Galerie foto
[Check against delivery]
Dan Cărbunaru: Bună ziua, doamnelor și domnilor, bine v-am găsit la briefingul de presă al Guvernului. Am încheiat recent ședința de guvern, în cadrul căreia au fost discutate și aprobate o serie întreagă de măsuri. Aș vrea să vă supun atenției câteva dintre deciziile de astăzi. După cum știți, pachetul de măsuri „Sprijin pentru România” deja a ajuns la o cotă importantă în implementarea măsurilor promise, atât în privința protejării economiei, cât și în privința protejării cetățenilor români de efectele crizelor multiple pe care le traversam în această perioadă. Sunt deja măsuri în valoare de 11,5 miliarde de lei din totalul de 17,3 miliarde de lei, valoarea măsurilor din pachetul „Sprijin pentru România”. Astăzi, guvernul a aprobat două noi măsuri și aș vrea să vă prezint în câteva cuvinte despre ce este vorba. În primul rând, Ordonanța de Urgență privind unele măsuri fiscale, precum și pentru modificarea și completarea Legii 207 din 2015 privind Codul de Procedură Fiscală, un act normativ aprobat astăzi, prin care Executivul, așa cum a promis şi așa cum pachetul „Sprijin pentru România”, elaborat la nivelul coaliției de guvernare, a stabilit, în urmă cu o lună, astăzi se aprobă facilitatea temporară a scutirii de plată a impozitului și a taxelor pentru majorarea voluntară a salariului minim cu 200 de lei. Practic, începând cu 1 iunie 2022, pentru suma rezultată din majorarea salariului de bază la nivelul salariu de bază minim brut pe țară garantat în plată, respectiv 2.550 de lei lunar, fără a include aici sporuri sau alte adaosuri, se va duce majorarea la 2.750 de lei lunar, majorare pentru care nu se va datora impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii. De această măsură vor beneficia și persoanele nou angajate în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a actului normativ și până la data de 31 decembrie 2022 inclusiv pentru care nivelul salariului de bază lunar brut stabilit conform contractului individual de muncă, fără a include sporuri sau alte adaosuri, este de 2.750 de lei. Angajații pot beneficia de o creștere salarială necesară pentru a putea face față acestei perioade marcată de creșterea prețurilor la produsele de bază. Practic, categoria de cetățeni, categoria de români vizată de această măsură face parte din categoria afectată, poate, chiar mai greu decât alte categorii de această perioadă complicată și este o măsură care vine în sprijinul angajaților, dar în egală măsură și în sprijinul angajatorilor care vor putea să mărească cu 200 de lei salariile angajaților cu salarii mici, fără a dubla această responsabilitate asumată și prin taxe și impozite suplimentare. Prevederile Ordonanței de Urgență nu sunt aplicabile personalului plătit din fonduri publice și, în acest context, aș vrea doar să reamintesc mesajul pe care prim-ministrul Nicolae Ciucă l-a transmis astăzi, la întâlnirea cu mediul de afaceri, cu antreprenorii români, legat de sistemul de impozitare. Guvernul nu intenționează să introducă taxe noi în acest an și tot ceea ce face, practic, în colaborare cu mediul de afaceri este să realizeze o optimizare fiscală pe baza unei analize, firească această analiză în orice stat european. Nu putem discuta despre taxe care să vină peste noapte fără a fi discutate cu mediul de afaceri și care să genereze un impact. De altminteri, așa cum a subliniat și premierul Nicolae Ciucă, economia românească are nevoie de predictibilitate, de stabilitate și de încredere pentru a consolida acest ritm de creștere care plasează, după cum am văzut cifrele, confirmate nu doar de Institutul Național de Statistică din România, dar și de Eurostat; România are cea mai mare creștere a economiei la nivelul Uniunii Europene și acest lucru trebuie să fie consolidat printr-o relație bazată pe încredere cu mediul de afaceri, dar și prin stimularea investițiilor și atragerea fondurilor europene în țara noastră. Revenind la pachetul ”Sprijin pentru România” și la cea de-a doua măsură pe care astăzi Guvernul a aprobat-o, prin hotărârea de astăzi este instituită schema de ajutor de stat pentru a compensa creșterea prețului la combustibil, pentru alimentarea motoarelor ca urmare a măsurilor necesare pe fondul conflictului armat din Ucraina, a agresiunii militare ruse de acolo, precum și modificarea anexei numărul 2 la Hotărârea de Guvern 370/2021 privind organizarea și funcționarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Cu toții am văzut ceea ce s-a întâmplat cu prețul la carburant, ca atare, această măsură decisă astăzi de Guvern prin hotărâre va operaționaliza schema de sprijin de ajutor de stat prin care operatorii economici de transport rutier de mărfuri și persoane vor beneficia