Briefing de presă la finalul ședinței de guvern din 10 august

Galerie foto

[Check against delivery]

Dan Cărbunaru: Bună ziua, doamnelor și domnilor. Bine v-am regăsit la briefingul de presă al guvernului. La finalul ședinței de guvern, alături de noi, se află domnul ministru al mediului, Barna Tanczos. Ni se vor alătura apoi domnul ministru al agriculturii, Petre Daea, și, pe finalului briefingului de presă, doamna secretar de stat Carmen Moraru din cadrul Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Desigur o să vă stau la dispoziție pentru răspunsuri la întrebări și pentru detalii legate de conținutul şedinţei de astăzi, dar, având în vedere situația din țară generată de secretă, cu siguranță că așteptați prezentarea domnului ministru Tanczos Barna. Vă rog.

Tanczos Barna: Mulțumesc frumos. Bună ziua. Zilele trecute au apărut foarte multe informații, multe dintre ele contradictorii, cu privire la situația Centralei nucleare de la Zaporojie. Noi am avut o discuție telefonică destul de lungă cu domnul ministru al mediului din Ucraina și domnul Strilets a subliniat încă o dată faptul că sistemul de monitorizare a radiațiilor din Ucraina este funcţional. A fost dezvoltat şi completat cu noi unităţi de măsurare a radiaţiilor, în urma donaţiilor primite de la statele europene. Este un sistem care raportează zilnic datele măsurate şi le trimite la Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică; aşa cum facem şi noi. Reţeaua naţională pentru supravegherea radioactivităţii mediului, care funcţionează sub autoritatea Agenţiei Naţionale pentru Mediu, este o reţea funcţională, care preia zilnic datele, unde se validează zilnic datele şi se trimit la Agenția Internațională. Datele măsurate, datele validate, cele transmise la Agenţia Internaţională nu justifică în niciun fel îngrijorările din spaţiul media sau la nivelul populației. De la începutul războiului, această monitorizare este una continuă, validările de date se fac continuu, zilnic. În perioadele în care am avut situații sau informații din Ucraina cu privire la o potențială activitate nucleară sau probleme potențiale la aceste centrale, am făcut validări mai dese, chiar din oră în oră. Toate aceste date certifică faptul că nivelul radiațiilor în perioada războiului nu a crescut niciodată; nici în Ucraina, nici în România. Facem acest lucru în continuare în colaborare cu colegii noștri și cu ministerul din Ucraina. Avem contact permanent, furnizăm şi primim informaţii permanent de la colegii noştri din Ucraina. În ceea ce privește seceta, prognozele pentru următoarele zile sunt mai încurajatoare, dar seceta pedologică va persista. Foarte multe culturi sunt deja compromise definitiv, dar detaliile vi le va oferi, cu siguranță, domnul ministru Daea. În privința prognozelor meteorologice, suntem rezervaţi. Vara rămâne în continuare o vară cu precipitații reduse. Acolo unde există o secetă pedologică accentuată, revenirea va fi una lentă, de durată, de câteva luni. Sperăm ca pregătirea pentru anul agricol următor să fie ajutată de ploile de la sfârșitul lunii august și de la începutul lunii septembrie.

Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult, domnule ministru, pentru aceste precizări. Vă rog dacă aveți întrebări pentru domnul ministru al mediului.

Reporter: Bună ziua, domnule ministru. Aș avea o întrebare pentru dumneavoastră, prin prisma faptului că sunteți un ministru al UDMR și atunci o să vă întreb simplu: cum vedeți dumneavoastră declarațiile lui Viktor Orban din Transilvania, pe teritoriul României de altfel, referitoare la puritatea raselor și amestecul raselor. Sunt teme care ne aduc aminte de naziști.

Tanczos Barna: Sunt declarațiile domnului Orban. În ceea ce privește punctul nostru de vedere acesta a fost exprimat de domnul președinte Kelemen și în momentul de față nu exprimăm alt punct de vedere în ceea ce privește declarațiile de la Tușnad.

Reporter: Aţi putea să ne reitaraţi acest punctul de vedere.

Tanczos Barna: Este punctul de vedere exprimat de domnul Kelemen, este în spațiul public, îl aveți, cu tot respectul.

Reporter: Tocmai, că a fost destul de vag domnul Kelemen Hunor.

Tanczos Barna: Este un punct de vedere al domnului președinte și al UDMR.

Reporter: Dar dumneavoastră consideraţi că indiferent ce spune Viktor Orban aici, la noi în ţară, trebuie aplaudat, aşa cum am auzit într-o declaraţie făcută de liderul dumneavoastră de partid?

Tanczos Barna: Nu cunosc această declarație cu privire la aplauze.

Reporter: Sunt imagini de acolo.

Tanczos Barna: Nu cred că domnul Kelemen a făcut vreo declaraţie cu privire la aplauze. Mulțumesc.

Reporter: Nu. Dar sunt imagini de acolo, în care vicepremierul României Kelemen Hunor aplaudă acest discurs. Aceste imagini există.

Tanczos Barna: În niciun caz nu putea să aplaude, că nu a fost prezent la acel discurs. Imaginile sunt greșite. Nu a fost la acel discurs. Nu a aplaudat în niciun caz.

Reporter: Întrebarea mea este dacă dumneavoastra sunteţi de acord sau nu cu declaraţiile premierului Viktor Orban de acolo?

Tanczos Barna: Punctul meu de vedere personal vi l-am spus acum câteva zile. Rămân la același punct de vedere.

Reporter: Puteți să reiteraţi?

Tanczos Barna: Punctul de vedere al UDMR a fost exprimat de domnul președinte Kelemen. Mulţumesc.

Reporter: Bun. Sunteţi ministru în Guvernul României și cred că e important ca românii să știe dacă dumneavoastră susțineți acele declarații sau nu.

Tanczos Barna: Punctul de vedere al nostru a fost exprimat. Încă o dată, nu dorim să exprimăm alte detalii, alte comentarii cu privire la acest lucru. Mulțumesc.

Reporter: Dar punctul dumneavoastră de vedere care este? Susţineţi acele declaraţii sau nu?

Tanczos Barna: Punctul nostru de vedere a fost exprimat.

Reporter: Susţineţi acele declaraţii sau nu?

Tanczos Barna: Punctul nostru de vedere este clar exprimat, este în spațiul public. Mulţumesc.

Dan Cărbunaru: Vă rog, să continuăm.

Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, într-o solicitare formulată de Realitatea, la care Ministerul Afacerilor Externe a răspuns, ni s-a precizat că nu există un acord între partea română și Guvernul de la Budapesta pentru aceste finanțări care se fac. Inclusiv organizația condusă de dumneavoastră a primit finanțări în valoare de milioane de euro, sunt și alte organizații. Anchetele jurnalistice arată că doar persoanele vorbitoare de limbă maghiară au acces la aceste fonduri. Vă rog să ne spuneți care este poziția dumneavoastră și dacă finanțarea pe care ați primit-o prin acea fundație este una legală, în acord cu acordul internațional.

Tanczos Barna: Toate finanțările care vin de la Budapesta către asociații sau fundații sunt finanțări legale. În niciun caz nu ar fi acceptat nicio asemenea asociație sau nicio fundație finanțări ilegale. În ceea ce privește destinația acestora, nu doar vorbitorii de maghiară beneficiază de ele, multe dintre ele sunt finanțări pentru investiții de utilitate publică. Toate patinoarele sunt deschise pentru toți care vor să practice hochei sau vor să patineze. Investiția pentru dezvoltarea capacității de intervenție chirurgicală la Spitalul din Miercurea Ciuc este o investiție pentru toți cetățenii României. Este incorect să spunem că aceste finanțări sunt pentru vorbitorii de limbă maghiară.

Reporter: Domnule ministru, MAE a precizat clar că nu există un acord între partea română și Guvernul de la Budapesta pentru astfel de finanțări. Dumneavoastră, în calitate de ministru, de președinte al acestei organizații, nu v-ați gândit că ar fi potrivit să așezați lucrurile așa cum trebuie, să existe un acord la nivel internațional?

Tanczos Barna: Finanţările, încă o dată, respectă legislația națională, legislația europeană, în niciun caz nu vorbim de finanțări ilegale. Dacă se consideră, la nivel diplomatic, că este nevoie de un acord, cu siguranță acel acord va exista între cele două ministere, Ministerul de Externe din România și Ministerul din Ungaria.

Reporter: Din 2018, MAE spune că nu există acest acord și i-a reamintit și omologului maghiar, în iunie, anul acesta, că nu există un astfel de acord pentru finanțările din Transilvania.

Tanczos Barna: Dacă este necesar, cu siguranță va exista.

Reporter: Bună ziua. Dacă îmi permiteți, câteva completări, ce implică o astfel de finanțare? Ce trebuie să îndeplinească o fundație care primește astfel de bani de la guvernul maghiar?

