Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 în baza articolului 107 alineatul (3) litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene („TFUE”) și modificat ulterior la 20 iulie 2022 și la 28 octombrie 2022, recunoscându-se astfel faptul că economia UE se confruntă cu perturbări grave.
Măsura adoptată de România
România a notificat Comisiei, în temeiul cadrului temporar de criză, o schemă în valoare de aproximativ 500 de milioane EUR (2 500 milioane RON) pentru sprijinirea întreprinderilor din toate sectoarele în contextul războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei.
În cadrul schemei, care va fi administrată de banca de dezvoltare a României deținută în proporție de 95 % de statul român – Banca de export-import a României EximBank S.A. („EximBank”) – ajutorul va fi acordat sub formă de (i) garanții pentru împrumuturi și (ii) împrumuturi subvenționate.
Având în vedere gradul ridicat de incertitudine economică cauzat de situația geopolitică actuală, schema urmărește să asigure faptul că întreprinderile afectate dispun de suficiente lichidități.
D aceste măsuri vor putea beneficia întreprinderile mici și mijlocii („IMM-urilor”) cu o cifră de afaceri anuală de peste 4 milioane EUR (20 de milioane RON) și întreprinderile mari din toate sectoarele, cu unele excepții, cum ar fi jocurile de noroc și pariurile, asigurările, activitățile imobiliare, distribuția și comerțul cu energie și combustibil. Vor fi, de asemenea, excluse instituțiile financiare și de credit.
În cadrul primei măsuri, cu un buget estimat de aproximativ 300 de milioane EUR (1 500 de milioane RON), garanțiile vor acoperi până la 90 % din principalul împrumutului sau al contractului de leasing. Pierderile vor fi suportate proporțional de către instituțiile de credit și de către stat.
Bugetul alocat pentru cea de a doua măsură, în cadrul căreia ajutorul va lua forma unor împrumuturi subvenționate, este de aproximativ 200 de milioane EUR (1 000 de milioane RON).
Valoarea ajutorului individual per beneficiar va fi egală cu (i) 15 % din cifra sa de afaceri anuală totală medie din ultimele trei perioade contabile închise sau (ii) 50 % din costurile cu energia suportate într-o perioadă de 12 luni care precedă cererea de ajutor. În mod excepțional, atunci când beneficiarii pot justifica în mod corespunzător că își desfășoară activitatea în sectoare care sunt afectate în mod deosebit de efectele directe sau indirecte ale crizei actuale, valoarea împrumutului sau a contractului de leasing poate fi majorată (i) cu 12 luni pentru IMM-uri și (ii) cu 6 luni pentru întreprinderile mari.
Comisia a constatat că schema-cadru de ajutoare a României îndeplinește condițiile prevăzute în cadrul temporar de criză. În special, (i) scadența garanțiilor și a împrumuturilor nu depășește șase ani; (ii) primele de garantare și ratele reduse ale dobânzii respectă nivelurile minime stabilite în cadrul temporar de criză, iar (iii) sprijinul se acordă până cel târziu la 31 decembrie 2023.
În plus, ajutorul sub formă de garanții trebuie să respecte unele cerințe care garantează faptul că avantajele măsurii sunt transferate în cea mai mare măsură posibilă beneficiarilor finali prin intermediul intermediarilor financiari.
Comisia a concluzionat că schema de ajutoare acordată de România este necesară, adecvată și proporțională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE și cu condițiile prevăzute în cadrul temporar de criză.
Având în vedere aceste considerente, Comisia a aprobat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.
Context
Cadrul temporar de criză privind ajutoarele de stat, adoptat la 23 martie 2022, le permite statelor membre să utilizeze flexibilitatea prevăzută de normele privind ajutoarele de stat pentru a sprijini economia în contextul războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei.
Cadrul temporar de criză a fost modificat la 20 iulie 2022 pentru a completa pachetul de măsuri de pregătire pentru iarnă și în conformitate cu obiectivele planului REPowerEU.
Cadrul temporar de criză a fost modificat din nou la 28 octombrie 2022, în conformitate cu Regulamentul privind o intervenție de urgență pentru abordarea prețurilor ridicate la energie [„Regulamentul (UE) 2022/1854”] și cu propunerea Comisiei privind un nou regulament de urgență pentru a aborda prețurile ridicate ale gazelor în UE și pentru a garanta securitatea aprovizionării în această iarnă.