de ajutor. Peste 3.000 de companii vor beneficia de fonduri care totalizează 300 de milioane lei, acești bani vor compensa creșterea prețurilor la carburant, iar actul normativ aprobat azi de Guvern stabilește și modalitatea concretă de acordare a acestui ajutor, care va consta într-un grant, valoarea fiind de 50 de bani pentru fiecare litru de combustibil achiziționat în limita sumei de 400 de mii euro pentru fiecare firmă care va beneficia – repet, 3.000 de companii aproximativ se vor înscrie în prevederile acestei hotărâri de guvern. Bugetul total este, după cum spuneam, 300 de milioane de lei, cu posibilitate de a fi suplimentat prin credite de angajament în vederea emiterii angajamentelor legale aferente deciziilor centralizatoare de compensare pentru perioada 2022 – 31 iulie 2023, dar și prin credite bugetare în vederea plății ajutorului de stat acordat în baza deciziilor centralizatoare de compensare pentru respectiva perioadă. Ajutorul se va acorda pentru combustibilul achiziționat începând cu 30 de zile anterioare publicării în Monitorul Oficial al acestei hotărâri de guvern, iar plata efectivă a ajutorului de stat se va efectua până la finalul anului viitor, în limita bugetului alocat schemei, în baza dispoziţiilor de plată emise până la 31 decembrie 2022. Schema va fi finanțată de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor.
În al doilea rând, aş vrea să vă vorbesc despre alte două hotărâri aprobate astăzi şi care vizează Planul Naţional de Redresare și Reziliență. Sunt două jaloane pe care România le îndeplinește, practic, prin aceste două hotărâri în domeniul transporturilor. Reamintesc, doar în acest an, prin apelurile de proiecte pe care România le lansează, vom putea folosi 10 miliarde de euro sub formă de prefinanțări sau cereri de plată din cadrul PNRR. Ca atare, în condițiile în care ne pregătim deja de transmiterea primei cereri de plată la Bruxelles, țara noastră – prefinanțări plus cereri de plată – va accesa în acest an 10 miliarde de euro. Unele apeluri de proiecte sunt deja în curs de implementare sau vor fi lansate în acest an. Prima hotărâre de guvern la care aș vrea să mă refer și care face parte din cele două jaloane din PNRR în domeniul transporturilor se referă la aprobarea Programului Național de Acțiune privind Implementarea Sistemului European de Management al Traficului Feroviar. Prin acest act normativ, Executivul a aprobat Programul Național de Acțiune privind Implementarea Sistemului European de Management al Traficului Feroviar, acțiune asumată pentru trimestrul II al anului în curs în cadrul PNRR. Este o măsură de monitorizare a jalonului M70, care se referă la implementarea unui nou program de acțiune până în 2025. Sistemul european de management al traficului feroviar este documentul strategic și programatic al țării noastre prin care se integrează mai multe documente strategice, precum Programul investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport din România pentru perioada 2021-2030 şi Programul de acțiune pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare și transferul modal către calea ferată al fluxurilor de transport călători și marfă, un obiectiv care se corelează cu un alt jalon din PNRR, M69. Programul de acțiune cuprinde etape clare pentru a implementa și certifica ERTMS pentru rețeaua centrală TEN-T pe termen mediu și lung. Actorii responsabili, estimările bugetare, precum și măsurile privind capacitatea administrativă la nivel național a organelor notificate, astfel încât să fie gestionat integral procesul de certificare pentru toate sectoarele avute în vedere. Cel de-al doilea jalon prin care, astăzi, Guvernul reușește să își gestioneze angajamentele asumate în cadrul PNRR vizează o hotărâre de guvern pentru modificarea anexei la Hotărârea de Guvern 1302/2021 privind aprobarea Programului de acțiune pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare și transferul modal către calea ferată al fluxurilor de transport de călători și marfă. Este o completare a Hotărârii de Guvern 1302/2021 privind aprobarea Programului de acțiune pentru a dezvolta infrastructura feroviară și transferul modal către calea ferată al fluxurilor de transport de călători și marfă, în sensul detalierii măsurilor privind creșterea traficului feroviar de marfă cu minim 25% în 2026 față de 2020, precum și creșterea numărului de călători de pe calea ferată cu 25%. Sunt detalii pe care Comisia Europeană le-a solicitat în contextul măsurilor asumate pentru a îndeplini jalonul M69 privind Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare pentru perioada 2021-2025 și face parte din elementele care țin de prima cerere de plată care va fi transmisă de România în acest an în cadrul PNRR.