Tanczos Barna: Finanțările sunt bazate pe cererile care se trimit de către asociații și fundații către entitățile care finanțează minoritățile naționale, minoritatea maghiară din alte state decât Ungaria şi ele se evaluează la instituţiile financiare. Nu ştiu care sunt condițiile, care sunt criteriile pe care le practică toate instituțiile, toate entitățile finanțatoare. Noi am trimis o cerere pentru dezvoltarea sistemului hocheistic, pentru dezvoltarea infrastructurii sportive din județul Harghita și din județele învecinate și am primit finanțare.

Reporter: Bun, și în acest context, nu sunteți singurul din UDMR, mai sunt membrii UDMR care fie sunt prezenți în astfel de fundații, fie conduc astfel de fundații. Banii au fost vreodată folosiți și pentru campanii politice sau campanii electorale în timpul alegerilor?

Tanczos Barna: Niciodată. UDMR nu a folosit bani din Ungaria niciodată, nu a beneficiat de finanțare niciodată și banii primiți pentru aceste activități nu au fost folosiți niciodată pentru activități politice sau cu scop politic.

Reporter: Și o ultimă întrebare: are vreo legătură faptul că UDMR nu a condamnat, ba din contră, a încercat să minimalizeze declarațiile lui Viktor Orbán din România. Banii care sunt trimişi din Ungaria spre țara noastră pentru minoritățile de aici? Au vreo legătură cele două?

Tanczos Barna: În niciun caz.

Reporter: Ok. Mulțumesc frumos.

Reporter: Bună ziua. Revenind la subiectul declarațiilor deplasate ale domnului Viktor Orban la Tușnad, PSD, prin vocea vicepremierului Sorin Grindeanu, a catalogat rasiste aceste declarații și a solicitat clarificări în ședința de coaliție, şedință care ar avea loc astăzi. Pregătește UDMR clarificări pe acest subiect? Ne puteți da detalii?

Tanczos Barna: Vom vedea când și la ce oră va avea loc ședința de coaliție şi după ședința de coaliție, cu siguranță se vor face declarațiile de rigoare.

Reporter: Dar ați pregătit, a pregătit UDMR noi clarificări, noi declarații în plus față de ce avem deja în spațiul public?

Reporter: A cerut şi preşedintele Iohannis.

Tánczos Barna: Încă o dată, așteptăm coaliția, așteptăm ședința de coaliție, să fie stabilită ora, data la coaliție, dacă se va discuta. Este o discuție care poate să aibă loc fără probleme şi ulterior vom face declarații.

Reporter: Am înțeles. V-am spus și eu că este această ședință. Întrebarea era dacă ați pregătit un punct de vedere, noi clarificări, așa cum au fost solicitate.

Tanczos Barna: Deci încă o dată, domnul președinte Kelemen vine vineri în țară, coaliția, dacă are loc, o să se discute acolo această problemă. Ulterior se vor face declarații, cu siguranță.

Reporter: Deci până vineri vine domnul Kelemen…

Tanczos Barna: Dacă se pune problema acestei discuții, ulterior, partidele din coaliție vor face declarații cu siguranță.

Reporter: Deci astăzi nu, spuneți, până nu vine…

Tanczos Barna: Înainte nu avem ce declara.

Dan Cărbunaru: Aş vrea doar să reîncadrăm un pic discuțiile pe care le purtăm acum, deoarece suntem la Guvern. Nu sunt chestiuni politice aici sau legate de coaliție. Deci v-aş ruga, dacă se poate, să revenim, desigur, desigur…

Reporter: /…/ coaliţia de guvernare.

Dan Cărbunaru: Desigur.

Reporter: Președintele Klaus Iohannis spune așa: „Ei vor trebui să explice dacă au fost de acord cu conținutul acelui discurs pe care l-au aplaudat”. Ce ați aplaudat acolo, domnule ministru?

Tanczos Barna: Deci încă o dată, în momentul în care va avea loc această discuție, ulterior, cu siguranță, vom face declarațiile de rigoare.

Reporter: Ați vorbit cu domnul președinte despre asta?

Tanczos Barna: Domnul președinte Iohannis?

Reporter: Klaus Iohannis.

Tanczos Barna: Nu, nu. Eu, personal, nu am vorbit cu domnul președinte Iohannis despre această temă.

Reporter: Simțiți că trebuie să-i dați niște explicații despre ce s-a întâmplat acolo?

Tanczos Barna:  Explicațiile vor veni după discuțiile de rigoare și, cu siguranță, după discuții vom face și declarații pe această temă. Mulțumesc.

Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult, domnule ministru.

Reporter: /…/

Tánczos Barna: Domnul Kelemen până vineri este în concediu. Până pe 12 domnul Kelemen Hunor este în concediu.

Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult pentru informații şi pentru răspunsurile la întrebări, domnule ministru. Îl invit alături de noi pe domnul ministru Petre Daea, ministrul agriculturii, pentru a prezenta situația așa cum a constatat-o dumnealui și măsurile pe care deja ministerul de resort le-a luat. Vă rog.

