Briefing de presă la finalul ședinței de guvern din 26 mai

Galerie foto

Briefing de presă susținut de ministrul investițiilor și proiectelor europene, Marcel Boloș, de minstrul educației, Sorin Cîmpeanu, și de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, la finalul ședinței de guvern

[Check against delivery]

Dan Cărbunaru: Doamnelor și domnilor, bine v-am regăsit la briefingul de presă după ședința de astăzi Guvernului, care a inclus o serie de decizii necesare pentru ca România să poată face în termenul asumat prima sa cerere de plată către Uniunea Europeană din cadrul fondurilor alocate în Planul Național de Redresare şi Reziliență. Sunt și alte decizii, pe care vi le vom prezenta, dar pentru acest prim punct l-am invitat alături de mine și îi mulțumesc pentru prezență domnului ministru al investițiilor și proiectelor europene, domnul Marcel Boloș, care a făcut un efort extrem de intens de la preluarea acestui mandat și care, iată, e fructificat și astăzi printr-o nouă realizare importantă la nivelul Guvernului. Vă rog, domnule ministru.

Marcel Boloş: Bună ziua tuturor! Mulțumesc! Într-adevăr, Guvernul României a aprobat astăzi ultimul document necesar pentru ca cererea de plată numărul 1, cu termen 31 mai 2022, să fie transmisă la Comisia Europeană. Așa cum se cunoaște, cererea de plată numărul 1 are o valoare de 3 miliarde de euro, iar pentru aceasta România trebuie să îndeplinească trei condiții majore. O primă condiție este cea referitoare la aranjamentele operaționale, document care a fost semnat în cursul zilei de ieri de către Comisia Europeană, așa încât condiția aceasta referitoare la aranjamentele operaționale a fost îndeplinită. Aceste mecanisme din aranjamentele operaționale definesc mecanismele de control și de verificare, pe care le avem la nivelul fiecărui jalon din Planul Naţional de Redresare și Reziliență. A doua condiție este cea referitoare la cele 21 de jaloane pe care le aveam de îndeplinit până la sfârșitul anului 2021. Astăzi, ele sunt încărcate toate în sistemul electronic Phoenix al Comisiei Europene. Şi mai avem cea de a treia condiție cu privire la auditul mecanismului Planului Național de Redresare și Reziliență, raport de audit care, ca urmare a deciziei aprobate de astăzi, urmează să fie finalizat până la depunerea cererii de plată numărul 1. Așadar, România respectă termenul de depunere pentru cererea de plată, respectiv 31 mai 2022. În ceea ce privește decizia de astăzi, foarte pe scurt: a fost reglementat mecanismul de nereguli, corupție și fraudă care poate să apară în cadrul operațiunilor și, respectiv, proiectelor ce urmează să se deruleze în Planul Naţional de Redresare și Reziliență. Foarte important de reținut pentru beneficiarii Planului Național de Redresare și Reziliență că nu vom mai avea corecții financiare, ca și în situația politicii de coeziune, iar în ceea ce privește neregulile, acestea vor fi tratate din perspectiva legislației naționale și vor fi stabilite amenzi sau alte sancțiuni, care sunt prevăzute pentru nereguli în sistemul legislativ național. În ceea ce privește partea de fapte potențiale cu privire la corupție și fraudă, acestea își vor urma cursul firesc, de sesizare a organelor de cercetare penală și, de asemenea, pentru ceea ce înseamnă hotărârile instanțelor de judecată, acestea vor fi puse în aplicare la finalizarea anchetelor și, respectiv, obținerea acestor decizii din partea instanțelor de judecată. Acesta a fost ultimul act normativ pe care l-am avut de adoptat. 31 mai, rețineți, data la care România depune prima cerere de plată a mecanismului, a Planului Național de Redresare și Reziliență, în valoare de 3 miliarde de euro. Vă mulțumesc!

Dac Cărbunaru: Mulțumesc și eu, domnule ministru! Vă rog, întrebări!

Reporter: Domnule ministru, cei de la USR ne-au transmis, printr-un comunicat, că au întrebat oficial, la Bruxelles, dacă PSD și PNL au negociat cu Comisia Europeană sumele necesare pentru acordarea voucherelor, și înțelegem din acest comunicat că cei de la Comisia Europeană susțin că detaliile unei astfel de finanțări se află în prezent în proces de negociere cu autoritățile române.

