Adunarea generală a aleşilor locali din Ţinutul Secuiesc vrea să confere limbii maghiare un statut egal cu cel al limbii române în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, orice cetăţean din aceste judeţe urmând să poată folosi ambele limbi în scris şi vorbit, iar administraţia locală urmând a garanta egalitatea acestora.
La Sfântu Gheorghe s-au adunat pentru a doua oară (după ce s-au întâlnit şi în septembrie anul trecut) aproximativ 300 de primari şi consilieri locali din cele trei judeţe cu populaţie preponderent maghiară, care vor oficializarea limbii maghiare şi chiar autonomie teritorială pentru secuime. Ei vor înainta Parlamentului României nişte propuneri legislative în acest sens. Adunarea aleşilor locali a mai adoptat o hotărâre, prin care a decis ca ziua de 15 martie, Ziua maghiarimii, să fie declarată sărbătoare de interes local şi să fie zi liberă pentru maghiarii din România.
Politicienii şi liderii societăţii civile româneşti din cele trei judeţe sunt împotriva acestui demers, pe care îl consideră anticonstituţional şi care, în opinia lor, reprezintă încă un pas spre autonomia teritorială pe criterii etnice. Forumul Civic al românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş chiar a anunţat că pe 20 martie va organiza, la Topliţa, în judeţul Harghita, o adunare populară, în replică la demersurile separatiste ale liderilor maghiari.