Petre Daea: În primul rând, vreau să vă salut și să vă mulțumesc pentru atitudinea dumneavoastră corectă și interesul pe care îl manifestați față de un domeniu extrem de important cum este agricultura. Am fost, sunt și voi rămâne partenerul dumneavoastră de dialog, indiferent cu ce ocazie, indiferent în ce loc, pentru a desluși întrebările, indiferent când și de unde vin. În momentul acesta, mă văd obligat să vă prezint într-o logică a desfășurării fenomenelor din agricultură, în așa fel încât dumneavoastră să puteți opera cu aprecierile necesare și, evident, populația să fie în cunoștință de cauză cu situația din agricultura României. În contextul acesta dificil pe care îl avem privind seceta pedologică, evident că și măsurile pe care le-am luat la Ministerul Agriculturii și, în general, de către fermieri sunt măsuri adaptate situației date, motiv pentru care am socotit necesar să informăm opinia publică exact și la timp cu ceea ce se întâmplă în agricultura țării românești și, în același timp, să punem pe masa de lucru a Guvernului o serie întreagă de acte normative, care să dea răspuns la situația concretă pe care o are țara. În atare condiții, acum, în România ne aflăm în situația de a raporta și am făcut-o în ședința de guvern, încheierea recoltării culturii de grâu. Am recoltat întreaga suprafață, am spus-o de fiecare dată că voi comunica acest obiectiv împlinit atunci când se află ultima suprafața recoltată, iar producția de pe suprafața respectivă este în magazie și este în grija producătorului și, evident, scutită de deprecieri generate de factori climatici și care pot apărea. Producția pe care a obținut-o România la cultura grâului asigură consumul integral al ţării și disponibilități pentru export, motiv pentru care întreaga producție care a fost recoltată are trei destinații astăzi: o destinație care înseamnă înmagazinarea și păstrarea în magazii și în depozite bine controlate din punctul de vedere al condițiilor de păstrare, în așa fel încât producția să nu se deprecieze la fermieri, în depozitele pe care le au procesatorii în vederea transformării cantității de grâu în făină și apoi pe drumul pâinii să asigurăm populația și disponibilitățile către export. Am început recoltatul la floarea-soarelui. Este pentru prima dată în România când începem la această dată. Aceasta datorită faptului că, pe de-o parte, seceta pedologică şi temperaturile ridicate au accelerat procesele de coacere, de creştere, dezvoltare şi de maturare a plantei. Am început în cinci judeţe. Întreaga producţie care se recoltează va fi destinată depozitării imediate, în aşa fel încât să nu pierdem niciun moment pe care l-am putea valorifica pentru strângerea acestei recolte. Am început pe suprafeţele afectate întrucât procesele acestea de coacere, de maturare rapidă se identifică pe suprafeţele unde au fost afectate culturile respective. Cu alte cuvinte, am început de acolo unde natura ne-a indicat să facem acest lucru. Aş vrea să fac o aprciere, care merită. Fermierii români au făcut un efort extraordinar şi fac de fiecare dată eforturi extraordinare. Au făcut un efort extraordinar şi au avut o abordare corectă din punctul de vedere al mobilării cu utilaje şi, în acelaşi timp, al creării de investiţii, ştiindu-se că de-a lungul vremii în România se punea următoarea întrebare: avem noi capacităţi de depozitare pentru a păstra în condiţii optime producţia pe care o dă solul? Răspunsul este ‘da’. În al doilea rând, avem noi capacitatea mecanică necesară în aşa fel încât să luăm cât mai repede cu putinţă recolta de pe câmp, în aşa fel încât să ocolim  orice pierdere din cauza factorilor naturali? Răspunsul este ‘da’. Şi iată că astăzi, în România, prin dotarea an de an a fermierilor cu utilaje de mare performanţă, şi aici o să fac paranteza că intrarea în Uniunea Europeană pentru fermierii români, pentru agricultura României a fost un câștig, care se materializează astăzi în producții, în viteze de executare a lucrărilor pe care nu le puteam atinge cu ani de zile în urmă și, în același timp, în păstrarea unui interes formidabil al fermierilor pentru a putea face față condițiilor climatice din ce în ce mai vitrege. Schimbările climatice sunt o realitate, cum o spuneam, și nu o ficțiune. În condițiile acestea, te afli în situația de a da răspuns; când, cum și în ce fel dai aceste răspunsuri. Cum, când și în ce fel am pornit imediat de când am venit în Ministerul Agriculturii, pe trei direcții principale: cum facem față situației în care nu avem precipitații. Iată de ce v-am transmis dumneavoastră și, prin dumneavoastră, populației că obiectivul numărul unu de la Ministerul Agriculturii și obiectivul statal de o importanță deosebită este punerea în stare de funcționare a sistemului de irigații. Pornind de la acest obiectiv, realizând acest concept, al nevoii, al necesității și, în același timp, al rostului pe care îl avem fiecare în spațiul acesta administrativ și în cadrul deciziei guvernamentale, am pregătit într-un timp extrem de scurt și foarte în detaliu Programul Național de Irigații, autorizat prin Hotărârea de guvern 988, care a fost publicată vinerea trecută în Monitorul Oficial, după aprobarea pe care a dat-o Guvernul miercuri. Iată că viteza de reacție nu este nevoie să fie cerută numai de la fermieri, ea trebuie interpretată, acționat și implementat, și în cadrul actului administrativ guvernamental, motiv pentru care vreau să îi mulțumesc domnului prim-ministru pentru operativitatea aprobării actului normativ și pentru operativitatea de a pune în Monitorul Oficial acest act normativ, întrucât este un act normativ foarte valoros, foarte amplu și foarte exact. Este foarte valoros din perspectiva nevoii de a iriga cultura, foarte amplu din punctul de vedere al structurii şi foarte exact din punctul de vedere al obiectivelor. Să știți că există în acest act normativ obiectivele clare pe care trebuie să le îndeplinească indiferent cine vine la comanda Ministerului Agriculturii, indiferent. Spun acest lucru, pentru că am repetat-o de foarte multe ori și o fac cu obstinație în interesul pe care îl manifest din punctul de vedere al ministrului, că este inadmisibil să întrerupi programe care au o anumită pornire pentru că acesta este răul cel mai mare pentru agricultura ţării. De aceea, în respect faţă de Legea 136, care prevede 1,5 miliarde de euro și care stabilește foarte clar ca target 2,6 milioane hectare, care să fie posibil de irigat până în 2027, acest act normativ ridicat la forța legii are după sine hotărârea de guvern care stipulează exact și definește în teritoriu când, unde se află și când se termină acest obiectiv. Este pentru prima dată când există la Ministerul Agriculturii un tablou de o asemenea importanță și de o asemenea comandă și exactitate. Oricând este pus și am solicitat colegilor să îl facă public, în așa fel încât indiferent unde te duci, cu cine iei contactul, cine te întreabă, ce solicitare ai, să ai această Biblie a nevoii țării pe care să o deschizi, să spui răspunsul este aici. În așa fel încât să nu se facă interpretări de tot felul și din acest punct de vedere am stat la dispoziția dumneavoastră, mass media, și voi sta de fiecare dată pentru a spune exact despre ce este vorba, în așa fel încât să fie definit bine obiectivul. Al doilea obiectiv pe care l-am urmărit imediat a fost acela să facem față situației concrete din țară din cauza secetei și aici sunt două lucruri care au fost puse din punctul de vedere operativ în mișcare și din punctul de vedere al execuției în angajarea tututor acelora care contribuie la activitatea din agricultura ţării româneşti, plecând de la ministru, până la ultimul funcţionar în serviciul fermierului şi în serviciul  ţării pentru a pune la adăpost bruma de producție pe care o obții, indiferent unde – este a țării, indiferent cât de mică – este a ţării, indiferent de cine o obține – este pentru țară și pentru nevoile ei. Din acest motiv, am pornit pe cele două direcții – operaționalizarea mecanismelor care pot fi în sprijinul fermierilor și aici am prezentat de fiecare dată prin comunicatele de presă și am informat conducerea țării în fiecare zi care sunt lucrurile concrete pe care le-a făcut Ministerul Agriculturii. Iată că din acest punct de vedere dau roade. Am stabilit în prima zi, în momentul în care am intrat la Ministerul Agriculturii, că este nevoie de o decizie legală, cu suport juridic, în așa fel încât să dau libertate fermierului ca în momentul în care se prezintă în fața plantei, să vadă care este destinația culturii respective, în așa fel încât el să nu piardă. Așa se face că am început ca suprafețele de porumb care au fost afectate să fie recoltate imediat în momentul în care vegetația mai era activă, în așa fel încât cantitatea de masă verde să fie destinată zootehniei. Și fac aici o precizare, zic eu, care merită să fie făcută de fiecare dată: izvorul succesului este lucrarea terenului. Dacă nu întorci brazda țării, nu ai producție vegetală; dacă nu ai producție vegetală, nu ai zootehnie; dacă nu ai zootehnie, nu ai industrie alimentară; dacă nu ai industrie alimentară, nu ai produse agroalimentare.

