Galerie foto
[Check against delivery]
Dan Cărbunaru: Bună ziua! Bine ați venit la briefingul de presă al Guvernului României. Alături de mine se află domnul ministru de finanțe, Adrian Câciu. Astăzi, în ședința de guvern, au fost luate o serie întreagă de decizii importante. Despre o mare parte dintre acestea domnul ministru va avea ocazia să vă vorbească. De asemenea, va sta la dispoziția jurnaliștilor acreditați pentru a vă răspunde la întrebări. Şi o să începem cu principalele anunțuri pe care domnul ministru dorește să le facă, urmând ca ulterior, după ce va fi răspuns la toate întrebările dvs, să vin în completare cu celelalte decizii pe care astăzi guvernul Nicolae Ciucă le-a luat. Vă rog, domnule ministru.
Adrian Câciu: Bună ziua! Astăzi, guvernul a aprobat două proiecte de legi care intră în dezbatere parlamentară în regim de urgență, privind retragerea României din cele două bănci cu capital rusesc, BII și BICE. Practic, respectăm angajamentul pe care ni l-am luat, de începere a demersului de retragere din aceste două bănci, și suntem în coordonare cu celelalte țări membre ale celor două instituții financiare. La ceea ce înseamnă Banca Internațională de Colaborare Economică ne coordonăm cu Polonia, Cehia, Slovacia și Bulgaria, iar la ceea ce înseamnă Banca Internațională de Investiții ne coordonăm cu Cehia, Slovacia și Bulgaria. În toată această perioadă, în timpul în care Parlamentul va dezbate și aproba aceste două proiecte de legi, încep și negocierile de retragere. Tot astăzi am anunțat în cadrul Guvernului și rezultatele execuţiei bugetare la patru luni, o execuție care va fi publicată astăzi, cel târziu mâine dimineață, pe site-ul Ministerului de Finanțe. Avem un deficit de 1,23% din PIB, în scădere cu 0,5% față de anul trecut și într-o scădere nominală cu 4,2 miliarde de lei. Am făcut această consolidare, dacă vreți, fiscală pe seama creșterii colectării veniturilor, care sunt în creștere cu 22% față de anul trecut, o creștere a veniturilor fiscale cu 23% față de anul trecut și într-o gestionare mai bună, mai eficientă a cheltuielilor bugetare, care au un trend de creștere mai mic decât cel programat. Cam acestea au fost anunțurile. Evident, am avut analiza și pe ceea ce înseamnă elementele de creștere economică și cum rezolvăm sau reușim să conducem această creștere economică pe trimestrul I să se reflecte și în rezultatele pe trimestrele viitoare și, evident, argumentul este ca ceea ce am pregătit ca programe să ajungă cât mai rapid către economie și către cetățeni. Vă stau la dispoziție cu răspunsul la întrebări. Vă mulțumesc.
Reporter: Bună ziua! Câteva întrebări legate de pachetul de măsuri anunțat de coaliția de guvernare. Să începem cu amânarea ratelor. În urmă cu o lună, spuneați despre această soluție că s-ar putea dovedi toxică, în condițiile în care dobânzile sunt în creștere, ar aduce costuri mai mari pentru clienții care apelează la această soluţie. Dacă v-aţi schimbat opinia şi să ne daţi şi nişte detalii, dacă va fi pentru toată lumea această posibilitate de amânare a ratelor, dacă dobânda se va capitaliza şi alte detalii pe acest lucru.
Adrian Câciu: La discuția inițială am și spus că această măsură a rămas în analiză, chiar fiind întrebat ce facem cu această măsură, fiind anunțată inițial ca posibilă soluție. Acum, în ultima ședință de coaliție, s-a luat această decizie să intrăm cu măsura în implementare, cu ordonanță de urgență, un moratoriu pentru amânarea ratelor la credite atât pentru persoanele fizice cât și pentru persoanele juridice. Evident, nu este o măsură pentru toată lumea; este o măsură pentru cei care au dificultăți în plata ratelor, este o măsură care implică o analiză pe care fiecare dintre companii și-o va face, fiecare dintre cetățeni, pentru că, așa cum a fost și măsura din pandemie, la finalul amânării acestor rate se va prelungi într-adevăr scadența la creditul respectiv cu o perioadă similară, dar vei avea de plătit. Nu este o scutire de plată, este o amânare de plată. Criteriul principal sau schimbarea de paradigmă față de moratoriul din 2020 – va fi acela al creșterii cheltuielilor sau costurilor. În pandemie, criteriul principal a fost scăderea veniturilor. Deci acum vom avea drept criteriu creșterea cheltuielilor per familie sau creșterea costurilor per companie cu 25% față de perioada anului trecut, și la companie, evident, va fi raportat la costurile referitoare la utilități. Pentru că ne încadrăm în ceea ce înseamnă și situația care a apărut între timp – practic, costul lunar este afectat de prețurile de la energie, prețurile de la combustibil, dar și de la alte materii prime.
Reporter: Deci, dacă am înţeles bine, cei care vor să obţină amânarea ratelor trebuie să vină cu dovada că le-au crescut cheltuielile?
Adrian Câciu: Procedura va fi destul de simplă, dar acesta va fi criteriul pe care l-am agreat împreună în discuțiile cu sistemul bancar.
Reporter: Există un acord cu băncile şi cu BNR?
Adrian Câciu: Această ordonanță va fi avizată și de Banca Națională, care va emite și o metodologie, iar în această ordonanță vom avea și un punct de vedere de la Asociația Română a Băncilor raportat la momentul acesta – pentru că mai avem un punct de vedere al Asociației Române a Băncilor dat la momentul în care s-a negociat această măsură cu întreg sistemul bancar.
Reporter: Şi cum îi protejați pe oamenii care poate vor să scape de aceste cheltuieli acum și care, după cele nouă luni, ar putea să se găsească într-o situație mult mai dificilă, dacă vor plăti și aceste costuri suplimentare, dobânda la dobândă?