Din perspectiva investițiilor, aș vrea să fac referire la o serie de acte normative pe care astăzi, odată aprobate, Guvernul le-a așezat în sensul continuării unor proiecte de investiții publice în infrastructura de transport și în cea de sănătate. A fost aprobată hotărârea de guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Sistem de monitorizare și informare asupra traficului și a condițiilor de circulație” pentru autostrada A1 București-Pitești, autostrada A2 București-Cernavodă, autostrada A3 București-Ploiești și DN1 București-Ploiești. Valoarea estimată a acestor lucrări este de 112,8 milioane de lei cu TVA, investiția urmând a fi derulată pentru o perioadă de doi ani. Cele trei sectoare de autostradă, dar și drumul național, unul dintre cele mai circulate din România, incluse în acest proiect, au o lungime însumată care reprezintă o treime din lungimea autostrăzilor în operare din România, acestea urmând a fi dotate cu infrastructură inteligentă rutieră, uniform cu întreaga rețea națională de autostrăzi, aceste sisteme urmând a fi integrate într-un nou centru de monitorizare și informare din cadrul Direcției Regionale de Drumuri și Poduri București. În acest fel vor fi armonizate serviciile de informare a participanților la trafic și managementului rețelei rutiere cu sisteme inteligente de transport implementate la nivelul Uniunii Europene. De ce era necesară această investiție? Pentru că respectivele sectoare de transport sunt proiectate și construite în perioade diferite. Au în acest moment o dotare total diferită față de setul minim de servicii inteligente de transport prevăzut de cadru legislativ european în domeniu, pentru că fie nu aveau implementate aceste sisteme inteligente de transport, fie aceste sisteme erau mai vechi și doar parțial instalate. Finanțarea acestui proiect urmează a fi făcută din fonduri externe nerambursabile, alocate în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, dar și de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. O altă hotărâre de guvern aprobată astăzi vizează indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții extinderea pavilionului H5 – secția de radiologie din Cazarma 734 București; practic, este construirea unei noi clădiri pentru Spitalul Universitar de Urgență Militar Central ”Dr. Carol Davila” București, dotată cu echipamente de înaltă performanță, pentru radioterapie și tratament pentru leziuni canceroase, cu un număr estimat de pacienți care vor putea fi tratați zilnic de 80 de persoane pentru fiecare aparat. Valoarea investiției este de aproximativ 60 de milioane de lei, inclusiv TVA; se va face de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Lucrărilor Publice și Administrației și din venituri proprii ale Spitalului Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila” București, la care se adaugă și alte surse legal constituite. Un an, 12 luni, mai exact, este durata de execuție a acestui obiectiv. Acestea ar fi principalele repere ale ședinței de guvern.
După cum deja știți, mâine, premierul Nicolae-Ionel Ciucă va avea și o întrevedere cu prim-ministrul Republicii Portugheze, domnul Antonio Costa, în cadrul căreia va fi semnat și acordul între România și Republica Portugheză privind cooperarea în domeniul apărării. Vă rog, dacă aveți întrebări.
Reporter: Bună ziua! Am înțeles că Guvernul nu va introduce noi taxe și impozite în acest an, însă dacă am introduce începând cu luna iunie impozitul progresiv, potrivit legii, măsura s-ar aplica din 2023, de la început de an. Le dați garanții românilor că nu vor plăti la început de 2023 taxe și impozite mai mari?