Petre Daea: De aceea, în consonanță cu acest obiectiv, am urmărit să pregătim anul agricol 2022-2023, deja am început la lucrări, la pregătire de terenuri în câmp și chiar la executarea unor lucrări, însămânțări – mă refer aici la rapiță pentru că este timpul și este perioada optimă. Aici nu te joci cu timpii de execuție a lucrărilor în câmp, iar fermierii știu acest lucru. Motiv pentru care a fost o serie întreagă de pași pe care noi i-am făcut, inclusiv solicitări la Comisia Europeană care a avut răspunsuri pozitive și rapide. Ca aceea în care am solicitat, din cauza situației grele, să putem da subvenția în România în cele două tranșe, dar nu în mod egal. Subvenția în țară se dă și banii de la Uniunea Europeană vin ca avans și lichidare. Vine cu 50% în toamnă și cu 50% în primăvară, când trecem în anul calendaristic următor, dar în același an agricol. Prin solicitarea noastră și aprobarea dată de comisar, România are această libertate de a folosi și să i se acorde de la Uniunea Europeană 70% în avans din subvenție, în așa fel încât executarea lucrărilor să fie. Și am pus patru mecanisme în mișcare. Un mecanism care înseamnă Programul De trei ori adeverința de la APIA, în așa fel încât fermierul să poată să se ducă la bancă și să ia în contul adeverinței pe care o are în fiecare an, știind care este valoarea subvenției pe care trebuie să o primească de la Uniunea Europeană. Pe baza acestei adeverințe poate să ia de trei ori valoarea ei ca și credit care este suportat și este susținut ca și garanție de Fondul de Garantare a Creditului Rural. Și pentru zootehnie e același lucru și foarte important și aștept răspunsul. Sper să fie pozitiv. Reducerea perioadei de retenție la zootehnie. Sigur că o să mă întrebați ce e asta. Evident că vă voi explica spunând așa: în momentul în care depui cererea unică la APIA, și ceri o subvenție anume pentru dreptul care este dreptul comunitar și este dreptul pe care îl are fermierul care lucrează și e un fermier activ. Trebuie să ții animalele – astea sunt procedurile europene – din momentul în care ai încheiat depunerea de cerere, care asta înseamnă 15 mai, ești obligat taurinele să le păstrezi în efectiv șase luni și în același loc. Ori, în situația aceasta, când vegetație nu ai, stabulația liberă te îndeamnă să pleci cu animalele după furaje, este un nonsens. Cum să poți să păstrezi animalul acolo unde a fost în faza în care ai depus cererea, știind că te vei întâlni cu un an normal de vegetație!? În momentul în care pleacă din zona respectivă, el este lipsit de dreptul de a primi subvenția respectivă. În al doilea rând, ai posibilitatea să scoți din efectivul de animale. Deci dacă ai șase luni de zile înseamnă că din 15 mai până în 15 noiembrie tu trebuie să stai cu animale toate în spațiul respectiv, toate în efectivul ăsta, să nu le scoți decât pe cele care în mod accidental, datorită unor boli sau datorită unor accidente, cu documente, ies din efectiv. Am solicitat, și săptămâna aceasta voi avea răspunsul. De asemenea, sunt pregătit cu actul normativ, pentru ca în momentul în care orice solicitare pe care am făcut-o şi o voi face-o la Uniunea Europeană, ea trebuie să fie foarte bine fundamentată; iar răspunsul nu va întârzia să apară în condițiile în care există fundament cu explicațiile cuvenite și în același timp cu interesul pe care îl manifest față de țară și în interesul Uniunii Europene, spunând că să reducem această perioadă de retenție la trei luni. Aceasta este un avantaj formidabil pentru fermieri, este avantajul faptului că poți să te deplasezi, asta înseamnă din 15 august, de poimâine, poți să te deplasezi acolo unde, iată, natura ne dă posibilitatea să reînvie covorul vegetal în așa fel încât să constituie o hrană pentru animale; ne dă posibilitatea să scoatem reformele, pentru că sunt animale care intră într-un proces de reformă și nu poate să-l mai mențină în producție şi îl ia şi-l scoate de la furajare, practic elimină cheltuieli neproductive și un lucru extrem de important este acela că vom crea, pentru prima dată în România, posibilitatea să ia și zootehnia animale avans de la 15 octombrie, pentru că, încheind această perioadă de retenție mai înainte, poți să intri în anul bugetar al Uniunii Europene, care începe din 15 octombrie. Şi spuneam că, alături de aceste măsuri şi aceste obiective formidabile, cu planul acesta de execuție foarte exact la Ministerul Agriculturii, avem al doilea obiectiv extrem de important – și mă bucur că este secretarul de stat aici de la MIPE -, cu care în fiecare săptămână, lunea, împreună cu ministrul Boloș, analizăm posibilitățile concrete, dar lucrând efectiv la Ministerul Agriculturii, pentru a vedea ce bani europeni putem lua din altă parte, astfel încât să accelerăm procesul acesta de revitalizare a agriculturii românești prin instrumentul acesta de intensivizare a agriculturii, înțelegând aici irigațiile, combaterea fenomenelor negative – și aici am trecut de pragul de înțelegere a utilității, a nevoii și a conceptului pe care să-l lansăm. Am văzut în opinia publică o serie întreagă de interpretări. Eu nu m-am jucat nici cu meseria, nici cu vorba, dar, din nefericire, unii o fac încă; şi e păgubos pentru ţară. Păgubos, pentru că să stai mereu în discuția aceasta: ‘e bine sau e rău’, noi pierdem timpul. Sistemele de irigații din România, când au fost creat au fost create pentru un concept excelent, pentru un concerte excelent şi au fost făcute de cei mai mari specialiști ai vremii, cu infuzie de know-how și nu numai de know-how, şi de tehnică, de la ţările dezvoltate în acest sens. Primele sisteme de irigații în România au fost create cu ajutorul englezilor. Sigur că acum este altă abordare, dar este pe acest sistem nervos existent în România, pentru că avem, pe de o parte, libertatea de a executa lucrările de îmbunătățire, care înseamnă reducerea capacității, reducerea consumului de energie, ceea ce se discută; crearea independenței energetice, ceea ce vom face; reducerea pierderilor prin infiltrații, ceea ce facem, și folosirea fiecărei picături de apă pentru plantă, ceea ce vom face. În acest concept nou, lucrăm împreună cu MIPE, pentru a găsi și bani din altă parte nu numai din cei ai bugetului de stat și, evident, avem componenta aceasta de sprijin de la Uniunea Europeană, prin Planul Național Strategic, care înseamnă pentru sectoarele acestea, pentru sistemele secundare, 500 de milioane de euro în exercițiul financiar 2021-2027. România, cum spuneam, are efecte distructive sau efectele sunt negative şi din cauza faptului că trebuie să schimbăm, din punct de vedere al conceptului agricol, condițiile date. Am solicitat, şi mă bucur că am avut această ocazie, și astăzi am dat drumul la ‘Ghidul de bune practici’, astfel încât de astăzi să se cunoască principalele lucrări care trebuie făcute în România ca să nu mai avem pierderi. Pentru că dumneavoastră ați văzut și mi-aţi pus o serie întreagă de întrebări: dar de ce e calamitate, dar de ce nu e, dar de ce aici este vegetație şi dincolo nu e, dar de ce în același perimetru, în aceleași condiții pedoclimatice sunt diferențe de producție. Pentru simplul motiv că din punct de vedere tehnologic nu ne-am ancorat la o situație critică, la factorul critic. Și aici am stabilit cu cei mai buni specialiști, cu Academia de Științe Agricole, cu cei mai buni fermieri din România, primul îndrumar agricol pe care trebuie să-l urmărească toți. Asta nu înseamnă că în România nu avem oameni /…/ și sunt fermierii mari care au obținut producție și iată că am putut să trecem peste pragul acesta de secetă cu o producție care ne asigură liniștea în țară și, evident, posibilitatea de câștig pentru fermieri la cultura grâului. Oamenii aceștia știu ce trebuie să facă, dar din nefericire nu toți; și noi trebuie să conștientizăm că pământul este peste tot și este mâna fiecăruia, dar în interesul țării, având în vedere nevoile pe care le are țara pentru realizarea acestei producții. Cum spuneam, este un bun instrument pe care îl vom folosi.

Al treilea subiect este legat, și mă bucur că este prezent domnul ministru Tánczos Barna. Am stabilit cu domnia sa să ne întâlnim săptămâna viitoare, în așa fel încât să proiectăm planul o dată pentru totdeauna. Ce face din punct de vedere al perdelelor forestiere? Dumnealui are bani, noi avem bani, alții au bani, dar trebuie să îi adunăm la un loc și, prin sinergia administrativă și prin acțiunea comună, să ne îndeplinim obiectivul, pentru că o să puteți vedea că în anumite zone ale țării, acolo unde au fost și sunt perdele de protecție, starea de vegetație este cu totul alta, iar producțiile sunt cu totul altele. Într-un cuvânt, iată un ansamblu de măsuri! Sigur că energia pe care o am în domeniul acesta și dorința de a fi în folosul țării nu m-ar opri din discursul acesta pentru dumneavoastră, dar dumneavoastră aveți și interesul întrebărilor. M-am uitat și la neliniștea pe care o are purtătorul de cuvânt al Guvernului, așa că măsor în stânga și în dreapta poziția dumneavoastră. Mă opresc aici, vă aștept cu întrebări; răspunsurile vi le dau pe loc. Nu evitați nicio întrebare pentru că nu aveți de ce.

Dan Cărbunaru: E mai importantă liniștea pe care aţi transmis-o în legătură cu faptul că România va avea suficientă producție agricolă în acest an, domnule ministru.

Petre Daea: Şi va avea și ulei. Va avea și ulei, liniște, liniște, liniște. Am văzut abordările acestea apocaliptice. Iertaţi-mă!

Dan Cărbunaru: Vă rog!

Petre Daea: Pentru că sunt ministrul agriculturii şi trebuie să introduc liniștea şi încrederea în sector. Am văzut o serie întreagă de abordări din acestea apocaliptice. Când începe pe ecranele de televizor că „ia foc lanul”, că „auzi sirenele” şi copiii în pântece se sperie. Nu e bine! Vă rog!

Reporter: Bună ziua, domnule ministru! E bine că avem producție de grâu, însă, potrivit comunicatelor date de reprezentanții fermierilor, agricultorilor, înțelegem că arșița și seceta ar putea înjumătăți producția de porumb și floarea-soarelui, fix ceea ce vorbeați și dumneavoastră, și dacă după ce se va termina recoltarea vom avea suficient pentru consumul intern. Să stăm liniștiți?

