunț acum asupra acestei măsuri, dar cred eu că o să vină undeva în siajul acestui pachet despre care discutăm.
Reporter: Săptămâna viitoare?
Adrian Câciu: Această măsură sau alte măsuri care să ajute, de fapt, sectoarele afectate.
Reporter: Deci, săptămâna viitoare? Așa aţi spus, aţi promis mixul de măsuri.
Adrian Câciu: Da, nu o să-i mai zic mix.
Reporter: Dar ştiţi că l-aţi promis şi săptămâna trecută pentru săptămâna asta.
Adrian Câciu: Dar nu ţine doar de mine, să știţi.
Reporter: Am înțeles.
Adrian Câciu: Vă mulţumesc!
Reporter: Vreau să vă mai întreb şi de acel ajutor one-off pentru persoanele vulnerabile pe care tocmai l-aţi anunţat, cum o să dovedească oamenii că le-au crescut costurile cu 15%? Se duc cu bonurile undeva, cine verifică?
Adrian Câciu: Acum, ştiţi cum este, am dat un tip de exemplu. Probabil că atunci când facem analiza pe planul de măsuri, vom face tot …tot, astfel încât să fie foarte simplu.
Reporter: Păi nu aveți deja măsurile, dacă aţi zis că veniţi săptămâna viitoare. Acuma mai faceţi /…/
Adrian Câciu: Domnule Vlădescu, tocmai am anunţat că lucrăm la acest pachet și că săptămâna viitoare începem să le prezentăm. Tocmai am fost întrebat dacă mi-am prezentat și eu măsurile. Am spus că da, mi-am prezentat. Se face agregarea la nivel de guvern, facem toată analiză și pe incidență micro și pe macro și vedem care sunt efectele. În primul rând efectele contează pentru populație și pentru companii, costurile, am spus, să fie cât mai multe din fonduri europene și atunci când este pachetul gata, Guvernul va prezenta.
Reporter: Şi pentru că vorbeaţi de acest ajutor pe coșul de cheltuieli, până la urmă, al unei familii…
Adrian Câciu: Am dat un exemplu.
Reporter: …un exemplu, dumneavoastră cât plătiţi, de exemplu, pe acest coș de cumpărături sau care coșul lunar de cheltuieli?
Adrian Câciu: Al ministrului de finanțe?
Reporter: Al dumneavoastră, da.
Adrian Câciu: În jur de 10.000 de lei.
Reporter: 10.000 de lei cheltuiți lunar.
Adrian Câciu: Da, pentru că am şi credite.
Reporter: Şi cu cât a crescut acest coş de cheltuieli?
Adrian Câciu: Nu, cam acela e, dar am mai renunțat la anumite lucruri.
Reporter: La ce aţi renunţat?
Adrian Câciu: Nu la cele de bază.
Reporter: La ce anume aţi renunţat?
Adrian Câciu: Păi, în primul rând că nu am mai avut timp să merg la teatru sau la… nu am mai avut timp.
Reporter: Deci partea de divertisment.
Adrian Câciu: Partea de divertisment, am renunţat le ea.
Reporter: Şi nu v-au crescut cheltuielile, adică tot 10.000 de lei lunar cheltuiţi şi acum şi atunci când nu eraţi ministru, acum un an?
Adrian Câciu: Nu. Cheltuielile au crescut… V-am răspuns.
Reporter: Dar câte persoane intră în 10.000 de lei lunar? Doar dumneavoastră sau…
Adrian Câciu: Vreţi să vă dau detalii şi despre… cu cine locuiesc? Nu vreau să vă supăraţi pe mine, dar…
Dan Cărbunaru: /…/ reţin solicitarea de interviu cu dumneavoastră, domnule ministru, şi sper să îi daţi curs.
Adrian Câciu: Am zis pe persoana… am zis pe o persoană, deci 10.000. Pentru mine asta e cheltuiala pe care am avut-o şi înainte sau a fost mai mică, sau a fost mai mare. Chiar a fost mai mare, că atunci când eram în privat câştigam foarte bine. Mulţumesc.
Reporter: Bine. Mulţumesc.
Dan Cărbunaru: Mulţumesc şi eu foarte mult. Dacă nu mai sunt întrebări. Vă mulțumesc, domnule ministru! Aș vrea să vă prezint foarte pe scurt principalele acte normative adoptate astăzi în ședința de guvern. A fost aprobat un proiect de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul fondurilor europene, modificându-se și completându-se prevederile Ordonanței de Urgență 63 din 1999 privind gestionarea fondurilor nerambursabile alocate României de către Comunitatea Europeană, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente și ale Ordonanței de Urgență 64 din 2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale. Astfel, au fost instituite măsuri care vor conduce la efectuarea de reglaje la nivelul bugetului de stat, ținând cont de rolul, responsabilitățile fiecărui ordonator principal de credite atât pentru fondurile aferente programelor PHARE, ex-ISPA, SAPARD, cât și pentru programele aferente perioadei de programare 2007-2013.
Tot astăzi, Guvernul a aprobat proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii 126 din 2018 privind pieţele de instrumente financiare pentru a transpune în legislația națională prevederi ale mai multor obiective europene.
De asemenea, a fost adoptată Ordonanța de urgență privind unele măsuri de consolidare a capacității instituționale și administrative a Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării și Autorității pentru Digitalizarea României, aceste lucruri fiind necesare pentru a implementa componenta C7 Transformare Digitală din Planul Național de Redresare și Reziliență, precum și alte categorii de măsuri. Aș adăuga aici un angajament asumat prin PNRR, pe care Guvernul l-a îndeplinit prin adoptarea Hotărârii de guvern de aprobare a metodologiei de elaborare, implementare, monitorizare, evaluare și actualizare a strategiilor guvernamentale.