Dan Cărbunaru: Putem să le garantăm românilor că Guvernul României privește cu maximă responsabilitate gestionarea acestei perioade complicate. Cunoaștem cu toții, guvernul a gestionat o bună parte din ultimul val al pandemiei de COVID-19, la care s-a adăugat criza generată de prețurile la energie și gaze naturale, pachete de sprijin pe care guvernul le-a generat pentru a veni în sprijinul economiei şi în sprijinul cetățenilor și apoi gestionarea situației generate, iată, de invazia rusă din Ucraina care a amplificat practic efectele anterioare prin afectarea lanțurilor de aprovizionare și prin generarea unor provocări de securitate în întreaga regiune, situație care a generat până la urmă complicații în economiile mai multor state membre ale Uniunii Europene și la nivel internațional. Ca atare, în tot acest context, ca să revin la răspunsul pe care dvs. probabil îl așteptați, pot să vă confirm ceea ce şi premierul a spus, inclusiv astăzi la întâlnirea cu antreprenorii români, cu oameni de afaceri – și erau acolo de la unicorni, care au reușit să atingă cifră de afaceri de peste un miliard de dolari până la tineri antreprenori români, aflați la început de drum și care au dorit să afle de la șeful executivului care sunt planurile, nu doar de dialog, ci și de conlucrare între Guvernul României și mediul de afaceri – au primit confirmarea acestei responsabilități asumate, care înseamnă că nicio taxă nu este introdusă în România în acest an, așa cum guvernul a promis și, de asemenea, că nicio taxă, niciun impozit nu sunt aplicate în România fără un dialog prealabil bazat pe respect față de comunitatea de afaceri și ne gândim aici atât la antreprenorii români, care oferă locuri de muncă în România, dar și la investitorii străini care sunt cel puțin la fel de interesați de un cadru fiscal predictibil și stabil care să consolideze această creștere economică. Asta este garanția pe care acest guvern o oferă, cu deplin respect față de ceea ce se întâmplă acum și această responsabilitate pe care guvernul şi-a asumat-o în relația cu mediul privat, pe care o puteți regăsi și în configurația pachetului „Sprijin pentru România”, mai mult de jumătate din acest pachet este dedicat investițiilor, este dedicat sprijinirii economiei și faptul că aceasta este politica cea mai potrivită, putem să o regăsim, această măsură, această poziție, şi în rezultatele economice relevante confirmate în aceste zile, chiar și la nivel european.
Reporter: Dar care este poziția guvernului vizavi de introducerea impozitului progresiv în locul cotei unice de impozitare? Sunteți reprezentantul guvernului, dacă ne puteți spune…
Dan Cărbunaru: România beneficiază de ani buni de zile de prevederile cotei unice. Ceea ce premierul a anunțat și astăzi și a confirmat, inclusiv discuții care s-au purtat în coaliție, se referă la analiza unor măsuri care să poată optimiza fiscal sistemul actual din România. Nu am informații că s-ar discuta despre înlocuirea cotei unice la nivelul țării noastre. Mulțumesc.
Reporter: Apropo de ce s-a vorbit ieri în coaliție, s-au discutat scenarii privind impozitarea progresivă? Dacă aveți mandat să ne spuneți… Începând cu anul viitor, că înțeleg că anul ăsta nu.
Dan Cărbunaru: Ce pot să vă spun la acest moment este că discuțiile care s-au purtat sau care se poartă în următoarele zile sunt legate de o analiză a sistemului actual fiscal din România și, pe baza acestei analize, poate că nu este neapărat răspunsul la care vă așteptați, dar reflectă exact realitatea, așa cum s-a întâmplat pe mai multe alte teme pe care guvernul le-a comunicat până acum și care s-au concretizat apoi în măsuri care au fost benefice și pentru mediul de afaceri și pentru bunul mers al economiei românești, dar la finalul acelei analize vor putea fi așezate pe masă soluții de optimizare fiscală. Nu am informații că printre aceste măsuri de optimizare fiscală s-ar număra la acest moment înlocuirea cotei unice.
Reporter: Când ar urma să fie finalizată această analiză?
Dan Cărbunaru: Așa cum premierul României a anunțat și astăzi, în următoarele două săptămâni Ministerul de Finanțe va finaliza această analiză pe baza căreia vor fi prezentate și posibilele soluții avute în vedere.
Reporter: Premierul Nicolae Ciucă a anunțat astăzi că guvernul va adopta netaxarea a 2.000 de lei pentru angajatorii care majorează salariile, pe cel minim brut.