Adrian Câciu: Repet, este vorba și de responsabilitate și de solidaritate. Ne manifestăm solidaritatea de a veni cu un instrument – este un instrument, nu este o obligație – în favoarea celor care au credite. Analiza pentru fiecare și-o va face individual fiecare. Băncile vor sta la dispoziție și cu alte instrumente de sprijin în ceea ce privește creditul respectiv. Există sisteme de refinanțare, de trecere de la dobândă variabilă la dobândă fixă, de trecere de la indicatori – de la ROBOR la IRCC -, plus încă un instrument pentru cei care într-adevăr sunt în zona de risc, în sensul în care au ajuns la limita de a-și putea plăti această rată și cauza fiind că le-a crescut ponderea celorlalte cheltuieli.
Realizator: Dar este exclusă varianta suspendării dobânzii la dobândă – adică se capitalizează dobânda.
Adrian Câciu: Mecanismul este același ca în pandemie. Este un mecanism care este, până la urmă, cel care a fost și recomandat de Banca Centrală Europeană.
Reporter: Şi dacă îmi mai permiteţi o întrebare legată de o altă măsură, cea referitoare la reducerea cu 10% a cheltuielilor la bunuri și servicii: Câți bani credeți că veți economisi astfel? Vor fi suficienți pentru a acoperi celelalte măsuri sociale?
Adrian Câciu: Banii vor fi suficienţi dacă începem să facem aceste economii și le facem din timp. A fost foarte important să luăm această decizie, din punctul meu de vedere, într-un orizont mai strâns, în sensul de a lua decizia acum, și nu la rectificare, în contextul în care, iată, am venit cu o serie de măsuri – și eu cred că sunt măsuri substanțiale – în aceste cinci luni de la începutul anului și șase luni – iată astăzi se împlinesc șase luni – de la preluarea guvernării de către actualul guvern, care necesită până la urmă o redistribuire. De ce? Am spus de la început cu toții, și prim – ministrul, dar și liderii coaliției au anunțat că prioritară este economia, prioritari sunt cetățenii. Or, la acest moment cred că putem să identificăm economii la bugetele ordonatorilor de credite, fără să afectăm investițiile, fără să afectăm asistența socială, fără să afectăm pensiile sau salariile, astfel încât să putem să avem sursele de finanțare, alături de creșterea veniturilor la bugetul de stat și alături de absorbție, de creșterea absorbției, pentru aceste programe de sprijin. Situația este una complicată, iar statul nu va fi din punctul meu de vedere, și cred că s-a înțeles și de la liderii coaliției, nu va fi deasupra cetățenilor, ci va sprijini cetățenii și economia.
Reporter: Dar concret, cât reprezintă bunurile și serviciile, cheltuielile cu bunurile și serviciile în buget?
Adrian Câciu: Dacă îmi permiteți, nu este o raportare strict la acest capitol de cheltuieli, mai sunt și alte capitole de cheltuieli care vor putea veni cu economii, este și capitolul de subvenții, transferuri, sunt elemente multiple. Ideea de bază este să nu afectăm angajamentele pe care le-am luat. Adică, menținerea ponderii investițiilor în PIB și realizarea lor – asta e mult mai important -, menținerea angajamentelor cu privire la salarii, cu privire la pensii, la alocații și la celelalte elemente de asistență socială și, mai mult decât atât, implementarea tuturor măsurilor din cele două pachete de sprijin, cele două curente, dar și continuarea măsurilor de sprijin cu privire la energie.
Reporter: O sumă puteți să ne dați, cât se vor economisi astfel?
Adrian Câciu: Minim 10 miliarde de lei.
Reporter: 10 miliarde de lei.
Adrian Câciu: Minim, și mă refer la bugetul general consolidat, ca să se înțeleagă.
Reporter: Bună ziua! Care va fi impactul retragerii României din acționariatul BEI, Băncii Internaționale de Investiții, în contextul în care mai multe fonduri de pensii din România au investit în obligațiuni emise de această bancă? Concret, ce vreau să vă întreb este dacă românii care au bani acumulați în Pilonul II vor avea aceste sume afectate?
Adrian Câciu: Românii nu au de ce să se teamă. Fondurile de pensii cunosc această decizie de trei luni de zile și eu cred că prin negocierile pe care le vom purta, împreună de altfel, pe partea lor în calitate de investitori, pe partea noastră în calitate de acționari, vor duce la neutralizarea impactului.
Reporter: Nu vedeți niciun impact?
Adrian Câciu: V-am spus că negocierile în acest sens se vor purta, ca impactul să fie neutru, în sensul de a nu pierde nimeni nimic.
Reporter: În momentul acesta vedeți riscuri?
Dan Cărbunaru: Dacă îmi permiteți să adaug, în acest sens, este unul dintre motivele pentru care a existat această diferență, de timp, între momentul în care România și-a anunțat deja, Guvernul României a anunțat încă de la momentul în care la nivel european statele membre au convenit asupra unui pachet întreg de măsuri, România a fost printre primele state europene care a anunțat această decizie de a se retrage din aceste bănci rusești. Sigur, au existat discuții. De ce nu s-a întâmplat imediat acest lucru după momentul anunțului? Unul dintre motive îl aveți explicat chiar acum, și anume, dorința statului român de a proteja interesele românilor, interesele entităților care erau conectate, chiar dacă, având o expunere limitată în acest context, ceea ce se dovedește că a fost corect, pentru că acest timp a permis tuturor să se replieze și să protejeze expunerea pe care românii ar fi avut-o în acest context. Îmi cer scuze, domnule ministru.
Reporter: Ne puteți explica concret în ce constau aceste negocieri?
Adrian Câciu: Nu. Îmi permiteți, fiind o serie de negocieri, să păstrăm oarecum, obiectivul este acela de a neutraliza impactul și asupra investitorilor și asupra acționarului, adică, satul român, dar tipul de negocieri cred că nu poate fi un demers public. Mulțumesc!