Marcel Boloș: Răspunsul Comisiei Europene este corect, așa cum și noi am informat în spațiul public că aceste demersuri se derulează în cadrul Programului Operațional Persoane Dezavantajate, care, potrivit aprobărilor Guvernului și informării Comisiei Europene, are termen tot pe data de 31 mai de a fi transmis la Comisie, încărcat în sistemul electronic al Comisiei Europene și, așa cum se menționează, ne respectăm ad litteram, angajamentul avut și informațiile pe care le-am transmis în spațiul public. Nimic mai mult, nimic mai puțin.

Reporter: Dar există un risc, ca România să nu primească…

Marcel Boloș: Nu există niciun risc. Trebuie să învățăm un lucru. Banii sunt ai României. România are nevoi de finanțare specifice fiecărui program operațional regional. În ceea ce privește negocierea, atunci când negociem cu Comisia Europeană, negociem în limita regulamentului Comisiei Europene, aprobat pentru utilizarea fondurilor. E un proces firesc de negociere, până la adoptarea finală, dar am spus și mai spun: am avut măsuri pentru persoane dezavantajate și în perioada de programare 2014-2020, le menținem și în Programul Operațional Persoane Dezavantajate sau Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială. Așa cum am informat la întrevederea pe care am avut-o cu domnul comisar, Nicolas Schmit, am obținut acordul transferării sumelor, pentru ca bugetul destinat axei prioritare 9 de unde are loc finanțarea, să fie suplimentat cu 250 de milioane de euro. Întreaga Uniune Europeană trece prin același parcurs firesc, din nefericire, de creștere a inflației și de creștere a numărului de persoane aflate în risc de sărăcie extremă și de risc de deprivare materială. Deci, este responsabilitatea și sarcina Guvernului, ca, în astfel de momente să fie alături de acei oameni. Oricine este liber să întrebe și să facă ce dorește, dar cred că responsabilitatea Guvernului și a celor care sunt la guvernare este să identifice aceste măsuri și să sprijine oamenii, într-o perioadă cumplită. Nu să caute tot felul de mecanisme, prin care, dacă s-ar putea, să blocheze aceste măsuri; nu cred că este firesc și nu cred că este prea plăcut pentru beneficiarii noștri să audă astfel de lucruri.

Reporter: Și aș mai avea o întrebare. La ministerul dumneavoastră ar urma să se angajeze 536 de noi angajați, pentru a se ocupa de PNRR, în mare măsură. Și am văzut anunțul de ieri al premierului, am văzut și ultima decizie a coaliției. Am vrea să știm dacă aceste persoane vor fi totuși angajate și dacă este nevoie de atât de mulți oameni?

Marcel Boloş: România are şansa unică de a folosi 96 de miliarde de euro pentru investiții. Este o oportunitate care, în viața și dinamica de dezvoltare a unei țări, nu se repetă. Și atunci am spus și spun și acum: noi, astăzi, gestionăm 24 de miliarde de euro cu 1.407 angajați. Discutam de o triplare a bugetului, deci ajunge la 96 de miliarde de euro și o creștere de 550 de angajați. Dar mai repet încă o dată: nu se poate pune problema utilizării acestor bani, fără structurile organizatorice corespunzătoare. Ar fi, dacă vreți, o mișcare strategică nepotrivită, ca să fiu foarte elegant, ca aceste posturi să nu poată fi ocupate și România să intre în riscul de blocare a acestor fonduri. Nu cred că ne va ierta istoria pentru astfel de greșeli, care, cred eu, țin de o decizie strategică a Guvernului.

Reporter: Nu am înteles foarte bine documentul privind auditul: orice faptă ilegală va fi judecată în România.