Dan Cărbunaru: După cum s-a şi văzut, încă din momentul în care acest document a fost plasat în zona de transparență publică, e vorba de cei 200 de lei, în interiorul cărora nu se aplică taxe şi impozite.
Reporter: Premierul știe că nu e vorba de 2000 de lei, ci de 200 de lei?
Dan Cărbunaru: Premierul cunoaște foarte bine măsurile pe care guvernul pe care îl conduce le gândește, le măsoară şi le implementează….
Reporter: Şi de ce nu /…/
Dan Cărbunaru: Ca atare, le puteți regăsi în toate documentele publice. Este o eroare materială care poate fi foarte ușor corectată cu un minim de bună-credință.
Reporter: În același act, prin care se stabilesc acești 200 de lei, mai este o schimbare legislativă care vizează faptul că firmele de curierat ar urma să raporteze la ANAF detalii referitoare la persoanele care au plătit ramburs pentru produsele comandate online. În nota de fundamentare am văzut că se intenționează, practic, să se controleze ca firmele să nu facă evaziune fiscală, să se știe ce venituri încasează. Pe de altă parte, sunt niște date personale care sunt colectate de la consumatori – nume, prenume, adresă, contravaloarea produselor livrate – care vor fi colectate timp de cinci ani. Nu este ceva abuziv?
Dan Cărbunaru: Avem în România, după cum ați văzut, o creștere economică importantă, dar rămâne această provocare a colectării de taxe și impozite şi aici, din păcate, nu stăm la fel de bine. Ca atare, eforturile pe care Guvernul trebuie să le facă, și în conformitate cu obligațiile pe care le are la nivel european, dar și în conformitate cu potențialul pe care România îl deține în acest sens, să facă toate demersurile legale, astfel încât taxele și impozitele să fie plătite de toată lumea. Practic, putem să privim acest mod de a gestiona această chestiune într-un mod similar cu ceea ce se întâmplă cu Radarul mărfurilor. Practic, zona de reglementare în această zonă nu face decât să ajute statul român să poată colecta taxele și impozitele de care este nevoie, pentru ca bugetul național să poată furniza serviciile publice pe care cetățenii români le așteaptă.
Reporter: Haideți să ne imaginăm o situație concretă. Eu, persoană fizică, fac o comandă online privind un anumit produs – nu știu, o carte, o jucărie – și vine curierul la ușă. Ce se întâmplă mai departe, mă pune să semnez, să îmi dau aceste date? Ne puteți explica așa cum intenționează Guvernul să implementeze acest act?
Dan Cărbunaru: Sunt convins, normele de aplicare vor detalia această procedură și ministerele de linie o să vă poată furniza toate detaliile respective, dar o astfel de măsură, alături de alte măsuri care deja de la 1 aprilie se aplică în relația business to business, spre exemplu, și care de la 1 iulie vor deveni obligatorii în România, mă refer aici la factura electronică, va contribui, alături de multe alte măsuri pe care…, inclusiv digitalizarea ANAF, dacă doriți, va contribui la posibilitatea ca statul român să poată colecta taxele, inclusiv din zona comerțului care se efectuează, așa cum se întâmplă în orice țară civilizată.
Reporter: /…/ S-a luat vreo opinie de la protecția datelor, spre exemplu, înainte de a elabora acest proiect de act normativ?
Dan Cărbunaru: Ca fiecare act normativ pe care îl discutăm în Guvernul României, toate avizele necesare sunt luate de la inițiatorii care fac acest demers. Din câte cunosc, nu sunt observații pe acest proiect nici de la Ministerul Muncii, nici de la Ministerul Justiției, nici de la Consiliul Legislativ, unde avem, de asemenea, avize; Ministerul Sănătății, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, inclusiv Consiliul Economic și Social, așadar aceste instituții pe care le-am menționat au avizele date, ceea ce înseamnă că procedura care stă în spatele acestui demers respectă inclusiv aspectele la care dumneavoastră vă referiți.
Reporter: Mulțumesc.
Dan Cărbunaru: Vă mulțumesc şi eu.
Reporter: Bună ziua! Tot pe acest proiect v-aş întreba. Forma care a fost pusă în transparență este forma cu care a trecut de ședința de guvern? Au mai fost modificări cumva? Strict pe aceasta cu curierii, cu aceste date.