Reporter: Și referitor la dorința de a reduce cu 10% cheltuielile, dacă ne puteți da niște exemple, ați spus bunuri și servicii; concret, despre ce ar putea fi vorba? Nu știu, pixuri, alte cheltuieli ale ministerelor…
Adrian Câciu: Am să las aici să… și știu că aveți experiența necesară de a spune ce tipuri de cheltuieli pot face obiectul acestor economii. Pot, într-adevăr, să spun că nu cred că este momentul să facem o risipă pe bunuri și servicii în acest an complicat și sunt lucruri care sunt mult mai importante pentru România în acest moment și, când zic România, sunt mult mai importante companiile românești. Ați observat ce a însemnat încredere și faptul că am lucrat foarte aproape cu mediul de afaceri. Această creștere economică nu a fost făcută din birou. Este foarte important să finanțăm economia. La fel, este foarte important să finanțăm oamenii. Nu uitați că 10,5 milioane de persoane depind de bugetul de stat, depind de bugetul de stat, repet. Este o pondere importantă a populației României.
Reporter: Ca o paranteză, creșterea economică a fost și bazată pe creșterea prețurilor și a producției industriale.
Adrian Câciu: Absolut deloc! Vă rog frumos, și am tot respectul pentru dumneavoastră și am și rugămintea la analiștii care apar pe posturile TV, creșterea economică se traduce fără inflație. Deci, creșterea economică nu înseamnă creștere nominală a PIB-ului, ci creștere reală, adică, atunci când scazi din această creștere nominală așa-numitul și celebrul deflator, deci, ceea ce avem este fără inflație.
Reporter: Și o singură întrebare: dacă puteți da un calendar… Domnul premier a spus astăzi că cere liste de la fiecare minister pentru reducerea cheltuielilor, când ar urma să…?
Adrian Câciu: Finalul lunii iunie. Mulțumesc!
Reporter: Bună ziua, domnule ministru!
Adrian Câciu: Sărut mâna!
Reporter: În primul rând, nu aș vrea să ocolesc poate subiectul cel mai important, cel cu modificările pe Codul Fiscal, pachetul pe care îl pregătiți; v-aș întreba așa, când e gata, săptămâna viitoare, teoretic, ar trebui să-l prezentați coaliției, pentru că liderii coaliției au discutat în spațiul public în ultima perioadă de acest impozit progresiv și de diferite variațiuni, dacă pot să spun, de diferite variante ale acestuia. Ținând cont de faptul că nu ne prea permite ANAF-ul la începutul lui 2023 să trecem sută la sută pe impozit progresiv, din ce înțelegem noi, e posibil ca de la începutul anului viitor să vedem niște deduceri pentru salariile mici și, mai apoi, o eventuală creștere a impozitului pe veniturile mai mari?
Adrian Câciu: Aș vrea să lăsați lucrurile să ajungă la dezbaterea coaliției. Da, unul din obiective este creșterea deducerilor, dar nu aș vrea să intru, pentru că ar trebui să intru și la al doilea răspuns al dumneavoastră. Eu voi prezenta absolut toate simulările pe toate componentele. Ceea ce vreau să înțelegeți este că nu vor crește taxele peste nivelul maximal de acum. Dar trebuie să știți că, de exemplu, calendarul de accize a expirat în 2022. Este normal să existe un act normativ care să stabilească un nou calendar. Nu toate… combustibilul nu cred că suntem în situația să… Dar lăsăm dezbaterea de după discuția în coaliție. Grupul de lucru lucrează intens și cred eu că pe 1 avem rezultatele. Ținem cont de ceea ce înseamnă recomandările de țară pe care Comisia Europeană le-a adresat României cred că în ultimii cinci ani, recomandări care s-au transformat până la urmă în necesitatea de a face o reformă fiscală angajată prin PNRR.
Reporter: Spuneți că nu vorbim anul viitor de taxe mai mari.
Adrian Câciu: Nu.
Reporter: Doar că în PNRR…
Adrian Câciu: Nu, am zis de nivelul maximal.
Reporter: Nivelul maximal. În PNRR m-aş referi un pic la impozite locale, acolo spune că ar fi nevoie de o ajustare.
Adrian Câciu: Nu vă supărați, toate elementele acestea vor fi ridicate la nivelul coaliției, cu documentul de poziție rezultat în urma analizelor și simulărilor de la Ministerul Finanțelor și documentul de poziție întocmit de grupul de lucru format din specialiștii celor trei partide.
Reporter: În această perioadă s-a mai discutat foarte mult despre scannerele din vămi.
Adrian Câciu: Da.
Reporter: Care ar fi planul pe anul acesta?
Adrian Câciu: Până la finalul acestui an.
Reporter: Câte ar putea să fie funcționale?
Adrian Câciu: Aştept de la preşedintele Autorităţii Vamale, i-am cerut să avem în toate vămile scannere și ar trebuit să apară foarte curând acest dosar de achiziție, acolo unde nu există scannere, foarte rapid, ca până la finalul acestuia să avem punctele vamale acoperite cu scannere, mai ales pe zonele încercate greu de trafic.
Reporter: Cei din USR vă cheamă în Parlament săptămâna viitoare. Ei spun că datoria creşte cu 1.000 de euro pe secundă în această perioadă. Şi dacă nu vă prezentaţi spun că vor depune o moţiune simplă împotriva dumneavoastră. Mergeți? Ce le explicaţi?
Adrian Câciu: Nu, mă prezint, cum m-am prezentat și la „Ora ministrului” în Senat, nu asta este problema, nu știu dacă luni au făcut o convocare, pentru luni deja programul a fost antamat, dar o să le cer să ne vedem tot săptămâna viitoare, dar în altă zi. O să prezint acolo ceea ce am mai prezentat și în Senat. Dacă uităm că împrumuturile României înglobează și împrumuturile din PNRR, putem să facem oarecum, cum să spun, o licență poetică. Dar totuși în acea convocare și în această creștere și a datoriei publice sau în total împrumuturi pe anul acesta avem și împrumuturile din PNRR. Mai mult, avem împrumuturi care reprezintă rostogolirea datoriei anterioare, luate de guvernele anterioare. Absolut toate argumentele le voi prezenta în cadrul Parlamentului, nu contează, dacă vreți, ce grup convoacă ministrul, mi se pare o chestiune de respect față de Parlament, față de Camera care te solicită să te prezinți și să explici, este datoria mea ca ministru. Lucrurile oricum sunt și transparente pe site-ul Ministerului de Finanțe.