Marcel Boloş: Orice faptă ilegală care componentă de fraudă și corupție parcurge câțiva pași procedurali, pe care suntem obligați, potrivit regulamentului Comisiei Europene, să-i avem în vedere. Primul lucru este cel legat de sesizarea Departamentului de Luptă Anti Fraudă. El are misiunea aceasta de a face cercetarea administrativă prealabilă specifică domeniului, după care cercetarea poate să ajungă prin sesizare la Direcția Națională Anticorupție și să-şi urmeze cursul firesc la nivel național. Există, de asemenea, un circuit la nivel european, se poate sesiza în același timp și organismul de luptă antifraudă de la nivel european, care, la rândul lui, poate sesiza Parchetul European. Deci perspectiva aceasta de a avea flexibilitate între mecanismul național de reglementare și gestionare a fraudei și corupției și cel european este la îndemâna celui care face sesizarea. Sau dacă autoritățile de management constată astfel de situații în care avem de-a face cu fraudă sau corupție, ele sunt obligate ca să sesizeze organele de cercetare penală, fie cele de la nivel național, fie cele de la nivelul european.

Reporter: Noutatea constă acum în faptul? – că aţi spus că e o noutate…

Marcel Boloş: Nu, am spus că noutatea este legată de faptul că nu avem corecții financiare, dar pe componenta de fraudă și corupție, mecanismele se păstrează, ele sunt foarte riguroase, atât din perspectiva națională, cât și din perspectiva europeană. Aici nu avem și nici nu dorim să punem România în pericolul de a-i fi afectate interesele financiare.

Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult pentru prezentarea progreselor înregistrate în pregătirea României pentru a aplica pentru prima cerere de plată din PNRR în valoare de 3 miliarde de euro, după cum ați precizat şi dvs, domnule ministru! Le mulțumim și celor care v-au adresat întrebări clarificatoare în acest sens! Mult succes în continuare şi, cu permisiunea dv, o sa-l invit alături de noi pe domnul ministru al educației, domnul profesor universitar doctor Sorin Cîmpeanu. Recent, la Palatul Victoria, după cum ştiţi, alături de prim-ministrul Nicolae Ciucă, domnul ministru al educației s-a întâlnit cu o parte din tinerele minţi strălucite ale României, recent laureate ale unui important concurs internațional de matematică. Şi, cu acea ocazie, dacă îmi amintesc bine, domnule ministru, și premierul, și dumneavoastră le-aţi promis acelor copii că valoarea intelectuală a copiilor, a elevilor va fi recunoscută așa cum se cuvine. O să vă rog să dați mai multe detalii!