Petre Daea: Nu contrazic niciodată fermierii, pentru că ei se referă la suprafețele pe care le au în exploatație. Nu îi contrazic și sunt mereu aproape de ei. Nu îi contrazic, pentru că aș face un deserviciu profesiei, dar, pe teritoriul României, situația este diferită de la o zonă la alta. Şi ați văzut ce s-a întâmplat și ce prognoze erau la cultura grâului.Avem trei județe din toate celelalte, la cultura grâului, care au probleme din acest punct de vedere, s-au înregistrat aceste situații deosebit de grele. Nu, cu liniște, e adevărat, pentru că aş ieşi din spaţiul realităţii dacă nu aş spune acest lucru, această secetă a pus mari probleme celor două culturi mari – mari probleme culturilor de prășitoare de primăvară, înțelegând aici porumbul şi floarea-soarelui. Le inventariem, comisiile inventariază această situație – ce înseamnă această inventariere? Se duce comisia cu specialiștii respectivi la fața locului, vede suprafața, se cunoaște de la APIA și au metode suficient de tehnice și rapide, în așa fel încât să cunoască suprafața, fac evaluările la fața locului. M-aţi văzut pe mine m-au văzut în porumb cu știuletele. Păi acela este rodul porumbului și, din știuletele respectiv cu numărul de boabe pe rând și cu numărul de rânduri pe ciocălău, a se vedea și explicația următoare, știindu-se masa o mie de boabe la fiecare hibrid în parte, ca fiind o caracteristică a hibridului, care este explozia lui genetică în condițiile date, știi densitatea pe metru în lanul respectiv, ai făcut imediat evaluarea și știi ce producție ai la faţa locului. Cine face o asemenea valoare? O face comisia şi evident o şi verifică, poate să o verifice prin acțiunea de recoltare având în vedere că o serie întreagă de suprafețe care sunt la ora actuală afectate, şi sunt afectate de secetă, se recoltează. Avem trei situații: avem situația suprafețelor care au fost definitiv compromise, și acestea sunt de regulă în zonele unde nu au căzut precipitații, în afara perimetrelor irigabile și pe terenurile cu drenaj puternic; și a doua situație este aceea că a fost afectată dar nu distrusă în totalitate, mai există producție, vom vedea cât, și a treia situație sunt culturile care nu au fost afectate, fie că suntem perimetrul irigabil şi unde am putut iriga să știți că acolo avem producție peste 10 tone la hectar, și în suprafețele unde, insular, e adevărat, în anumite zone, au căzut precipitații. Mă uitam pe datele pe care le-am avut azi dimineață în tabloul meu de informare și de board la Ministerul Agriculturii că numai în 8 judeţe nu au căzut ploi. Iată o satisfacție pentru noi şi în primul rând pentru fermieri și o stare de confort pentru cei care au animale, în așa fel încât temperaturile acestea și cu umiditate să poată aducă vegetația într-un stadiu care să-i permită animalului să se hrănească și evident de acolo să putem obține ceea ce își doresc fermierii și ceea ce noi vedem, și e bine că vedem, şi m-am uitat şi am văzut aceste lucruri în perioada aceasta când eu plec și o folosesc sâmbăta și duminica, pentru că atunci am libertatea de mișcare, în restul zilei trebuie să fiu la Ministerul Agriculturii cu lucru efectiv pe proiecte, și iată și colaborarea cu cele două ministere care înseamnă muncă zilnică, muncă în fiecare zi, să putem face ceea ce trebuie, în așa fel încât să fim cu toții siguri de rezultatele muncii și să beneficiem de ele. Vă rog!

Reporter: Domnule ministru, aș avea o întrebare tot pe acest subiect. Există discrepanțe foarte mari, domnule ministru, referitor la suprafețele cultivate cu porumb afectate de secetă. Potrivit ministerului, sunt 49.000 de hectare, fermierii reclamă că sunt peste 500.000, deci peste 10 ori mai mult.

Petre Daea: Nu contrazic aceste date; și să vă spun de ce nu contrazic. Fenomenul de secetă este un fenomen evolutiv. Noi, acum, în momentul acesta, toate comisiile care au fost, din acest punct de vedere formate şi ca răspuns la fermieri, fac aceste determinări. Datele pe care le vedeți dvs acolo sunt date culese din teren, după încheierea documentelor necesare. De aceea, o să puteți observa în fiecare zi, ieri au fost 250.000, astăzi este 284.000, mâine s-ar putea, nu spun ce cifră că nu am de să ştiu, dar pe cea pe care o înregistrez urmare a măsurării și comunicării. Eu nu pot să dau plantă moartă înainte de a avea documentele. Deși, rețineți, pentru noi toți, și pentru mine și pentru oricare dintre noi, vedem că această secetă pedologică, și a spus-o și ministrul Mediului, este pe toată țara, ea afectând în grade diferite, de aceea și procesele verbale se fac pe grade diferite: compromitere total, afectare în procent de 30, 40, 50, 60% sau pur și simplu nu a fost cazul, cum v-am explicat până acum.

Reporter: Deci este atât de greoi… Este mai greoi procesul, să înţeleg, pentru că diferenţa este foarte mare.

Petre Daea: Nu, nu. Este și greoi din punct de vedere… Vă dați seama că în momentul în care într-o comună cer 7-10 fermieri, să zicem, prin…Aşa, 100 de parcele, trebuie să le vadă pe fiecare în parte; aici nu îşi permite nimeni să pună semnătura pe actul normativ în care spune „domnule, depreciere”, pentru că acelea sunt documente oficiale, documente oficiale care trebuie să fie opozabile celor care au contract, terților, trebuie să fie opozabile Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură, pentru că altminteri nu primesc subvenția. Ele trebuie să fie opozabile chiar în condițiile în care au contracte cu banca, pentru că au credite și atunci spune: domnule, dar dacă a fost factorul de forță majoră… Da, care? Păi care l-a zis cutare pe la televizor. Nu! Dăm documente, tată. Dăm documente ca să vedem aceste lucruri. Documentele acestea se fac în baza Hotărârii de Guvern 557 din 6 august 2016. Vă rog! Mulțumesc! Dacă nu am fost explicit, mai spun o dată. Mulțumesc!

Reporter: Bună ziua! Spuneați că avem acum un grâu recoltat în cantități mai mici, dar de o mai bună calitate. În condițiile acestea am putea să ținem mai mult grâu pentru noi, pentru consum propriu și să fie diminuate cantitățile pentru export?

Petre Daea: Ministrul Daea are un obiectiv foarte clar: să asigure hrană ţării, să pună într-un confort corect fermierii, ca să poată să lucreze şi să îşi cântărească deciziile în funcție de aceste obiective; motiv pentru care în momentul în care s-a încheiat sezonul grâului, am stabilit foarte exact care este balanța produsului. Nu există un instrument altul decât acela de a stabili ce trebuie să faci în țară, știind ce ai, care e destinația producției și ce decizii trebuie să iei. Motiv pentru care, pe baza acestei balanțe, în fiecare marți, la Ministerul Agriculturii, la orele 10:00, este întâlnire cu cele trei verigi importante ale producției, valorificării și în același timp și al înregistrării producţiei, şi anume: producători, comercianți, procesatori. În fiecare marți, ministrul cunoaște exact unde s-a dus producția, ce se face cu ea în așa fel încât să asigurăm, cum spuneam, cele două obiective formidabil: interesul țării și confortul pe care trebuie să îl aibă fermierii și evident și procesatorii, știindu-se şi aici vă dau o informație care merită să fie transmisă, pentru procesatori, și anume aceea de a-i ține alături într-un confort financiar prin măsuri pe care noi le administrăm la Ministerul Agriculturii, în așa fel încât ei să poată să răspundă la comandă socială, cu alte cuvinte să asigure pâinea țării și o asigură. Vă rog!

Reporter: Nu mi-aţi răspuns, domnule ministru, la întrebare. Avem asigurat grâul..

Petre Daea: Da.

Reporter: Pentru consumul intern? Dar asta înseamnă, pe de altă parte, având în vedere cantităţile recoltate mai mici, şi o diminuare la export?

Petre Daea: Nu, nu! Ascultaţi… În niciun caz nu va merge grâul la export… Va merge cel care depășește nevoile țării, în niciun caz altul. Păi nu pot să las România fără grâu și să mă duc să caut pe la alții grâu. Sub nicio formă!

Reporter: Şi aveţi estimări în acest sens, pentru că știm că la export contractele se fac cu multe luni înainte.

Petre Daea: Nu, nu.

Reporter: /…/

Petre Daea: Nu, sunt atent eu. Eu sunt atent, știu exact, știu exact ce înseamnă contracte încheiate în derularea lor, nu mă găsesc nepregătit, de aceea mă şi trezesc dimineață mai devreme.

Reporter: Şi atunci care sunt estimările dumneavoastră, apropo de şedinţă pe care o ţineţi în fiecare marţi la ora 10:00?

Petre Daea: Obiectivele mele?

Reporter: Nu, nu. Care sunt estimările dumneavoastră…

Petre Daea: Veniţi într-una din zile și este publică. Şi vă rog să mă credeți că nu închid ușile, dimpotrivă, estimările mele sunt cele legate de…

Reporter: Estimări legate de export…

Petre Daea: Estimările mele sunt stabilite pe… nu-s estimări; sunt stabilite pe baza datelor pe care le am de la structuri. Ce înseamnă structură în Ministerul Agriculturii? Eu știu în fiecare zi, să știți ce vă spune Petre Daea: știu în fiecare zi ce kilogram de grâu iese afară.

Reporter: Și, până acum, care sunt aceste… sau, mă rog, cum arată datele?

Petre Daea: E, nu vreau să vă transmit eu informațiile acestea exacte, pentru că nu vreau să intru în piață și vreau doar să știți că e pe mâini bune balanța și pe decizii cumsecade, corecte, bine asigurate distribuția. Nu o să vedeți de la mine cifrele acestea, pentru că nu vreau să dau posibilitatea unor interpretări care pe mine m-ar putea duce într-o situație în care să nu fie bine pentru piață. Eu vreau să fie bine pentru piață, vreau să fie bine pentru țară, vreau să fie bine pentru fermieri, vreau să fie bine pentru procesatori, toată lumea, dar fiecare cu treaba lui.

Reporter: Atunci o ultimă întrebare și verificare.

Petre Daea: Vă rog!