Cadrul temporar de criză prevede următoarele tipuri de ajutoare care pot fi acordate de statele membre:
ajutoare cu cuantum limitat, sub orice formă, pentru întreprinderile afectate de criza actuală sau de sancțiunile și contramăsurile ulterioare, până la suma majorată de 250 000 EUR în sectorul agriculturii și, respectiv, 300 000 EUR în sectorul pescuitului și acvaculturii și de până la 2 milioane EUR în toate celelalte sectoare;sprijin pentru lichidități sub formă de garanții de stat și de împrumuturi subvenționate. În cazuri excepționale și sub rezerva unor garanții stricte, statele membre le pot oferi furnizorilor de energie, pentru activitățile lor de comerciale, garanții publice cu o acoperire de peste 90 %, în cazul în care acestea sunt furnizate drept garanții financiare nefinanțate contrapărților centrale sau membrilor compensatori.ajutoare prin care să se ofere compensații întreprinderilor pentru creșterea prețurilor la energie. Ajutoarele, care pot fi acordate sub orice formă, le vor oferi compensații parțiale întreprinderilor, în special marilor consumatori de energie, pentru costurile suplimentare generate de creșterea excepțională a prețurilor la gaze și energie electrică. Valoarea ajutorului individual poate fi calculată pe baza consumului anterior sau actual, ținând seama de necesitatea de a menține intacte stimulentele de piață pentru a reduce consumul de energie și pentru a asigura continuitatea activităților economice. În plus, statele membre pot oferi sprijin într-un mod mai flexibil, inclusiv sectoarelor mari consumatoare de energie care sunt afectate în mod deosebit, sub rezerva includerii unor garanții, astfel încât să se evite supracompensarea. Detalii suplimentare privind posibilitățile de sprijin în cazul unor prețuri ridicate la energie, inclusiv privind metodologia de calculare a cuantumurilor ajutoarelor individuale, sunt disponibile aici;măsuri de accelerare a utilizării energiei din surse regenerabile. Statele membre pot institui scheme de investiții în energia din surse regenerabile, inclusiv hidrogenul din surse regenerabile, biogazul și biometanul, stocarea și căldura din surse regenerabile, inclusiv prin pompe de căldură, cu proceduri de licitație simplificate care pot fi puse în aplicare rapid, incluzând, în același timp, garanții suficiente pentru menținerea unor condiții de concurență echitabile. În special, statele membre pot elabora scheme pentru o anumită tehnologie care necesită sprijin având în vedere mixul energetic național specific;măsuri de facilitare a decarbonizării proceselor industriale. Pentru a accelera și mai mult diversificarea aprovizionării cu energie, statele membre pot sprijini investițiile care vizează eliminarea treptată a combustibililor fosili, în special prin electrificare, eficiență energetică și trecerea la utilizarea hidrogenului produs din surse regenerabile și electrolitic care respectă anumite condiții. Statele membre au posibilitatea fie (i) să instituie noi scheme bazate pe licitații, fie (ii) să sprijine direct proiecte, fără licitații, stabilind anumite limite în ceea ce privește ponderea sprijinului public per investiție. Ar urma să fie prevăzute prime complementare specifice pentru întreprinderile mici și mijlocii, precum și pentru soluțiile deosebit de eficiente din punct de vedere energetic șinoi măsuri menite să sprijine reducerea cererii de energie electrică, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2022/1854.De la caz la caz, următoarele tipuri de ajutoare sunt, de asemenea, posibile sub rezerva îndeplinirii anumitor condiții: (i) sprijin pentru întreprinderile afectate de restricționarea obligatorie sau voluntară a gazelor, (ii) sprijin pentru umplerea instalațiilor de înmagazinare a gazelor, (iii) sprijin temporar și limitat în timp pentru trecerea la combustibili fosili mai poluanți cu condiția depunerii unor eforturi în sensul eficienței energetice și a evitării efectelor de blocare într-o situație de dependență de combustibilii fosili, (iv) sprijin pentru furnizarea de servicii de asigurare sau reasigurare întreprinderilor care transportă bunuri către și dinspre Ucraina și (v) sprijin pentru măsurile de recapitalizare acolo unde sprijinul pentru solvabilitate este necesar, potrivit și proporționat.
