Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut miercuri, 20 aprilie 2022, la Geneva, întrevederi cu Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet, respectiv cu Directorul General al Organizației Internaționale pentru Migrație, Antonio Vitorino. Discuțiile cu ambii interlocutori au vizat atât schimbul de opinii cu privire la situația din Ucraina și consecințele sale în plan umanitar și al respectării drepturilor omului, cât și alte subiecte de interes comun în plan multilateral.
În cadrul întrevederii cu Înaltul Comisar pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat angajamentul ferm al României pentru susţinerea obiectivelor și independenţa Oficiului său, precum şi sprijinul țării noastre pentru activitatea de promovare și protejare a drepturilor omului la scară globală, desfășurată de Înaltul Comisar de-a lungul timpului.
Totodată, șeful diplomaţiei române a subliniat preocuparea României faţă de deteriorarea situației drepturilor omului în întreaga lume, ceea ce a generat crize umanitare grave, şi a reiterat condamnarea fermă a încălcării drepturilor omului generate de agresiunea ilegală a Federației Ruse împotriva Ucrainei. În contextul în care România a gestionat un flux de peste 786.000 de refugiați ucraineni la granițe, dintre care peste 83.000 se află pe teritoriul României, ministrul Bogdan Aurescu a prezentat detaliat măsurile complexe și multidimensionale luate de țara noastră în sprijinul refugiaților, Înaltul Comisar al ONU exprimând apreciere deosebită pentru eforturile României.
Totodată, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat condamnarea fermă a atrocităților comise de armata invadatoare la Bucea și în alte localități ucrainene, soldate cu numeroase victime în rândul civililor, susținând investigarea imediată și amănunțită a acestor fapte, în scopul tragerii la răspundere a celor vinovați de către justiția penală internațională.
Totodată, ministrul afacerilor externe a salutat suspendarea de către Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a calității de membru al Federației Ruse în Consiliul Drepturilor Omului (CDO), rezoluția prin care a fost obținut acest rezultat fiind co-sponsorizată de România, şi a subliniat că nu ar trebui să existe loc în această instituție a ONU pentru statele care încălcă masiv şi repetat drepturile omului.
De asemenea, ministrul Aurescu a prezentat acțiunile României cu privire la situația din Ucraina: susținerea activării Mecanismului de la Moscova al OSCE pentru a evalua impactul asupra drepturilor omului al agresiunii ruse, sprijinirea adoptării rezoluțiilor Adunării Generale ONU din 2 și 24 martie privind „Agresiunea împotriva Ucrainei” și „Consecințele umanitare ale agresiunii împotriva Ucrainei”, respectiv din 7 aprilie privind suspendarea Rusiei din CDO, co-sponsorizarea rezoluției CDO din 4 martie privind situația drepturilor omului din Ucraina, alăturarea la Grupul de Prieteni ai Responsabilității, sesizarea, la 2 martie, împreună cu alte 39 de state, a Curții Penale Internaționale (CPI) pentru investigarea de crime de război, crime împotriva umanității și genocid comise în Ucraina și acordarea, din bugetul MAE, a unei contribuții voluntare de 100.000 de euro pentru CPI pentru sprijinirea acestor investigații de către Biroul Procurorului CPI.
De asemenea, șeful diplomației române s-a referit la candidatura României pentru un nou mandat de membru în Consiliul Drepturilor Omului, pentru perioada 2023-2025, prezentând succint priorităţile promovate de ţara noastră în acest domeniu. În acest cadru, a prezentat și rezultatele Președinției române a Comunității Democrațiilor, exercitată în perioada septembrie 2019-septembrie 2023.
În cadrul întrevederii cu directorul general al Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM), António Vitorino, ministrul Bogdan Aurescu a evocat cooperarea de substanță dintre autoritățile române şi această Organizaţie, atât în contextul actual, cât și de-a lungul timpului și a exprimat sprijinul pentru procesul de reformă a Organizației inițiat de directorul general.
În acest context, ministrul român a menționat importanța deosebită a Centrului de Tranzit în Regim de Urgență pentru Refugiați de la Timișoara, primul de acest fel la nivel internațional și un model pe plan global, fiind în același timp un instrument de importanță specială în materie de politici internaționale de protecție a refugiaților și de asigurare a securității umane în termeni concreți. Organizaţia Internaţională pentru Migraţie reprezintă unul dintre actorii cheie în procesul de relocare a refugiaților, în baza Acordului Tripartit între Guvernul României, OIM și Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiați (UNHCR) din anul 2008.