Sorin Cîmpeanu: Da, vă mulțumesc! În Ordonanța de Urgență adoptată astăzi de către Guvernul României, sunt o serie de măsuri foarte importante pentru învățământul preuniversitar, dar și pentru învățământul universitar. Este un pachet de măsuri care pregătește legislația care va face proiectul ,,România Educată” operațional. Este vorba, în primul rând, de măsurile privind recunoașterea și susținerea performanței elevilor români. În acest sens, au fost adoptate următoarele patru măsuri pentru recunoașterea performanței. În primul rând, în contextul în care valoarea premiilor pentru participarea la olimpiade internaționale, olimpiade cu etape internaționale ajunge până la 12.550 lei premiul I, fiind peste 4.000 de lei mențiunea. Pentru etapa regională, premiul I este 4.440 lei, fiind peste 2.550 de lei mențiunea. Aveam un sistem ridicol de recunoaștere a performanței la nivel național, la nivel internațional și nivel regional, lucrurile sunt în regulă, dar premii naționale care să pornească de la 65 de lei și să se oprească la 150 de lei, pentru un elev care a fost primul în țară, la o anumită olimpiadă, au fost considerate ridicole de către Guvern. Pe bună dreptate! Pe cale de consecință, premiul I va fi 1.000 de lei, premiul II -700 de lei, premiul III – 500 de lei, iar mențiunea – 300 de lei. Este o primă măsură. O a doua măsură foarte importantă pentru participarea la olimpiade naționale, Guvernul a dublat astăzi, alocația zilnică pentru cazare și masă pentru fiecare participant la olimpiade naționale și vă anunț că în medie sunt 20.000 de participanți, elevi și profesori. Dublarea de la 100, la 200 de lei pe zi alocație, doar alocația, înseamnă că luând în calcul numărul de beneficiari, elevi participanți și profesori însoțitor și profesori din comisii, alocația zilnică pentru participarea la olimpiade este 20.000 înmulțit cu 200, 4 milioane de lei zilnic, susținuți de către Guvernul României. Un al treilea lucru care încurajează performanța: este pentru prima oară când Guvernul a adoptat o măsură prin care performanța elevilor la olimpiadele internaționale este recunoscută indiferent de școala de unde provine. Este recunoscută prin alocarea unor burse de performanță. Pentru prima oară în școlile private. Sunt elevi care reprezintă România, sunt elevi care merită recunoașterea statului pentru nivelul înalt la care reprezintă România indiferent, că provin din sistemul de învățământ preuniversitar de stat sau din sistemul de învățământ preuniversitar particular. O a patra măsură este crearea cadrului legal pentru ca autoritățile locale, dincolo de resursele de la buget care vor fi alocate după cum v-am precizat în primele trei puncte, vor avea posibilitatea legală să contribuie pentru creșterea valorii acestor premii. Valoarea minimă este asigurată de stat, autoritățile locale vor avea bază legală pentru a crește valoarea acestor premii și a acestor burse. Acestea sunt măsurile pentru susținerea performanței. Tot la nivelul învățământului preuniversitar, am adoptat un lucru foarte necesar, termenele opozabile unităților de învățământ preuniversitar în vederea acreditării, în condițiile în care știm cu toții, lucrurile complicate generate de criza sanitară se prorogă până la finele anului școlar 2022-2023. Aceasta, despre învățământul preuniversitar, la care aș adăuga și posibilitatea înscrierii elevilor care provin din Ucraina fără susținerea examenului de evaluare națională, prin excepție, pe locuri care să fie în plus față de locurile destinate elevilor români. Este o modalitate de sprijin pentru acei copii ucraineni care doresc să-și continue studiile liceale în învățământul românesc. A doua secțiune o reprezintă învățământul universitar. Aici sunt trei lucruri extrem de importante. În primul rând, în contextul în care astăzi este prima zi în care Guvernul României, prin Ministerul Educației, a lansat apelul în valoare de 234 de milioane de euro pentru digitalizarea universităților, susținerea digitalizării proceselor din universități, susținerea formării de competențe digitale în rândul studenților, profesorilor, cercetătorilor și personalului didactic auxiliar din universități. Este vorba de finanțarea unui număr de peste 60 de proiecte, cu o valoare minimă de peste două milioane de euro și o valoare maximă de circa 8 milioane de euro. E o susținere extrem de importantă. În acest context, prima măsură adoptată astăzi prin ordonanță de urgență este posibilitatea ca universităților românești, începând cu anul universitare 2022-2023, să poată să deruleze o bună parte din activități în sistem online, beneficiind de mijloace digitale. Până acum, Legea educației definea spațiul universitar prin prezența nemijlocită simultană a studenților și cadrelor didactice. Prin această schimbare de paradigmă, aprobată astăzi de către Guvernul României, universitățile, pe baza respectării unor standarde de calitate, care vor fi elaborate imediat după publicarea acestei ordonanțe în Monitorul Oficial de către Agenția Română de Asigurare a Calității, vor putea să se organizeze astfel încât încă din toamna acestui an, în funcție de domeniu, având un specific pronunțat pe fiecare domeniu, diferențe între socio-umane sau învățământ de arte sau învățământ superior medical, vor putea să organizeze aceste activități online, și în regim online. Este o schimbare importantă. Un alt lucru esențial și din perspectiva digitalizării: s-a creat prin ordonanța de astăzi baza legală pentru ca trasabilitatea absolvenților de învățământ superior, integrarea lor pe piața muncii și nu numai să poată fi monitorizată. Practic, s-a creat baza legală pentru ca sistemul Registru matricol unic, existent în Ministerul Educației, să poată fi interconectat, interoperabil cu alte baze de date ale altor instituții, un pas important pentru digitalizare, dar un pas încă și mai important pentru ca școala românească, mediul universitar să fie mult mai bine conectat de societate. Repet, în acest fel vom putea să avem pentru prima oară informații despre viitorul absolvenților universităților românești. Un alt lucru, tot la nivelul învățământului superior s-a aprobat extinderea duratei programelor de licență în domeniul artelor spectacolului de la trei la patru ani. Este un pas pentru alinierea la ceea ce se întâmplă în spațiul european al învățământului superior. Vă mulțumesc.

Dan Cărbunaru: Mulţumesc şi eu foarte mult, domnule ministru. Vă rog întrebări, dacă aveţi.

Reporter: Doar o întrebare. Anii aceștia – din 2023 vor începe la studii pentru arte.