Reporter: Aveți semnale că unii fermieri nu și-ar putea îndeplini, să zicem, condițiile din contract, având în vedere producția mai redusă la grâu?

Petre Daea: Nu am aceste semnale. Am semnalele pentru că, de regulă, fermierii… Deci, eu v-am spus că am realizat o producție care asigură confortul economic al fermierilor. Deci, la o producție la care s-a gândit fiecare fermier și face planul, cu excepția a trei zone. Și v-am spus-o: Vrancea, Buzău și Galați. Sunt zonele unde pierderile de recoltă la grâu nu le creează acum confort necesar pentru preluarea procesului. Aici lucrurile vor sta într-un alt sertar al analizei mele și al sprijinului, în același timp, în funcție de situație.

Reporter: Bună ziua, domnule ministru!

Petre Daea: Vă rog!

Reporter: Referitor la producția de grâu pe anul acesta, ne puteți spune în procente față de anul trecut cu cât este mai mică?

Petre Daea: Vă dau un procent, dar îmi îngăduiți să o fac săptămâna viitoare și să vă dau și cantitatea exact?

Reporter: Păi nu v-am întrebat cantitatea, v-am întrebat un procent.

Petre Daea: Știu, știu. Este ca și cum vreți să introduceți mingea în plasă prin spatele porții. Eu sunt pregătit și pentru acest răspuns și vă spun: este mai mică decât anul trecut. Ea este între 15 și maxim 18% față de anul trecut.

Reporter: Mai mică cu 15-18%, dacă am înțeles bine.

Petre Daea: Da, da.

Reporter: Da. Mulțumim! Și, referitor la pregătirea anului agricol 2022-2023, aveți în vedere să sprijiniți creșterea suprafețelor de plante, de culturi cu plante tehnice?    Mă refer la in și cânepă, în special.

Petre Daea: Foarte bună întrebare. Excepțională din acest punct de vedere. Am de gând să schimb multe din acest punct de vedere și o fac cu ajutorul oamenilor care prin proba exemplului pot să fie instrumentele mele de succes și în același timp, cu specialiștii și cu Academia de Științe Agricole. Plecând de la trei obiective: primul este că România are condiții prielnice pentru culturi tehnice care pot să valorifice o anumită categorie de sol, într-un areal destul de întins și prin care să câștigi. Al doilea este acela că însăși clima te îndeamnă să faci anumite modificări. Al treilea, ele sunt chemate de regulă agronomică, în care asolamentul te obligă să intri cu anumite culturi, cu anumite specii, în așa fel încât să valorifici: pe de-o parte solul, pe de altă parte condițiile de mediu și pe de altă parte, evident, să te înscrii pe o cerere din ce în ce mai mare a pieței cu perspectiva de valorificare a producției. Vă rog!

Reporter: Domnule ministru, o întrebare aș mai avea…

Petre Daea: Încă o dată. E, v-ați mutat.

Reporter: Da, m-am mutat

Petre Daea: N-are nimic, eu nu mă mut.

Reporter: Spuneaţi dvs mai devreme că va fi dată subvenţia agricolă anul acesta în avans 70%…

Petre Daea: Da…

Reporter: … pentru fermieri.

Petre Daea: Nu, avansul va fi în procent mai mare…

Reporter: Avansul va fi de 70%.

Petre Daea: Nu în avans, deci avansul va fi 70%.

Reporter: Ok. Cam când va fi avansul plătit?

Petre Daea: După 15 octombrie, începând cu 12:00 noaptea.

Reporter: Am înţeles.

Petre Daea: /…/ ştiţi comportamentul meu.

Reporter: Vă întreb asta pentru că erau discuţii în urmă cu vreo trei săptămâni în coaliţie de a da întreaga subvenţie în avans, tocmai pentru a-i ajuta pe fermieri în contextul problemelor cauzate de secetă. S-a renunţat la această idee?

Petre Daea: Nu cunosc acest procedeu, şi nu vreau să vă contrazic nici pe dvs., nici pe cei care au spus acest lucru. Eu ştiu regulile pe care le avem de la UE, pe care le respect şi trebuie să le respectăm, în aşa fel încât să putem lua banii de la Uniune. Să ştiţi foarte clar şi eu v-am spus-o foarte clar aici, pentru România, pentru agricultura României, un câştig intrarea în UE. Păi noi luăm, şi vă spun eu acum… 2,6 miliarde euro de la UE au intrat până acum în România. Păi sunt puţini aceştia, banii? Nu. Şi le luăm pe reguli, respectând proceduri, respectând termene, respectând condiţiile, într-un cuvânt, într-o regulă acceptată, construită de România, că este parte la UE şi beneficiară a deciziilor pe care le iau. Şi ştiţi foarte bine, iar eu, cel care vă vorbeşte, am pilotat o perioadă de şase luni de zile structura de la UE, ca preşedinte la Consiliul de miniştri la Agricultură, iar acolo codecizia este elementul fundamental în tratatul de funcţionare al UE. Din acest punct de vedere, regulile trebuie respectate şi, sigur, pot să vii cu alte mecanisme, care să te aducă la un confort, asta e altă judecată, dar, din acest punct de vedere, ca regulă a UE instituită în procedurile de care spuneam, asta trebuie respectată. Putem să venim cu alte… dacă, evident, vointa politică există şi construcţia mecanismului dă posibilitatea aceasta. Vă mulţumesc.

Dan Cărbunaru: Mulţumesc şi eu foarte mult, domnule ministru. Le mulţumesc şi colegilor din presă pentru întrebările adresate. Vă reamintesc că alături de noi se află şi doamna secretar de stat Carmen Moraru. Vă mulţumesc, domnule ministru…

Petre Daea: Mulţumesc.

Dan Cărbunaru: Şi vă mulţumesc şi pentru faptul că aţi făcut trecerea către tema de afaceri europene, pe componenta de fonduri europene, pe care doamna secretar de stat o va prezenta în continuare. După cum ştiţi, în ultimele zile au fost o serie întreagă de programe de finanţare importante aprobate la nivelul Comisiei Europene. Doamna secretar de stat în cadrul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene va prezenta detalii în acest sens. Vă rog.

Carmen Moraru: Bună ziua! În această săptămână, au fost aprobate două scheme de ajutor de stat de către Comisia Europeană. Prima schemă de ajutor de stat finanţează un proiect de sprijinire a proiecţiei de hidrogen din surse regenerabile, care este finanţat din Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Componenta 6, pentru care minister coordonator de reforme este Ministerul energiei, şi chiar astăzi schema de ajutor de stat… prima schemă, scuzaţi-mă, este de 149 de milioane de euro şi a doua schemă de ajutor de stat este în valoare de 358 de milioane de euro, este pe politica de coeziune pentru actuala perioadă de programare, 2014 – 2020, are o valoare de 358 de milioane de euro şi se derulează prin Programul Naţional Competitivitate. Este mult aşteptată măsură 4.1.1. pentru susţinerea IMM-urilor afectate de COVID, retehnologizare, pentru refacerea capacităţii de rezilienţă a IMM-urilor. Pentru această schemă de ajutor de stat, valoarea proiectelor este între 50 şi 500.000 de euro, proiectele care pot fi depuse, desigur. Ghidul aferent acestui apel a fost deja pus în consultare pe site-ul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene. Estimăm ca din 16 august să putem deschide prenotificarea sau înscrierea firmelor pe platforma IMM Recover, pe 23 august să deschidem apelul pentru aceşti beneficiari potenţiali şi ne aşteptăm ca undeva la sfârşitul lunii octombrie, începutul lunii noiembrie, să putem semna contractele de finanţare cu beneficiarii. Precizez că această sumă de 358 de milioane de euro este REACT – FEDR şi, desigur, dacă vom înregistra solicitări foarte numeroase, există posibilitatea sau există mecanismul de supracontractare pe care şi Programul Operaţional Competitivitate îl are, prin Ordonanţa 40 şi, desigur, vom mări alocarea. Pentru Ministerul Energiei, pentru programul sau apelul pentru producţia de energie verde din hidrogen, apelul este deschis, pe site-ul proiectepnrr.gov.ro. Înţeleg că ghidul este lansat. Din câte am discutat cu colegii de la Ministerul Energiei, există interes pentru acest proiect. Valoarea maximă a grantului este de 50 de milioane de euro, de aceea a durat ceva până ce această schemă de ajutor de stat a fost aprobată de către Comisia Europeană, ea a fost transmisă, a fost prenotificată la începutul anului acesta şi, prin discuţii susţinute şi permanente între Ministerul Energiei, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi Comisia Europeană, DG Competition şi SG RECOVER, am reuşit să obţinem aprobarea şi transmiterea deciziei Comisiei Europene pentru aprobarea schemei de ajutor de stat.