De asemenea, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat, în contextul războiului de agresiune nejustificat și neprovocat al Federației Ruse în Ucraina, care a generat importante fluxuri migratorii și de refugiați, că România va continua să preia toți refugiații din Ucraina care doresc să treacă în/prin România și să acorde asistență acestora, reiterând angajamentul de solidaritate al României și al poporului român față de Ucraina și față de poporul ucrainean.
Totodată, a salutat cooperarea pe care instituțiile statului român o au cu Biroul OIM la București atât în general, cât și în situația de față, în formularea unui răspuns la situația din Ucraina. În acest sens, a menționat o serie de acțiuni întreprinse la nivel național, printre care crearea și buna funcționare a hub-ului de asistență umanitară de la Suceava, ca și buna cooperare pe care oficialii români și personalul ONU din țara noastră o au cu reprezentanți ai societății civile românești. De asemenea, a prezentat în detaliu acțiunile autorităților române în favoarea refugiaților ucraineni, precum și eforturile de sprijin pentru Republica Moldova, inclusiv prin crearea de coridoare verzi care să preia direct, în România, refugiați de la frontiera moldo-ucraineană.
Ministrul afacerilor externe a evidențiat importanța și relevanța OIM în calitate de organizație cu rol de lider pe plan mondial în gestionarea fenomenului migrației, în special în contextul internațional actual, marcat de fluxuri semnificative de migranți și refugiați. În acest context, oficialul OIM a transmis, la rândul său, apreciere deosebită pentru modul în care România a gestionat fluxurile de refugiați de la granițele sale, în contextul crizei din Ucraina. De asemenea, a mulțumit ministrului Aurescu pentru sprijinul complex și substanțial acordat Republicii Moldova de către România, evocând succesul conferinței internaționale de la Berlin din 5 aprilie, co-prezidată de ministrul român de externe împreună cu omologii german și francez, prin care a fost creată Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova și la care directorul general al OIM a participat. Ministrul Aurescu a informat cu privire la intenția de organizare în România a conferinței de follow-up la conferința de la Berlin, directorul general Vitorino confirmând participarea sa, precum și efectuarea unei vizite bilaterale în țara noastră, la invitația șefului diplomației române, pentru a continua coordonarea concretă în gestionarea situației refugiaților.
Ministrul Bogdan Aurescu a apreciat, totodată, asistența OIM în cadrul operațiunilor comune de repatriere a cetățenilor români aflați în situații vulnerabile în diverse regiuni ale lumii și în circumstanțe complexe și a exprimat deschiderea părţii române pentru continuarea dialogului cu OIM și identificarea posibilităților suplimentare de cooperare în plan bilateral și multilateral.
Informaţii suplimentare:
Consiliul Drepturile Omului (CDO) este un organ subsidiar permanent al Adunării Generale ONU. A fost înfiinţat în baza Rezoluţiei Adunării Generale a ONU nr. 60/251 (adoptată la 15 martie 2006) şi a început să funcţioneze efectiv la data de 19 iunie 2006, înlocuind Comisia Drepturilor Omului. CDO are sediul la Geneva şi este constituit din 47 de state membre cu drept de vot. Constituirea CDO a fost apreciată de oficialii de rang înalt ai ONU drept o oportunitate istorică pentru eforturile de îmbunătăţire a protecţiei şi promovării drepturilor şi libertăţilor fundamentale la scară globală. România a avut două mandate în cadrul CDO, primul, în perioada 19 iunie 2006 – 18 iunie 2008, pe parcursul căruia a exercitat şi preşedinţia CDO (2007/2008), iar al doilea, din august 2011 până la finele lui 2014.
Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM) este o organizaţie internaţională interguvernamentală, în prezent parte a sistemului ONU ca instituție specializată, înfiinţată în anul 1951, în vederea cooperării în domeniul migraţiei internaţionale, având 173 de state membre. OIM şi-a deschis biroul din România în 1992. Biroul OIM din România a desfășurat programe de cooperare națională și internațională în domenii precum lupta împotriva traficului de ființe umane, relocarea refugiaților, repatrierea voluntară și reintegrarea în țara de origine, integrarea migranților cu ședere legală în România, sănătatea migranților, sprijin consular. În anul 2015 a fost semnat Acordul de colaborare între MAE, prin Departamentul Consular, şi OIM, care prevede coordonarea activităţilor legate de repatrierea asistată a cetăţenilor români aflaţi în situaţii vulnerabile.