Dan Cărbunaru: Nu, nu. Este formula care a fost așezată în transparență.
Reporter: Şi v-aş întreba dacă nu consideră Guvernul că ar fi trebuit să vină ori ministrul de finanțe, ori șeful ANAF să explice asemenea modificări. Vin miniștrii să explice proiecte poate cu un impact mult mai mic. De data aceasta, totuși, mi se pare o modificare importantă care nu a fost neapărat dezbătută mult în spațiul public înainte de adoptare. A fost trecută într-un proiect de ordonanță care privește cu totul altceva. Are în vizor o altă modificare care este din pachetul ”Sprijin pentru România” și mă întreb dacă nu ar fi fost bine să vină ministrul finanțelor sau șeful ANAF aici să explice.
Dan Cărbunaru: Cu siguranță, îl cunoașteți foarte bine pe ministrul de finanțe, noul șef al ANAF are disponibilitate de comunicare, astfel încât ambii domni vă vor sta la dispoziție, cu siguranță, după ședința de guvern pentru a vă furniza orice detaliu doriți în legătură cu acest proiect. Vă rog.
Reporter: Două detalii – această prevedere cu curierii care transmit informațiile către ANAF se aplică de la 1 iunie ca restul ordonanței, ca prevederile din restul ordonanței, cu 200 de lei, de la 1 iunie? Cea cu curierii.
Dan Cărbunaru: După publicarea în Monitorul Oficial și conform termenului de aplicare introdus în ordonanță, fie că ne referim la această prevedere care permite angajatorului, care modifică în limita a 206 de lei salariul minim acordat angajaților, fie că ne referim la această reglementare în zona comerțului electronic, intrarea în vigoare se va face la data specificată în ordonanță.
Reporter: 1 iunie, din ce am citit eu – și aș mai avea nevoie de o clarificare ce înseamnă optimizare fiscală pentru guvern? Ce înseamnă optimizare fiscală pentru guvern, pentru că spuneați că se fac acum analize pentru măsuri de optimizare fiscală? Mă refer la discuția privind impozitul și reașezarea impozitelor. Ce înseamnă optimizare fiscală?
Dan Cărbunaru: În primul rând, aș putea să vă spun la acest moment din datele pe care le am că nu înseamnă modificarea cotei unice și că optimizarea fiscală are în vedere, pe de o parte o mai bună colectare a taxelor și impozitelor pe care statul român deja le percepe și o evaluare a unor măsuri de natură fiscală pe care în dialog cu cei implicați, în primul rând cu mediul de afaceri, statul român le-ar putea avea în vedere pentru perioade ulterioare, în niciun caz în legătură cu anul în care încă ne aflăm.
Reporter: Şi o completare v-aş ruga, ce date, ultimele date pe care le are guvernul legate de diferența între taxele pe care ar trebui să le încaseze, să le colecteze și cele care sunt cu adevărat încasate la bugetul acel Gap, cum spun fiscaliștii.
Dan Cărbunaru: Din ceea ce cunosc, există o diferență între 27% cât se colectează la buget și 40% cât înseamnă cheltuielile, este o diferență destul de mare și această diferență în primul rând poate fi și ar trebui să fie acoperită printr-o mai bună colectare. De altminteri, din ceea ce cunosc de la Ministerul de Finanțe, cel puțin pentru primele luni ale anului, nivelul de colectare este un bun, în orice caz mai ridicat decât cel din perioada similară. Ca atare, acest lucru ne dă speranță că pe de-o parte, implementând ceea ce, la acest moment, statul român are ca instrumente, dar și urmărind efectele pe care le pot genera măsuri precum digitalizarea ANAF, precum introducerea radarului mărfurilor la granițele României, precum și această formă de facturare business to business într-un format electronic, sunt o parte din măsuri care pot ajuta România să își ridice nivelul de colectare în acest moment și pe fondul creșterii economice care iată e confirmată, ne poate da speranța că în România, bugetul de stat ar putea fi alimentat cu sume mai consistente în acest moment.
Reporter: Mulțumesc.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu. Dacă nu mai sunt alte întrebări, v-aș mulțumi foarte mult și vă doresc o zi bună!
Sursa: Briefing de presă la finalul ședinței de guvern din 18 mai