Dan Cărbunaru: Mulţumesc foarte mult pentru aceste informaţii, doamna secretar de stat. Dacă aveţi întrebări pentru dumneai, dacă nu, vă mulţumesc foarte mult pentru prezenţă şi voi continua cu prezentarea principalelor decizii pe care astăzi Guvernul României le-a luat, în cadrul şedinţei. Aprobarea proiectului de lege privind ratificarea acordului de împrumut, în valoarte de 600 de milioane de euro şi a unui acord privind asistenţa financiară nerambursabilă de 24 de milioane de dolari între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, ambele aferente primei finanţări programatice pentru politici de dezvoltare, pentru creştere verde şi incluzivă. Cele două acorduri au fost semnate la Bucureşti la 19 iulie anul curent, în baza aprobărilor anterioare la nivelul Guvernului şi preşedintelui României, finanţările urmând să asigure implementarea unor acţiuni asociate reformelor urmărite în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, dar şi pentru gestionarea crizei umanitare generată de agresiunea militară rusă din Ucraina. Finanţările sunt grupate pe doi piloni: consolidarea incluziunii şi administrării fiscale, incluzând acţiuni care implică răspuns la criza umanitară în domenii precum sănătate, educaţie, asistenţă socială, locuire, ocupare, reforma pensiilor, eficientizarea cheltuielilor şi reforma fiscală. Totodată, vor asigura finanţarea susţinerii decarbonizării şi rezilienţei climatice, incluzând o serie de acţiuni legate de domenii precum energie regenerabilă, creşterea eficienţei energetice a clădirilor şi păduri. Totodată, printr-un memorandum, s-a luat decizia introducerii unei scheme de ajutor de minimis care să sprijine dezvoltarea durabilă a întreprinderilor care activează în industria producătoare şi a recuperării materialelor, pentru a creşte astfel competitivitatea produselor realizate în România. Vorbind despre alte măsuri importante luate astăzi în guvern, aş vrea să vă spun câte ceva despre operaţionalizarea sistemului informatic de monitorizare electronică. Prin hotărârea aprobată astăzi, se reglementează aspectele tehnice şi organizatorice privind funcţionarea în sistem pilot, cele privind operaţionalizarea sistemului informatic de monitorizare electronică, dar şi condiţiile în care se poate dispune, potrivit legii, obligarea unei persoane de a purta un dispozitiv electronic de supraveghere. Conform Legii 146 din 2021, această monitorizare electronică se aplică în primă fază în sistem pilot, începând cu data de 1 octombrie 2022 până cel mai târziu la data de 31 decembrie 2025, pe durata aplicării ordinului de protecţie provizoriu şi ordinului de protecţie, respectiv ordinului european de protecţia în cazul în care România este un stat emitent. Câteva detalii legate de etapele implementării acestui program. Într-o primă etapă vor fi achiziţionate 964 de kituri de monitorizare, în valoare de 14,3 milioane de lei, urmând ca treptat, până în 2025, să ajungem la 15.000 de dispozitive de monitorizare, în valoare totală de 240 de milioane de lei. Aceasta este valoarea totală a acestui program.

Tot astăzi, Guvernul a aprobat nota de fundamentare pentru necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții HeliPol. Acest proiect va conduce la creșterea gradului de siguranță și securitate pe infrastructura rutieră, prin implementarea unui concept de acțiune integrată sol-aer și întărirea capabilităților Poliției Române de a monitoriza și gestiona traficul rutier. În cadrul proiectului urmează a fi achiziționat un elicopter cu autonomie de zbor de cel puțin 120 de minute și un alt elicopter cu autonomie de zbor de cel puțin 240 de minute de către Inspectoratul General de Aviație, dar și de 200 de unități de mobilitate terestre, care vor fi echipate după nevoile Poliției Române, la care se adaugă un hub satelitar, terminale VSAT și autospeciale de comunicații. Valoarea totală a acestei investiții este de 293.000.000 de lei, iar finanțarea acestora se va realiza din fonduri externe nerambursabile și de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Afacerilor Interne. Astăzi aș vrea să vă semnalez și faptul că Guvernul a aprobat alocarea din fondul de intervenție aflat la dispoziția sa, suma de 9,5 milioane lei pentru executarea în regim de urgență a unor operațiuni de dragare a fluviului Dunărea și a altor lucrări specifice, pentru a înlătura starea de risc generată de situația hidrologică critică actuală. Această măsură este necesară pentru a amenaja şenalul navigabil și a asigura condițiile minime de navigație pe Dunăre, pe sectorul comun româno-bulgar, între kilometrii 610 şi 375 și pentru reducerea riscului de blocaj a traficului și timpilor de așteptare. Din perspectiva pregătirii anului școlar, aș vrea să vă spun că astăzi Guvernul a aprobat bugetul pentru implementarea programului pentru școli al României în anul școlar 2022-2023 la aproximativ 563.000.000 de lei, acest buget cuprinzând și ajutorul alocat conform deciziei comisiei din cadrul FEGA pentru repartizarea definitivă a ajutorului din partea Uniunii către statele membre pentru fructe și legume în școli și pentru lapte în școli pentru perioada 1 august 2022 – 31 iulie 2023. Este vorba de decizia comisiei de a cuprinde și ajutorul din partea Uniunii pentru preșcolarii și elevii din Ucraina, ajutor acordat pentru fructe, legume, lapte de consum și produse lactate, dar și măsuri educative aferente. Bugetul va fi utilizat după cum urmează: aproximativ 90 de milioane de lei pentru acordare gratuită de fructe și legume și aproape 38 de milioane de lei pentru măsuri educative, alte 189 de milioane de lei pentru acordarea gratuită de lapte de consum și produse lactate, fără adaos de lapte praf, și alte 38 de milioane de lei pentru derularea de măsuri educative, la care se adaugă 207 milioane lei pentru acordarea gratuită de produse de panificație. În total, de acest program vor beneficia 1,9 milioane de preșcolari și elevi din ciclul primar și gimnazial, numărul total de beneficiari, incluzând și cei 2.648 de preșcolari și elevi din ciclul primar și gimnazial ucraineni strămutați în România și care deja sunt integrați în sistemul nostru de învățământ. Vă rog, dacă aveți întrebări, vă stau la dispoziție.

Reporter: Bună ziua. Despre proiectul de monitorizare a agresorilor prin brățările electronice, aș dori să ne explicați cum un proces de digitalizare, de informatizare, practic, presupune angajarea a peste 6.000 de polițiști. Informația apare în nota de fundamentare, chiar în acest an ar fi nevoie sau în prima etapă ar fi nevoie de peste 600 de ofițeri și agenți. Care e logica? Adică digitalizăm, dar angajăm mii de polițiști.

Dan Cărbunaru: Suplimentarea numărului maxim de posturi asta nu înseamnă neapărat angajare. Am mai avut cumva această discuție, când a fost vorba de o suplimentare de posturi, nu înseamnă neapărat angajarea lor. Pornește de la cei 497 de ofițeri de poliție și 5.637 de posturi de agenți de poliție, astfel încât să poată fi asigurat personalul specializat, selecționat și pregătit să execute astfel de atribuții, care înseamnă supraveghere, intervenție în situația generării unei alerte în cadrul acestui sistem. Practic, componenta tehnică, cea care este în proces de achiziție, asigură suportul pentru a semnala eventualele încălcări ale restricțiilor formulate la adresa persoanelor care poartă acest dispozitiv, urmând ca agenți specializați să gestioneze aceste semnale.

Reporter: E ciudat.

Dan Cărbunaru: Nu contest dreptul dumnevoastră de a interpreta ceea ce spun eu, dar încercam să vă explic de ce un dispozitiv…

Reporter: Câtă vreme statul i-a atenționat, noi…  cineva a făcut o neregulă, a încălcat ordinul, nu poate să trimită pe cineva sau să știe prin GPS să transmit datele? Ştie unde e respectivul, trimit pe cineva și-l iau de acolo. De ce e nevoie de suplimentare atât de mare a numărului de polițiști?

Dan Cărbunaru: Repet, nu este vorba de angajări, ci de suplimentare de posturi…

Reporter: E acelaşi lucru.

Dan Cărbunaru: … iar rațiunea care stă în spatele unui corp de specialiști, care să poată gestiona tipul acesta de semnal tehnic însoțit și de intervenție, de regulă, persoanele care poartă astfel de dispozitive au nevoie de măsuri de supraveghere. Ca atare, și personalul specializat în acest sens urmărește acest semnal și procedează ca atare.

Reporter: Puteți să repetați sau să ne spuneți anul acesta concret, ce…

Dan Cărbunaru: Desigur.

Reporter: … ce se va cumpăra, câte dispozitive, câte brățări, câte posturi ar urma să fie suplimentate doar în acest an?