Sorin Cîmpeanu: Odată cu publicarea în Monitorul Oficial a acestei ordonanțe de urgență, sunt sigur că vor încerca să înceapă în acest regim încă din acest an. Sunt o serie de condiții tehnice de îndeplinit, o să discutăm cu colegii din învățământul superior de artă în ce măsură putem să îi sprijinim, dacă putem să-i sprijinim cu reglementări, în situația în care vor să înceapă încă de la admiterea din acest an.

Reporter: Şi cele 234 de milioane, universitățile vor cumpăra infrastructură, se vor dota cu computere pentru a organiza învățământul online.

Sorin Cîmpeanu: Sunt două componente de bază: pe de o parte, sunt eligibile cheltuieli privind partea de infrastructură, infrastructură nu numai hardware, infrastructură pe partea de soft, de asemenea, și a doua componentă de bază – formarea membrilor comunităților academice din perspectiva competențelor digitale. În ghid, pus în consultare începând cu ziua de azi, aflat pe site-ul Ministerului Educației, sunt prevăzute toate acele activități propuse pentru a fi eligibile. Pe parcursul celor 10 zile de consultare, așteptăm de la universități sugestii dacă este nevoie, în cazul în care este nevoie și de eligibilitatea unor altor activități. Ne dorim ca acest program să fie implementat eficient în fiecare universitate beneficiară a unor proiecte, repet, generoase de mai mult de două milioane de euro, până la proiecte în valoare de peste 8 milioane de euro.

Reporter: Adică cursuri de pregătire a studenților pentru aptitudini…

Sorin Cîmpeanu: Și cursuri de formare a cadrelor didactice și de pregătire a studenților din perspectiva competențelor digitale, definite în DigComp, care va fi transpus în Cadrul național al competențelor digitale.

Reporter: Mulțumesc.

Reporter: Bună ziua, domnule ministru! Ni s-a semnalat pe adresa redacției că, de exemplu, în Sectorul 5 nu s-au luat nici acum bursele de merit de la începutul anului și până în prezent, pentru că, vedem, nu plătește Primăria. Dacă știți de această situație și dacă mai există astfel de situații.

Sorin Cîmpeanu: Primăriile au obligația legală pentru a plăti aceste burse într-un cuantum minim asigurat de către Guvern.

Reporter: Dar persoana în cauza că ne spune că până acum nu s-au primit banii.

Sorin Cîmpeanu: Este vorba de nevoia de reglare a arhitecturii de sistem, care se va putea face prin eliminarea acestor suprapuneri de atribuții, prin clarificarea rolului fiecărui actor din domeniul educației, fie că este vorba de școală, fie că este vorba de primărie, fie că este vorba de Inspectoratul Școlar Județean al municipiului București sau Ministerul Educației. Aceste lucruri vor putea fi cu adevărat reglate doar în momentul în care vom avea adoptate legile educației urmare a proiectului ”România Educată’, legea învățământului preuniversitar și legea învățământului superior. Problema pe care o semnalați ține de reglarea mecanismelor la nivelul Legii Învățământului preuniversitar. De asemenea, după adoptarea acestor legi în Parlament, va fi nevoie de peste 100 de ani în normative subsecvente, hotărâri de guvern şi ordine de ministru. Acest lucru se va putea întâmpla și trebuie să se întâmple până în septembrie 2023. Abia atunci vom putea avea acest aspect reglat, pentru că în momentul de față există, și asum ceea ce spun, există prevederi care sunt extrem de importante în Legea Educației, precum obligația de a face un plan de învățare individualizat, mai ales acum după criza sanitară – nu se respectă, sau portofoliul educațional al elevului, care este extrem de important și care, iarăși, nu se face. Sunt alte lucruri care nu se întâmplă. De ce? Pentru că deși există prevedere legală la nivel de lege, nu avem mecanismele construite în așa fel încât să veghem eficient la respectarea acestor obligații legale, precum este cea de plată a burselor într-un cuantum minim garantat, începând cu anul 2020, de la bugetul de stat.

Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu domnule ministru, mulțumesc pentru întrebări, mulțumesc pentru răspunsuri! Sunteți binevenit oricând la Sala de briefing a Guvernului, pentru a prezenta evoluţiile din sistemul educațional! Vă mulțumesc!