Entitățile controlate de Rusia cărora li s-au aplicat sancțiuni vor fi excluse din domeniul de aplicare al acestor măsuri.
Cadrul temporar de criză include o serie de garanții:
o metodologie proporțională, conform căreia ar trebui să existe o corelație între cuantumul ajutorului care poate fi acordat întreprinderilor și amploarea activității lor economice, pe de o parte, și gradul lor de expunere la efectele economice ale crizei, pe de altă parte;condiții de eligibilitate, de exemplu definirea marilor consumatori de energie drept întreprinderi pentru care achiziționarea de produse energetice reprezintă (i) cel puțin 3 % din valoarea lor de producție sau din cifra lor de afaceri din 2021 sau (ii) cel puțin 6 % din valoarea lor de producție sau din cifra lor de afaceri din primul semestru al anului 2022 șicerințe în materie de durabilitate. Statele membre sunt invitate să aibă în vedere stabilirea, în mod nediscriminatoriu, a unor cerințe legate de protecția mediului sau de securitatea aprovizionării atunci când acordă ajutoare întreprinderilor pentru costurile suplimentare cauzate de prețurile excepțional de ridicate la gaz și energie electrică. În plus, beneficiarii ajutoarelor acordate pentru costuri suplimentare cu energia de peste 50 de milioane EUR trebuie să prezinte autorității care acordă ajutorul un plan în care să precizeze modul în care vor reduce amprenta de carbon a consumului lor de energie sau vor pune în aplicare alte măsuri pentru a asigura protecția mediului ori securitatea aprovizionării cu energie.Cadrul temporar de criză va fi în vigoare până la 31 decembrie 2023 pentru toate măsurile. În vederea asigurării securității juridice, Comisia va evalua ulterior dacă va fi necesară o prelungire a acestui cadru.
Cadrul temporar de criză adoptat astăzi completează numeroasele posibilități oferite statelor membre de a lua măsuri care să fie conforme cu normele UE existente privind ajutoarele de stat. De exemplu, normele UE privind ajutoarele de stat permit statelor membre să ofere ajutor întreprinderilor care se confruntă cu deficite de lichidități și care au nevoie de ajutoare pentru salvare urgente. Mai mult, în temeiul articolului 107 alineatul (2) litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, statele membre pot acorda compensații întreprinderilor pentru daunele cauzate în mod direct de evenimente excepționale, cum sunt cele provocate de criza actuală.
În plus, la 19 martie 2020, Comisia a adoptat un cadru temporar în contextul epidemiei de COVID-19. Cadrul temporar în contextul epidemiei de COVID-19 a fost modificat în cursul anului 2020 la 3 aprilie, la 8 mai, la 29 iunie și la 13 octombrie, iar în cursul anului 2021 la 28 ianuarie și la 18 noiembrie. Astfel cum s-a anunțat în mai 2022, cadrul temporar în contextul epidemiei de COVID-19 nu a fost prelungit după data de expirare stabilită, și anume 30 iunie 2022, cu unele excepții. În special, se pot încă pune în aplicare măsuri de sprijinire a investițiilor și a solvabilității până la 31 decembrie 2023. În plus, cadrul temporar în contextul epidemiei de COVID-19 prevede deja o tranziție flexibilă, în limitele unor garanții clar definite, în special pentru opțiunile de conversie și restructurare a instrumentelor de datorie, cum ar fi împrumuturile și garanțiile, în alte forme de ajutor, cum ar fi granturile directe, până la 30 iunie 2023.
Versiunea neconfidențială a deciziei (cu numărul de caz SA.104273) va fi disponibilă în Registrul ajutoarelor de stat, pe site-ul web al Comisiei privind concurența, de îndată ce vor fi fost soluționate eventualele probleme legate de confidențialitate. Buletinul informativ electronic Competition Weekly e-News conține lista deciziilor referitoare la ajutoare de stat publicate recent pe internet și în Jurnalul Oficial.
Mai multe informații privind cadrul temporar de criză și alte acțiuni întreprinse de Comisie pentru a aborda impactul economic al războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei sunt disponibile aici.