Reporter: Şi o scurtă precizare referitoare la vouchere. Tot cei din USR spun că au un răspuns de la Comisia Europeană că nu ar putea să fie susţinute sau nu există încă o decizie ca acestea să fie susţinute şi din fonduri europene, poate va exista o discuție viitoare. Ştiu că dumneavoastră și domnul Boloş sunteți cei care negociați în acest moment cu Comisia. Care ar fi răspunsul? Urmează discuția, aveți măcar o minimă garanţie?
Adrian Câciu: Cred că există chiar un comunicat din partea domnului Boloş, când s-a întors de la Comisia Europeană, săptămâna trecută, cu privire la acordul obţinut, şi cred că domnul Boloş are și documentul sau răspunsul la această întrebare.
Reporter: Bună ziua, domnule ministru! Eu aş reveni puţin la diminuarea cheltuielilor bugetare şi aş vrea să vă întreb foarte clar, apropo de pensii şi de salarii, se pune sub vreo formă problema înghețării veniturilor, respectiv, a pensiilor și salariilor, pentru a face economie?
Adrian Câciu: Exclus. Şi am spus acest lucru de când a început o emoție referitoare la depășirea ponderii datoriei publice la 50%, pentru că odată cu această depășire pe site-ul ministerului aveți și o informare, o notă care spune cum va scădea datoria publică sub 50%. Or, nu este cazul în acest an de o astfel de măsură. De altfel, datoria publică, repet ceea ce am spus și mai devreme, crește, pe seama unor împrumuturi angajate de statul român pentru a face investiții. Ori pentru investiții acea prevedere din cadrul fiscal, din legea responsabilității fiscal-bugetare, trebuie citită în spiritul ei, unu la mână; și, doi, trebuie văzut că evaluarea nu se face lunar.
Reporter: Restructurările în instituțiile publice pot aduce o economie la bugetul de stat, ar fi nevoie?
Adrian Câciu: Noi nu am primit niciodată eficientizarea activității, cred că am şi un articol scris când eram încă în zona de analiză. Eficientizarea activității administrației, cred că am și un articol scris când eram încă în zona de analiză, nu trebuie să plece de la calculul cinic al sumelor de bani folosite, ci trebuie să plece de la obiective, atribuții, necesar, operaționalizarea sistemelor și a proceselor și apoi, pe cale de consecință, ai avea un efect asupra diminuării unor cheltuieli sau, de ce nu, în anumite cazuri a suplimentării, pentru că depinde de fiecare instituție. Deci, chestiunea aceasta face parte într-adevăr din ceea ce unora le place, contabilitate, numai că administrația, dar și într-o corporație, nu se conduce pe elemente strict contabile, ci pe elemente de eficiență. Mulțumesc!
Reporter: V-aș întreba, și e o ultimă întrebare, dacă-mi permiteți, referitor la majorările salariale care au fost negociate, discutate de coaliția de guvernare, de ce doar un sfert din diferența care ar trebui să fie aplicată conform Legii salarizării, de ce nu mai mult și care este impactul, dacă ne puteţi spune?
Adrian Câciu: Tot la acest pupitru, dacă nu mă înșel, când am realizat Ordonanța 130/2021, înainte de Legea bugetului, am și spus că, să ne apropiem de vară și vedem, am dat atunci, s-a dat de către guvern această posibilitate pentru două familii ocupaționale de recuperare a unei pătrimi și am fost întrebat, toți au fost, de fapt, întrebați, când și pentru ceilalți? Și am zis: haideți să ne apropiem de vară și să încercăm să găsim resursa financiară să putem să dăm la toți ceilalți. A venit această decizie, acest moment, drept pentru care asta facem în acest moment. Iar dacă nu mă înșel impactul bugetar este de 2,3 miliarde de lei, 2,2 – 2,3 miliarde de lei.
Reporter: Dacă mai îmi permiteți mie câteva întrebări.
Adrian Câciu: Vă rog!
Reporter: Tot legat de acest pachet de sprijin care urmează să se aplice de la 1 iulie, analiștii economici spun că va avea ca efect o inflație mai mare, adică va alimenta inflația, și ar putea duce la deficit mai mare, pentru că nu se știe dacă vom colecta mai bine, cât să acoperim toate aceste cheltuieli în plus.
Adrian Câciu: Am mai spus, mi-aș dori ca mai multe dezbateri despre analiza economică să fie făcute în spațiul public de profesioniști.
Reporter: Sunt profesioniști cei care…
Adrian Câciu: Nu cred și vă spun de ce, pentru că eu nu cred că cei care vorbesc despre acest lucru chiar cunosc. Eu am văzut și politicieni care au început să se priceapă la inflație. Nu uitați că inflația, la momentul acesta, este pe costuri. O inflație pe costuri se duce în zona de îngrijorare în valorificarea ofertei. O ofertă trebuie să se întâlnească cu o cerere, care trebuie să aibă un volum și o valoare. Practic, acum, nu se crește valoarea cererii, ci se compensează din pierderea de cumpărare, se compensează. Este o neutralitate care se întâmplă în bătălia inflațiilor. Am mai povestit asta când, încă o dată, dar o să facem o dezbatere, chiar aș dori, dar să vină cei care se pricep la inflație, nu cei care doar au auzit că dacă pui bani în puterea de cumpărare creezi inflație. În momentul acesta inflația, încă o dată, este pe costuri, este pe ofertă. Acolo este inflația, nu pe cererea agregată. Mulțumesc! Deci, nu va fi un impact.
Reporter: Creșterea cererii nu va influența inflația.