Și faptul că astăzi, în ședința de guvern, au fost din nou discutate măsurile pe care membrii cabinetului trebuie să le ia pentru ca în timp util, până la finalul acestei luni, toate țintele, toate jaloanele asumate de România pentru primul trimestru al acestui an să fi fost îndeplinite. Ştiți că a fost un efort substanțial pentru a le îndeplini pe cele 21 din finalul anului trecut. Sunt 24 în acest an, în prima parte a anului, în primul trimestru, iar mesajul premierului a fost extrem de clar: toate acestea ținte și jaloane trebuie îndeplinite pentru ca România să își respecte angajamentele.
Aș mai adăuga la aceste chestiuni două hotărâri de guvern, una privind numirea președintelui Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor. Guvernul a aprobat astăzi, la propunerea Ministerului Finanțelor, numirea domnului Adrian Cucu în funcția de președinte al Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, cu rang de secretar de stat, pentru un mandat de patru ani, domnia sa fiind până acum director general adjunct la Direcția Generală Relații Financiare Internaționale din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, fiind un specialist cu vastă experiență profesională și managerială.
Tot astăzi, Guvernul a aprobat plata unei contribuții financiare voluntare a României la bugetul comunității democrațiilor. Este vorba de echivalentul în lei a sumei de 100.000 de euro, în contextul în care mandatul președinției române a acestei importante comunități internaționale dedicată democrațiilor a fost prelungit cu încă un an, până în septembrie 2022.
Nu în ultimul rând, aș vrea să vă semnalez și adoptarea ordonanței de urgență care permite persoanelor fizice care găzduiesc cetățeni străini sau apatrizi aflaţi în situaţii deosebite, proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina, să beneficieze de decontarea, din bugetul Inspectoratelor Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă, respectiv Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti – Ilfov, a cheltuielilor cu hrana şi cazarea în valoare de 20 de lei pe zi pentru fiecare persoană găzduită, pentru hrană, şi pentru cazare alţi 50 de lei pe zi, bani aşadar acordaţi persoanelor fizice, voluntarilor, românilor care fără să fi aşteptat neapărat o decizie în acest sens a autorităţilor, s-au grăbit încă din primele zile în care refugiaţii din Ucraina, din cauza agresiunii militare ruse din ţara lor, au venit în ţara noastră, şi-au deschis uşile, i-au primit pe vecinii şi prietenii ucraineni în casele lor. Iată că prin această ordonanţă guvernul dă posibilitatea românilor care au făcut acest gest să poată continua sau cel puţin să-şi diminueze efortul pe care l-au făcut până acum atât în privinţa asigurării hranei, cât şi în privinţa asigurării cazării.
Deoarece am văzut că există ceva speculații pe tema legată de beneficiarii sumelor alocate de guvern pentru cei care, inclusiv în mediul privat, au găzduit și găzduiesc refugiați din Ucraina, pot să vă confirm că în continuare sunt alocate sume inclusiv pentru hoteluri sau alte zone de cazare unde se află refugiați ucraineni, suma pusă la dispoziție fiind de 100 de lei pe zi pentru fiecare refugiat cazat. De asemenea, pentru spațiile puse la dispoziție de către statul român suma este de 50 de lei pe zi pentru fiecare refugiat găzduit.
Înainte de a lua întrebările dvs., dacă aveți, aș vrea o să fac o scurtă completare la ceea ce menționa mai devreme ministrul finanțelor atât în privința mixului de măsuri pe care România le-a luat până acum pentru a-şi proteja economia și cetățenii, cât și pe evaluarea situației. Şomajul, în țara noastră, este de 2,67%, potrivit datelor oficiale. Sunt aproape 400.000 de locuri de muncă vacante în România, potrivit datelor existente în acest moment. Vă rog, dacă aveți întrebări.
Reporter: Aș vrea să vă rog să ne explicați cum pot persoanele fizice să deconteze aceste cheltuieli, pentru ce perioadă, pot primi banii retroactiv, ce trebuie să…, ce dovezi trebuie să aducă.
Dan Cărbunaru: Mecanismul de decontare, potrivit ordonanței de urgență va fi stabilit printr-o hotărâre de guvern. Ca atare, de îndată ce hotărârea va fi adoptată, cel mai probabil și cei care implementează acest mecanism vor veni în fața dvs. pentru a vă prezenta detalii și în legătură cu perioada de aplicare și în legătură cu modalitatea practică prin care românii vor putea să beneficieze de această formă de sprijin, de suport și de solidaritate pe care, până la urmă, statul român o arată față de cei care, benevol, deja sunt implicați în găzduirea cetățenilor ucraineni.
Reporter: Ce buget aţi alocat pentru această măsură?
Adrian Câciu: Am spus, sunt 20 de lei pe zi, de persoană…
Reporter: Nu, în total, adică câţi bani aveţi disponibili? Adică impactul bugetar, care ar fi?
Dan Cărbunaru: La acest moment știm că în România sunt aproximativ 80.000 de cetățeni ucraineni. Sigur că nu toți sunt în acest moment în locuințele românilor, dar există sumele necesare astfel încât, după ce mecanismul va fi adoptat ca atare, oricare dintre românii care vor dori să beneficieze de aceste sume să aibă siguranța faptului că statul va fi în măsură să plătească această sume.
Dacă nu mai sunt alte întrebări, eu vă mulțumesc foarte mult și vă doresc o după-amiază frumoasă!