Sorin Cîmpeanu: Vă mulțumesc şi eu!

Dan Cărbunaru: Cu permisiunea dvs, aș vrea să vă prezint câteva noi informații în legătură cu deciziile pe care astăzi Guvernul le-a luat. Prima vizează Hotărârea de Guvern prin care s-a aprobat Planul de urgență pentru securitatea aprovizionării cu gaze naturale în România. Astăzi, Guvernul a adoptat acest plan care prevede stabilirea unui set de măsuri, dar și de proceduri prin care se pot anula, reduce sau elimina efectele unor posibile perturbări în aprovizionarea țării noastre cu gaze naturale. Documentul are un rol preventiv și se elaborează periodic, în conformitate cu legislația națională și europeană. Sunt trei niveluri de criză potrivit noului Plan de Urgență: unul de alertă timpurie – în cazul în care există informații concrete, sigure și fiabile conform cărora ar putea avea loc un eveniment care ar deteriora în mod semnificativ situația în materie de furnizare de gaze și care ar putea conduce la declanșarea nivelului de alertă sau de urgență; următorul nivel este de alertă, în cazul în care are loc o perturbare a furnizării de gaze sau o cerere de gaze excepțional de mare care ar putea afecta semnificativ situația în materie de furnizare de gaze, însă piața încă este în măsură să gestioneze această perturbare sau cererea respectivă fără a fi nevoie de măsuri care nu sunt bazate pe funcționarea pieței și, cel de-al treilea nivel, nivelul de urgență care apare în cazul unei cereri excepțional de mari sau unei perturbări semnificative de furnizare de gaze sau alt tip de deteriorare semnificativă a situației în materie de furnizare de gaze și toate măsurile de piaţă relevante au fost deja implementate însă oferta de gaze este insuficientă pentru a satisface cererea rămasă neacoperită astfel încât este nevoie de noi măsuri care nu se bazează pe piață, în special în scopul garantării furnizării de gaze către clienții protejați. Apariția acestor niveluri de criză depinde de gravitatea perturbării, de implicațiile economice și tehnice, dar și de urgența acțiunilor de remediere. Ele nu vor fi declarate succesiv, orice nivel poate fi declarat imediat în funcție de evoluția situației și nevoia, bineînțeles, de a corecta riscurile care apar. În situație de alertă timpurie sau urgență, Ministerul Energiei este cel care preia managementul crizei și este responsabilul punerii în aplicare a măsurilor prevăzute în acest plan de acțiuni preventive privind măsurile de garantare a securității aprovizionării cu gaze naturale și/sau în planul de urgență. Dimensiunea regională a acestui plan se înscrie în coordonatele de cooperare regională pe care țările grupelor de risc din care România face parte, este vorba de Transbalcanic și Ucraina, astfel încât specificațiile măsurilor naționale privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale să fie compatibile cu cele adoptate la nivelul grupului. Planul de urgență prevede în plus măsuri adoptate, rolul responsabilității, entități indicate pentru fiecare în funcție de nivelul de criză, măsuri specifice privind energia electrică și termoficarea, descrierea rolului managerului de criză desemnat şi dimensiunea regională a planului. Aș vrea să precizez că acest plan îndeplinește cerințele în conformitate cu prevederile din regulamentul Uniunii Europene 2017 / 1938, dar, bineînțeles, este armonizat și cu legislația națională în vigoare. După cum desigur cunoașteți sau vă amintiți, România se află printre statele privilegiate la nivel european, deoarece are capacitatea de a-şi asigura 80% din necesarul de consum intern din producția proprie, la care, desigur, se adaugă peste doar câteva zile, după cum a fost anunțat de la Palatul Victoria, o nouă capacitate care acoperă încă 10% din necesarul de consum al României odată cu începerea exploatărilor la Marea Neagră. Așadar, anul acesta România deja se apropie, dacă nu cumva chiar va depăși 90% din necesarul de consum asigurat prin producția proprie. Sigur, în paralel, continuă toate demersurile pentru a ridica acest nivel până la asigurarea independenței din perspectiva aprovizionării cu gaz, eforturi similare fiind în derulare și pe zona asigurării resurselor de energie electrică. În domeniul Sănătății, astăzi Guvernul a aprobat negocierea și semnarea contractului pentru asistență tehnică dintre Guvernul României reprezentat de Ministerul Sănătății și Organizația Mondială a Sănătății privind sprijinul tehnic necesar în vederea implementării Panului Național de Redresare și Reziliență al României. După cum știți, implementarea PNRR este o prioritate, în acest fel de altminteri România a şi reuşit să își respecte toate angajamentele atât care vizau posibilitatea de a demara deja primirea de prefinanțări din PNRR, dar iată și prima cerere de plată – ceva mai devreme domnul ministrul Boloș, ministrul Investițiilor și proiectelor europene, a prezentat aceste detalii. Acest memorandum aprobat contribuie la îndeplinirea obligațiilor asumate, în condițiile în care Ministerul Sănătății este desemnat coordonator de reforme și investiții pentru componenta sănătate, dar și pentru realizarea sistemului de E-health și telemedicină din componenta 7 a PNRR, transformarea digitală. Această componentă de sănătate din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență are un buget de 2,45 miliarde de euro fără TVA alocat pentru reforme și investiții în infrastructură medicală, iar realizarea sistemului de E-health şi telemedicină, al cărui obiectiv este infrastructura digitală integrată la nivel administrației publice din România, va oferi servicii digitale de înaltă calitate atât pentru cetățeni, cât și companiilor având alocat în acest sens un buget de 400 de milioane de euro fără TVA. Prin implicarea Organizației Mondiale a Sănătății în asistența tehnică, la propunerea Ministerului Sănătății din România, a fost luate în considerare următoarele argumente: Organizația Mondială a Sănătății este deja implicată activ în dezvoltarea și sprijinirea în domeniul sănătății și coeziunii în Uniunea Europeană, este unul dintre cei mai mari și recunoscuți ca atare furnizori de politici publice în sănătate la nivel mondial având de expertiză în implementarea proiectelor de dezvoltare și reformă în domeniul sănătății.