Adrian Câciu: Nu se crește cererea, se menține, se încearcă menținerea cererii agregate, pentru că cel mai mare pericol în contextul inflației pe costuri, am explicat-o, poate, și în alte dăți, este să ai o stopare a valorificării ofertei, acea traducere, cum o spuneau unii economiști mari, a stagflației; încetinește sau stopează creșterea economică. Nu se mai valorifică oferta, începe șomajul. Practic, în contextul în care vii și aduci în zona cererii o menținere a puterii de cumparare sau o compensare a pierderii de putere de cumpărare, asigur ca acest circuit să funcționeze, iar acea ofertă să nu stea pe stoc acumulând costuri în continuare, pentru că ea va sta pe stoc dacă nu are cu cine să se întâlnească. E o chestie logică: a crescut prețul la raft la ceva, cineva trebuie să cumpere acel ceva; altfel, cine a produs acel ceva, uleiul sau ce vreți dumneavoastră, va aduce în lanț niște consecințe asupra producătorului și asupra forței de muncă care a fost implicată la producător. Dar e o dezbatere pe care poate o facem o dată așezat, să încercăm și lucrurile să se oprească din perspectiva acestei inflații, care iată, vine, vine, vine din afară, observăm ce probleme sunt în celelalte state. Înaintași de-ai mei au spus că au trecut prin cea mai complicată perioadă din ultimii 100 de ani. Vă spun eu că asta cea mai complicată perioadă din ultimii 70 de ani, cel puțin ultimii 70 de ani. Are prea multe crize suprapuse pentru a nu fi o situație mai complicată decât situația din pandemie și înglobează în ea efectele situației din pandemie.
Reporter: Și, în acest context, deficitul bugetar va rămâne în ținta stabilită la începutul anului?
Adrian Câciu: Da, deficitul bugetar, ne menținem angajamentul. Tocmai de aceea luăm aceste măsuri de echilibrare bugetară.
Reporter: Și dacă mai îmi permiteți o întrebare, legată de înghețarea angajărilor în sistemul bugetar, abia din iulie, de ce nu a fost luată o decizie mai rapid și cum a crescut numărul de angajați în sistemul bugetar de la începutul anului și ce credeți că se va întâmpla în iunie, în ultima lună în care se pot face angajări?
Adrian Câciu: Sunt o serie de proceduri care sunt în derulare și atunci când s-a avut în vedere 1 iulie s-a avut în vedere ca aceste proceduri să-și urmeze cursul. Pe de altă parte, cea mai mare creștere de posturi bugetare a avut loc între septembrie și octombrie 2021, multora le-a scăpat acest lucru. A fost o creștere cu vreo 30.000 de posturi. În acest an eu cred că nu avem o creștere decât, dacă nu mă înșel, de 1.000 posturi pe lună, dar la nivel de întreagă administrație centrală și locală și nu uitați că vine chestiune asta după o serie de amânări a angajărilor la stat de câțiva ani, a fost și pandemia și partea de dinainte.
Reporter: Deci, nu vă așteptați la o creștere semnificativă în luna iunie?
Adrian Câciu: Nu, nu are de unde să apară o creștere semnificativă de angajări.
Reporter: ANAF-ul face angajări, Ministerul Investițiilor…
Adrian Câciu: Am aprobat pentru ANAF înainte de această decizie, pentru că era o măsură pe care am așteptat doar să avem un aviz de la ANFP la ANAF și la Autoritatea Națională Vamală, în ceea ce mă privește.
Reporter: Aceste angajări sunt unul dintre motivele pentru care abia din iulie se suspendă angajările sau nu are legătură?
Adrian Câciu: Nu sunt, astea sunt, dacă nu mă înșel, le-am aprobat în aprilie, deci, nu sunt acum, cu două zile înainte.
Reporter: Mulțumesc.
Reporter: Eu, ascultându-vă, mi-am mai amintit ceva.
Adrian Câciu: Va rog.
Reporter: Pragul pentru microîntreprinderi, despre care am vorbit la finalul anului trecut, pe care ne obligă PNRR-ul să-l facem din 2023, la cât ar putea să scadă și dacă va fi parte din pachetul fiscal?
Adrian Câciu: Îl discutăm după data ședinței de coaliție.
Reporter: Nu ne spuneți nimic înainte să le spuneți liderilor coaliției?
Adrian Câciu: Nu, este și corect, până la urmă. Va fi o decizie și politică, dar fundamentată.
Reporter: Şi această înghețare a angajărilor, pe ce perioadă? Doar pentru anul acesta vorbim? Pentru cât timp?
Adrian Câciu: Se suspendă angajările pe o perioadă nedeterminată. Haideți să avem un echilibru economic în România și cred eu că la momentul în care lucrurile vor intra în firesc, și asta depinde foarte mult de ceea ce se întâmplă în regiune; foarte mult depinde și de acest conflict, vor fi și alte decizii.
Reporter: Şi încă o clarificare: acciza la tutun posibil să fie reevaluată? Ca să nu spun majorată, de anul viitor, că ați spus de accize?
Adrian Câciu: Haideți să vorbim despre tot acest pachet după acea ședință din coaliţie, după deciziile coaliţiei. Evident, sunt lucruri care trebuie rezolvate.
Reporter: Mulţumesc!
Adrian Câciu: Mersi!
Dan Cărbunaru: Mulţumesc și eu foarte mult, domnule ministru, pentru prezență, pentru răspunsurile la întrebări, și cu siguranță veți fi mereu binevenit în sala de briefing a Guvernului României pentru a oferi detaliile așteptate de opinia publică și răspunsurile pe care presa acreditată le așteaptă de fiecare dată de la dumneavoastră. Pentru că ați abordat această chestiune a angajărilor la ANAF sau la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: chiar zilele trecute, ministerul anunța decizia de a suplimenta cu, dacă nu mă înșel, chiar 563 de posturi numărul celor necesare pentru a gestiona cele aproape 96 de miliarde de euro pe care acești angajați le vor avea în grijă, practic triplându-se volumul de bani europeni – fie din programele operaționale, fie din PNRR – pe care trebuie să-i gestioneze, în condițiile în care suplimentarea schemei de personal s-ar face doar cu 30%. Poate fi doar un exemplu de nevoie de a avea personal specializat suficient de bine conturat pentru ca România să poată beneficia de şansa oferită de banii europeni.