Dan Cărbunaru: Din datele pe care le am acum, în anul acesta sunt alocate 32 de milioane de lei, din care pentru mașini, echipamente și mijloace de transport 14 milioane de lei, pentru 964 de kituri există o valoare pentru fiecare kit de 14.875 de lei. De asemenea, pentru infrastructura hardware și software necesară administrării acestor mijloace sunt alocați 17 milioane de lei.

Reporter: Sistemul acela SIME sau nu știu, e operaționalizat sau urmează o licitație și… adică e timp până în octombrie să devină operațional totul?

Dan Cărbunaru: Proiectul la acest moment implică stabilirea aspectelor tehnice de funcționare în sistem pilot. Este prima etapă, așa cum vă spuneam. Aceste lucruri vor reglementa modalitatea de funcționare a sistemului, dezvoltarea acestuia astfel încât să permită afișarea în sistemul informatic geografic din cadrul sistemului unic național pentru apeluri de urgență 112 a datelor de localizare aferente dispozitivului electronic de supraveghere, purtat de persoana care se află sub supraveghere, respectiv ale celui purtat de persoana protejată în momentul declanșării alerte. Capacitatea sistemului de a permite încărcarea și utilizarea aceleiași hărți utilizate în sistemul geografic este, de asemenea, avut în vedere în această primă etapă a proiectului.

Reporter: Repet, e în funcțiune acest sistem, care ar trebui să transmită către sistemul 112 datele de localizare sau urmează o licitație… Ştiți? Adică dacă e operațional, e implementat sistemul ăsta?

Dan Cărbunaru: Este prima etapă. Asta încercam să vă spun că de la 1 octombrie…

Reporter: Păi da, prima etapă, nu poate funcţiona… ceva…

Dan Cărbunaru:  Până la 1 octombrie, vor fi așezate toate detaliile necesare pentru a funcționa partea pilot a acestui sistem, care pornește de la 964 de kituri, ajungând până în 2025 la 15.000.

Reporter: Şi câţi poliţişti sau câte posturi ar urma să fie anul acesta create în Poliţia Română aveţi?

Dan Cărbunaru: Pentru acest an, nu am date legate de posturi care să fie create. Proiectul prevede, la acest moment, achiziționarea celor 964 de kituri și crearea bazei la care să se conecteze tocmai pentru a derula această etapă pilot.

Reporter: Mulţumesc.

Dan Cărbunaru: Mulţumesc.

Reporter: Bună ziua. Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a declarat ieri că e ferm convins că se va face o remaniere. E și premierul la fel de convins?

Dan Cărbunaru: Aș vrea să vă aduc aminte faptul că o primă evaluare a echipei guvernamentale a avut loc după cele 7 luni de guvernare, iar partea de evaluare a ministerelor de linie și a miniștrilor din Guvernul României este un proces continuu. Ca atare, pe măsură ce această evaluare identifică sau nu nevoia unei remanieri, aceasta se va produce.

Reporter: Dar nu o exclude premierul.

Dan Cărbunaru: Nu am date la acest moment legate de o activitate de remaniere, dar pot să vă confirm că evaluarea miniștrilor și a ministerelor pe care le conduc este un proces continuu.

Reporter: Bună ziua! O să continuu subiectul pe care l-a abordat colegul meu mai devreme. Înseamnă că o să avem și după rectificarea bugetară o analiză a ministerelor, pentru că ne-am uitat în datele apărute: în rectificarea bugetară sunt ministere care, de exemplu, nu au tăiat cei 10 % pe care i-a spus atât premierul, cât și ministrul finanțelor. Ne putem aștepta la o nouă analiza ministerelor și a miniștrilor?

Dan Cărbunaru: Reducerea cheltuielilor cu 10 % este un obiectiv pe care Guvernul României și l-a asumat și ca atare, fiecare minister trebuie să-l îndeplinească. În privinţa…

Reporter: Puteți garanta că fiecare minister va reduce?

Dan Cărbunaru: Datele privind rectificarea bugetară, sigur, noi avem la acest moment datele privind execuția bugetară, care generează și premisele unei rectificări pozitive, așa cum a anunțat și premierul României, însă din perspectiva datelor regăsite ca atare în rectificare, aceste date vor fi prezentate în zilele următoare de Ministerul de Finanțe și acolo veți regăsi și parametrii la care vă referiți.

Reporter: Toate ministerele vor reduce cei 10%?

Dan Cărbunaru: Ministerele care fac parte din Guvernul României.

Reporter: Altele nu cred că avem în România.

Dan Cărbunaru: Asta spuneam și eu.

Reporter: Pe de altă parte, Guvernul, până în momentul de față, deși sunt foarte multe primării în țară, inclusiv sectorul 5, nu a demarat alegerile locale parțiale, la primăriile în care nu mai avem primari. De ce și când am putea să vedem astfel de alegeri?

Dan Cărbunaru: Cu siguranță, în momentul în care vom avea date în acest sens, le vom comunica.

Reporter: În sectorul 5 a fost dat ordinul din partea prefectului încă de acum o lună pentru a fi organizate aceste alegeri. A fost vacantat postul. De ce această întârziere?

Dan Cărbunaru: Voi verifica și cu ajutorul colegilor de la Comunicare vom prezenta explicațiile pe care le solicitați…

Reporter: Când?

Dan Cărbunaru: După ce închidem briefingul de presă.

Reporter: Mulțumesc.

Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu.

Reporter: Bună ziua! Eu voiam să vă întreb dacă s-a luat vreo decizie la nivelul … în ședința de Guvern de astăzi legată de echipa de comunicare de la Ministerul Sănătății. Ştim că acolo unul dintre liderii coaliției de guvernare a cerut ca acea echipă să fie demisă și doi: care ar fi punctul de vedere al Guvernului legat de îndemnul ministrului Alexandru Rafila ca populația să ridice cât mai repede, până la urmă, din farmacie acele pastile de iod. Mulţumesc.

Dan Cărbunaru: Mulţumesc şi eu! Premierul României a comunicat în cadrul şedinţei de guvern, şi acea parte a fost chiar transmisă live, un element extrem de important, și anume faptul că toate datele pe care le avem la acest moment, atât cele pe care instituțiile de profil din România, cât și cele ale partenerilor noștri din zona europeană sau internațională ni le furnizează, de altminteri acest lucru a fost confirmat și de ministrul Mediului ceva mai devreme, nu există depășiri ale valorilor și motive de îngrijorare legate de ceea ce se întâmplă în acest moment, dar şi pe fondul preocupărilor internaționale care există în legătură cu efectele agresiunii militare ruse din Ucraina. Desigur, este nevoie de măsuri de precauție, iar statul român şi-a luat măsurile necesare, incluzând aici și modul în care populația ar trebui protejată în funcție de evoluțiile din Ucraina. În privința echipei de comunicare de la Ministerul Sănătății, este o decizie pe care ministrul de resort o are la îndemână, iar din perspectiva nevoii de a informa cetățenii români în legătură cu ce se întâmplă acolo, atât CNCAN, cat şi Ministerul Mediului informează zilnic sau ori de câte ori este nevoie în legătură cu situația reală din teren. Deci putem să-i asigurăm pe români în acest moment, a făcut-o deja, repet, și premierul României, că nu există nicio problemă semnalată nici în țară și nici în afară de partenerii noștri, iar măsurile de protejare a populației pe care Guvernul le-a luat sunt active și au capacitatea de a oferi răspunsul necesar. Mulțumesc!

Reporter: Bună ziua! Aș vrea să vă întreb despre acea ordonanță prin care salariile bugetarilor sunt majorate cu un procent cuprins între 15 și aproximativ 50%, anumite categorii de bugetari. Când ar urma să fie această ordonanță adoptată și cum justifică guvernul necesitatea adoptării acum, în plină criză, a unei asemenea ordonanțe, pentru că pe noi, de exemplu, ne-a surprins foarte multă nota de fundamentare faptul că ‘dacă nu va acorda guvernul această majorare, anumiți bugetari ar ajunge în risc de sărăcie extremă’.

Dan Cărbunaru: Nu am avut pe masa Guvernului în ședința de astăzi acest act normativ și desigur, ca de fiecare dată atunci când am avut acte normative de prezentat, ele au fost explicate şi ați primit și răspunsuri la întrebări din partea inițiatorilor, chiar în briefingurile de presă ale Guvernului. Deci la acest moment nu aș putea comenta…

Reporter: Dar în ce stadiu este? A primit avize, când ar urma să fie adoptat?

Dan Cărbunaru: Putem verifica, dacă doriți, stadiul acestui act normativ…

Reporter: Da…

Dan Cărbunaru: …şi colegii de la Comunicare vă pot ţine la curent.

Reporter: Mulţumesc!

Dan Cărbunaru: Mulțumesc. Dacă nu mai sunt alte întrebări, v-aş mulţumi foarte mult și vă doresc o zi bună tuturor!

Sursa: Briefing de presă la finalul ședinței de guvern din 10 august