Pe final aș vrea să vă mai spun că, astăzi, Guvernul a aprobat programul manifestărilor prilejuite de Ziua Eroilor, 2 iunie 2022. Vor fi incluse manifestări comemorative care vor fi organizate în București, în alte zone ale ţării, dar şi în afara României. Astfel MApN va organiza ceremonii la Mormântul Ostaşului Necunoscut, Monumentul Eroilor militari căzuţi în misiune în teatrele de operaţii şi pe teritoriul României, Cimitirul Militar Ghencea, Cimitirul Israelit, Filantropia, Monumentul Eroilor Patriei şi Cimitirul Eroilor Revoluţiei, în timp ce Ministerul Afacerilor Interne va organiza ceremonii la Parcela eroilor de pe DN1, Monumentul Ultimului Străjer al Capitalei, Monumentul Eroilor Jandarmi din parcul Cişmigiu şi Monumentul Pompierilor din curtea Bisericii „Sfântu Gheorghe” Plevna. La nivel național, autoritățile administrației publice locale vor organiza în ziua de 2 iunie, cu sprijinul şi cu participarea garnizoanelor militare, cultelor religioase, asociațiilor de veterani și al altor organizații neguvernamentale, o serie de ceremonii de depuneri de coroane și jerbe de flori, precum și programe proprii de comemorare a eroilor României, în principal la marile mausolee ale eroilor, dar şi la cimitirele de onoare. La nivel internațional reprezentanțele noastre diplomatice vor organiza acțiuni de cinstire a memoriei eroilor români căzut și înhumați pe teritoriile altor state. Sumele necesare pentru a pune în aplicare acest program vor fi asigurate de la bugetul de stat din bugetele deja aprobate ale instituțiilor publice centrale și locale. Pe final aș menționa faptul că, astăzi, Guvernul a aprobat ordonanța de urgență privind unele măsuri pentru asigurarea Sălii principale de conferință necesară pentru a organiza și desfășura cea de a 21-a ediție a Conferinței plenipotențiarilor Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor la București, eveniment de calibru care se organizează în perioada 26 septembrie – 14 octombrie 2022 și care va oferi României șansa de a găzdui unul dintre cele mai importante evenimente internaționale pe care țara noastră le-a organizat și, bineînțeles, găzduit în ultimii ani. Atât am avut să vă spun deocamdată, dacă nu mai sunt alte întrebări, vă mulțumesc și vă doresc o zi plăcută în continuare!