Cu permisiunea dumneavoastră, voi continua să prezint deciziile pe care astăzi guvernul le-a luat, şi mă refer acum la suplimentarea de posturi, care e legată de posturi, și nu de bugetarea acestora, deci nu implică în acest moment eforturi bugetare, însă sunt posturi necesare pentru a redimensiona structuri din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, al Inspectoratului General pentru Imigrări, Poliția Română, Poliția de Frontieră, Direcția Generală de Pașapoarte, Jandarmeria Română. Vă pot oferi câteva dintre justificările pe care Ministerului Afacerilor Interne le-a prezentat cu această ocazie. Este vorba de suplimentarea numărului de efective cu 7.880 de posturi, majoritatea fiind la Poliție – 5.654 de polițiști. Sunt structuri care au nevoie de mai multe posturi, fie că ne gândim la cei de la Imigrări, care gestionează valul de refugiați care au intrat în România; să ne gândim că sunt deja peste un milion de refugiați ucraineni care au intrat în țara noastră în ultimele trei luni, dintre care aproximativ o zecime au decis să și rămână aici, dar sunt, de asemenea, posturi necesare și pentru a gestiona situațiile speciale pe care poliția le are în grijă, structuri specializate pentru căutarea persoanelor dispărute sau operaționalizarea sistemului informatic de monitorizare electronică. Mai multe detalii legate de toate aceste nevoi pe care Ministerului Afacerilor Interne le are cu siguranță ministerul le va oferi. Dar, repet și spun acest lucru, vorbim despre o suplimentare a schemei de personal, a numărului de posturi, și nu de o bugetare suplimentară de care să beneficieze Ministerul Afacerilor Interne.
În plus, aș vrea vă prezint o altă măsură care vizează categoriile de personal pentru care se acordă de la Norma nr.8 din Anexa la HG nr.65/2003 pentru stabilirea drepturilor de hrană în timp de pace ale personalului aparținând structurilor Ministerului Afacerilor Interne căruia i se aplică Statutul Polițistului. Acest act normativ are ca obiect uniformizarea normei de hrană pentru personalul de la Afaceri Interne care urmează diferite programe de formare profesională continua, este normal, la care personalul care conduce execută sau asigură sau coordonează misiuni operative ori contribuie la realizarea acestora. Este o majorare de la 4.315 la 5.010 calorii. Este o măsură care vine ca urmare a dialogului social purtat între conducerea ministerului și reprezentanții polițiștilor. În domeniul economic, aș vrea să fac un anunț legat de aprobarea Memorandumului cu tema „Încadrarea schemelor de ajutor de minimis”, programul pentru stimularea înființării întreprinderilor mici și mijlocii „Start-up Nation România”, Programul Național multianual de microindustrializare, programul de dezvoltare a activităților de comercializare a produselor și serviciilor de piață, Programul Național multianual pentru dezvoltarea antreprenoriatului în rândul femeilor din sectorul IMM-urilor în politicile economico-bugetare şi financiare ale statului român. Prin aprobarea acestui memorandum propus de Ministerul Antreprenoriatului și Turismului, va fi lansat, începând cu luna iunie a acestui an, în conformitate cu programul de guvernare, un pachet de patru scheme de ”ajutor de minimis” care sunt aferente programelor de încurajare și stimulare a înființării și dezvoltării de întreprinderi mici și mijlocii, conform Legii 346 din 2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu completări ulterioare. Măsurile sunt finanțate de la bugetul de stat; este vorba de 520 de milioane de lei, un buget care este acordat programului pentru stimularea înființării IMM-urilor – Start-Up Nation România; Programul național multianual de microindustrializare va beneficia de un buget de 50 de milioane de lei; Programul de dezvoltare a activităților de comercializare a produselor și serviciilor de piață, de asemenea, 50 de milioane de lei alocate și Programul național multianual pentru dezvoltarea antreprenoriatului în rând femeilor din sectorul IMM – 157 de milioane de lei. Ce urmăresc cele patru programe? Urmăresc să crească numărul de IMM-uri nou înființate, să crească, de asemenea, numărul de IMM-uri beneficiare de finanțări, în special în domenii care aduc plusvaloare în economia națională, și, bineînțeles, creșterea de locuri de muncă nou create și menținute cel puțin până în 2024, alături de ridicarea nivelului de digitalizare în companiile românești, dobândirea de cunoștințe antreprenoriale atât în rândul acționarilor, cât și în rândul asociaților români, creșterea utilizării tehnologiilor noi inovative care sunt folosite în procesele de producție, comerț, servicii, precum și inserarea în mediu de afaceri al brevetelor de invenție ce pot face obiectul unui transfer tehnologic. În plus, aceste programe vor urmări inserarea pe piața muncii a absolvenților, șomerilor, refugiaților ucraineni, persoanelor defavorizate sau a celor cu dizabilități, dar apte de muncă, inserarea în sistemul antreprenorial al românilor care se întorc din diaspora și creșterea numărului de femei antreprenor, alături de stimularea antreprenoriatului în rândul femeilor. În privința lucrărilor de infrastructură, astăzi guvernul a aprobat indicatorii tehnico-economici aferenți obiectivului de investiții autostrada Bacău – Pașcani, județele Bacău, Neamț și Iași. Prin aprobarea acestor indicatori, guvernul atinge unul dintre obiectivele care fac parte din Planul Național de Redresare și Reziliență, precum și din Masterplanul general de transport, cu o valoare totală a acestei investiții care se ridică la 7,4 miliarde lei, cu o durată de execuție de 30 de luni. Vorbim despre un traseu de 77 de km și o lățime de 26 de m și 9 noduri rutiere și un obiectiv important finanțat din fonduri externe nerambursabile – PNRR, la care se adaugă bugetul de stat prin intermediul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. În privința protecției consumatorului, v-aș semnala Hotărârea de Guvern aprobată astăzi pentru a modifica și completa HG 947 din 2000 privind modalitatea de indicare a prețurilor produselor oferite consumatorilor spre vânzare. În acest sens, guvernul continuă să completeze măsurile adoptate deja pentru a proteja consumatorii. Un nou articol introdus în această hotărâre vizează modalitatea de indicare a prețurilor produselor oferite de consumatori spre vânzare, vorbind despre informațiile pentru consumatori legate de reducerile de preț. Practic, orice notificare de reducere a prețului va indica în mod clar prețul aplicat anterior de comerciant, iar din prețul anterior se va face referire la cel mai scăzut preț practicat de comerciantul respectiv în ultimele 30 de zile dinaintea aplicării reducerii de preț. Au fost foarte multe discuții în legătură cu modul în care sunt aplicate în diverse campanii de reduceri aceste modalități de atragere a clienților și de a stimula vânzările. Astfel, prin noile reglementări, vor fi introduse opțiuni de clarificare la nivel național în privința bunurilor care sunt susceptibile a se deteriora sau a se perima rapid, în special la alimente, reducere de preț continue și bunurile care au fost prezente pe piață mai puțin de 30 de zile. În cazul bunurilor care se pot deteriora sau perima rapid, în speță în primul rând ne gândim la alimente, prețul anterior va reprezenta cel mai scăzut preț pe care comerciantul respectiv l-a practicat în perioada ultimelor 10 zile înainte de data aplicării reducerii de preț. Pentru produsele prezente pe piață mai puțin de 30 de zile, prețul anterior va reprezenta cel mai mic preț practicat de comerciant de la data punerii produsului pe piață înainte de a fi aplicat reducerea de preț. În plus, dacă reducerea de preț e majorată treptat în perioada ultimelor 30 de zile, atunci prețul anterior va fi considerat prețul fără reducere înainte de a fi aplicată prima reducere de preț. În privința sporurilor acordate în sistemul sanitar, a fost aprobată hotărârea de guvern de modificare a regulamentului-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiții de muncă prevăzut în Anexa 2 din Legea cadru nr. 153/2017. Astfel, actul normativ creează cadrul legal de compensare financiară a riscurilor la care este supus personalul de specialitate medico-sanitar și auxiliar sanitar din unitățile sanitare care au în îngrijire pacienții diagnosticați cu virusul SARS-CoV-2 pe perioada situațiilor de risc epidemiologic și biologic prevăzute la Articolul 6 din Legea nr.136/2020. Sporul pentru condiții de muncă deosebit de periculoase, în procent de 55% până la 85% acordat personalului de specialitate medico-sanitar și auxiliar sanitar din unitățile sanitare care este implicat în transportul, recoltarea probelor biologice, testarea rapidă, evaluarea, diagnosticarea și tratamentul pacienților suspecți şi confirmați cu COVID-19 pe durata a situațiilor de risc epidemiologic și biologic, prevăzute în Legea nr.136/2020 privind instituirea acestor măsuri în domeniul sănătății publice, va fi acordat practic în baza acestei hotărâri de guvern.
În privința Planului Național de Redresare și Reziliență, v-aş semnala printre obiectivele necesar a fi atinse de către guvern aprobarea „Strategiei naționale privind siguranța rutieră pentru perioada 2022-2030”, un document de politici publice care stabilește obiectivele și planurile de acțiune în domeniul siguranței rutiere în conformitate cu liniile directoare ale noilor politici în domeniu la nivelul Uniunii Europene. Aprobarea la nivelul guvernului a acestui act normativ echivalează cu îndeplinirea jalonului „Adoptarea Strategiei naționale privind siguranța rutieră”, parte a reformei „Transport sustenabil, decarbonizare și siguranță rutieră” din PNRR. Așa cum și premierul României a anunțat în mai multe rânduri și guvernul și-a asumat, toate jaloanele, toate țintele pe care România le are de îndeplinit odată cu accesarea resurselor pe care PNRR le oferă sunt urmărite cu atenție și responsabil, astfel încât România să poată gestiona nu doar prefinanțarea, deja intrată în țară, de peste 3 miliarde de euro, dar și banii care vor veni din prima cerere de plată pe care țara noastră o va face către Comisia Europeană în ultima zi a acestei luni, alte 3 miliarde de euro solicitate practic de țara noastră și ca urmare a îndeplinirii angajamentelor asumate în cadrul PNRR. Pe final, aș dori să fac referire la trei hotărâri de guvern care astăzi au fost aprobate atât în sprijinul Republicii Moldova, al Ucrainei, dar și al refugiaților ucraineni aflați pe teritoriul României. În primul rând, pentru Republica Moldova, România va acorda ajutor umanitar de urgență cu titlu gratuit pentru a asigura buna funcționare a sistemului energetic. În acest sens, a fost aprobată prin hotărâre de guvern scoaterea din Rezerva de Stat a circa 130.000 de litri de motorină, 113.000 litri de benzină și alte 5 milioane de litri de păcură, în valoare de aproximativ 19 milioane de lei. Este un ajutor care va consolida, va crește securitatea energetică a Republicii Moldova și este răspunsul concret pe care România îl dă solicitării adresate prin intermediul Ambasadei Republicii Moldova în România.
În privința sprijinului umanitar pe care România continuă să-l asigure Ucrainei, pentru a veni în sprijinul populației ucrainene, puternic afectate de agresiunea militară rusă ilegală, guvernul a aprobat acordarea unui ajutor umanitar de urgență cu titlu gratuit care va consta în produse alimentare, paturi, saltele, pături, perne, carburant din stocurile constituite ca rezerve de stat. Valoarea acestui ajutor umanitar este de aproape 10 milioane de lei fără TVA și nu include aici și transportul. În privința transportului acestor produse pe care România le asigură cu titlu gratuit Ucrainei, acesta va fi asigurat de Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale prin propriile mijloace sau prin contractarea în regim de maximă urgență, alături de mijloacele de transport pe care Ministerul Apărării Naționale și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență sunt pregătite să le pună la dispoziție în acest sens. Pentru persoanele refugiate care se află pe teritoriul României în urma războiului din Ucraina, guvernul a aprobat scoaterea din rezervele de stat a unor cantități de produse și acordarea în regim de ajutor umanitar de urgență, cu titlu gratuit, Instituției Prefectului din județele Botoșani, Suceava, Vaslui – sunt trei dintre cele mai încercate județe din perspectiva gestionării situației umanitare -, dar și Ministerului Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General pentru Imigrări, respectiv Direcția Azil și Integrare, aceste forme de sprijin fiind necesare pentru a proteja populația refugiată. Și în acest caz vorbim de paturi, saltele, perne, saci de dormit și, în plus, elemente modulare, construcții ușoare, care pot să permită autorităților locale să amenajeze spații care să îi găzduiască pe refugiații ucraineni. M-aș opri aici, nu înainte însă de a vă semnala, dacă îmi permiteți, și hotărârea de guvern privind declararea ariilor speciale de conservare ca parte integrantă a rețelei ecologice europene „Natura 2000” în România. Acest act normativ aprobat astăzi de guvern urmărește desemnarea unui număr de 211 arii speciale de conservare, ca obligație a României privind implementarea prevederilor europene de conservare a habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică, așa-numita Directivă „Habitate”, ariile speciale de conservare propuse spre desemnare corespunzând siturilor de importanță comunitară pentru care s-au stabilit astfel de măsuri în conformitate cu planurile de management deja aprobate. Măsurile de conservare constau în mecanisme și acțiuni efective care trebuie instituite pentru un sit „Natura 2000”, cu scopul de a realiza obiectivele de conservare. Documentația științifică aferentă celor 211 arii speciale de conservare și formularele standard ale acestor arii întrunesc cerințele stabilite de Comisia Europeană, au fost ca atare avizate favorabil și de Academia Română, prin Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, forul științific responsabil în acest domeniu. Pentru mai multă claritate și transparență, această listă va fi publicată pe site-ul autorității publice centrale pentru protecția mediului și vor fi notificate de îndată Comisiei Europene, în conformitate cu procedurile de raportare specifice. Dacă doriți, aș putea adăuga pe lista deciziilor luate astăzi de guvern și aprobarea memorandumului dedicat aprobării, negocierii și semnării acordului privind garanția reciprocă emisă de România în favoarea Uniunii Europene în legătură cu Acordul de contribuție între România și Uniunea Europeană privind compartimentul pentru România din cadrul Programului InvestEU și semnarea acestuia de către ministrul de finanțe. Prin Memorandumul din 14 aprilie 2022 Guvernul României a aprobat deja semnarea de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a Acordului de contribuție dintre România și Uniunea Europeană privind stabilirea acestei garanții din cadrul Programului InvestEU, cuantumul total al resurselor alocate pentru compartimentul pentru România din InvestEU este de 723 de milioane de euro, dintre care 539 de milioane sunt provizioane acoperite de MIPE – Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, prin fonduri PNRR, alte 184 de milioane de euro fiind sub forma unor datorii contingente acoperite prin garanția reciprocă, aceasta urmând a fi emisă de România prin intermediul Ministerului de Finanțe. În plus, tot astăzi, Guvernul a aprobat Memorandumul de aprobare a negocierii și semnării de către ministrul investițiilor și proiectelor europene a acordului de modificare a contractului de finanțare dintre Guvernul României și Fondul European de Investiții, prin Fondul de fonduri de capital de risc, pentru redresare din cadrul PNRR, semnat la Luxemburg la 29 decembrie 2021 și la București la 30 decembrie 2021, în cadrul subcomponentei pentru IMM-uri și întreprinderi cu capitalizare medie din cadrul PNRR. A fost semnat deja contractul de finanțare dintre Guvernul României, iar în urma analizei reprezentanților Comisiei Europene privind acest contract de finanțare a reieșit că sunt necesare anumite modificări de formă, care să respecte decizia de punere în aplicare a Consiliului din noiembrie 2021 privind evaluarea Planului de Redresare și Reziliență al României, este vorba de trimiterea în cadrul secțiunii Politica de Investiții la finanțarea a 100 de beneficiari finali. Foarte multe detalii tehnice, dar care stau, practic, la baza modului în care țara noastră va gestiona atât cele 30 de miliarde de euro din cadrul PNRR, cât și alte categorii de finanțări importante europene, atât din perioada de alocare 2014-2020, încă în derulare, dar și din cea care vizează Programele Operaționale 2021-2027. Dacă aveți întrebări vă stau la dispoziție.
Reporter: Eu am câteva clarificări. Aţi vorbit despre posturi noi la Ministerul de Interne.
Dan Cărbunaru: Da.
Realizator: 7.800 de posturi şi spuneaţi că nu există un impact bugetar, asta înseamnă că ministerul trebuie să se încadreze în bugetul pe care îl are în prezent sau ce înseamnă?
Dan Cărbunaru: Asta înseamnă că aceste posturi nu sunt bugetate, deci, ele nu au un impact bugetar, sunt o completare pe care ministerul, pe fondul nevoii pe care o are pentru a-şi configura, practic, organigrama o solicită și a primit aprobarea Guvernului.
Reporter: Şi, atunci, salariile vor fi plătite din fonduri mutate…
Dan Cărbunaru: Nu va fi un buget suplimentar pe care să îl angajeze acest anunț.
Reporter: Am înţeles. Şi urmează ca aceste angajări să se facă în iunie, bănuiesc, până nu îngheaţă angajările în sistem.
Dan Cărbunaru: Nu este un anunț privind angajări pe care să le facă Ministerul de Interne, este un anunț care vizează organizarea și configurarea organigramei ministerului, este vorba despre posturi și nu despre oameni. Nu vorbim despre angajări, 7.880 de angajări, ci de posturi în organigrama acestui minister. E o formă de organizare, nu este un anunț de angajare.
Reporter: Ok. Şi legat de reducerile acelea, comercianții vor fi obligați să afișeze cel mai mic preț din ultimele 30 de zile, cu excepția alimentelor, unde sunt zece zile? Am înţeles bine?
Dan Cărbunaru: Da.
Reporter: Care este schimbarea?
Dan Cărbunaru: Sunt proceduri mult mai clare, acestea vor permite, pe de o parte, așa cum menționam, fac parte din preocuparea guvernului de a gestiona cât mai corect această relație comercială între cei care vând și cei care cumpără în România, iar clarificarea acestor reguli îi va ajuta și pe comercianți să aibă o practică unitară, permițând și autorităților să urmărească dacă această practică instituită prin norme clare este sau nu respectată. Pentru că, vă amintiți, au fost tot felul de discuții legat de cum funcționau reducerile, cel puțin în anumite perioade, în țara noastră și o astfel de măsură vine în sprijinul cumpărătorului în primul rând, care va putea să aibă un sistem de referință unitar, dar și în sprijinul comerciantului care dorește să respecte legea și își poate stimula vânzările fără a avea practici înșelătoare sau fluctuante, cu standarde diferite.
Reporter: Mulțumesc.
Dan Cărbunaru: Mulţumesc. Dacă nu mai sunt alte întrebări, vă mulțumesc foarte mult încă o dată și vă doresc o după-amiază plăcută!
Sursa: Briefing de presă la finalul ședinței de guvern din 25 mai
