Briefing de presă la finalul ședinței de guvern din 13 iulie

Galerie foto

Briefing de presă susținut de ministrul educației, Sorin-Mihai Cîmpeanu, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, Petre Daea, ministrul investițiilor și proiectelor europene, Ioan Marcel Boloș, și purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru

[Check against delivery]

Dan Cărbunaru: Bună ziua! Bine v-am regăsit la briefingul de presă al Guvernului României. Ședința de guvern care doar ce s-a încheiat a avut o serie întreagă de proiecte de legi, de ordonanțe de urgență, de hotărâri de guvern, dar și de alte teme discutate. Astăzi, în briefingul de presă, alături de mine, se află domnul ministru al educației, dar după domnia o să îl invit și pe domnul ministru al agriculturii și pe domnul ministru al investițiilor și proiectelor europene, pentru a vorbi despre principalele documente despre care astăzi s-a discutat în Guvern. Voi începe cu domnul ministru al educației, domnul profesor universitar doctor Sorin Cîmpeanu. Vă rog, domnule.

Sorin Cîmpeanu: Vă mulțumesc! Vă mulțumesc tuturor pentru atenția acordată educației. Este într-adevăr o zi importantă astăzi, 13 iulie, când lansăm în consultare publică pentru o perioadă de aproape o lună și jumătate, mai exact, până pe data de 24 august, proiectele celor două legi ale educației – Legea învățământului preuniversitar și Legea învățământului superior. Sunt două legi care doresc să reformeze într-o manieră radicală, în egală măsură necesară și așteptată sistemul de educație din România. Aș vrea să încep prin a mulțumi tuturor celor care în ultimul an, începând cu 14 iulie 2021, au susținut Ministerul Educației în identificarea celor mai eficiente soluții și mecanisme de implementare a principiilor, definită în proiectul România Educată, un proiect la realizarea căruia au contribuit peste 10.000 de specialiști pentru o lungă perioadă de timp, un proiect care a beneficiat de consultarea cu Comisia Europeană și OECD, un proiect care a reunit toate așteptările societății românești în raport cu educația. Mai apoi, în ultimul an, grație consultărilor cu reprezentanții profesorilor, elevilor, studenților, părinților, mediului asociativ – aș îndrăzni să menționez cooperarea privilegiată pe care Ministerul Educației a avut-o cu OneVoice, pe care a avut-o cu Coaliția pentru Dezvoltarea României, pe care a avut-o cu multe alte ONG-uri și grupări de organizații nonguvernamentale. Rodul acestor consultări se regăsește în proiectele celor două legi care, începând cu finalul ședinței de guvern așa cum am promis, sunt disponibile pe site-ul Ministerului Educației, alături de expunerea de motive și alături de câte o sinteză pentru fiecare dintre ele. În plus faţă de ce am precizat ieri, cred că este important să mă refer la Legea învățământului preuniversitar în domeniul curricum-ului și reformei planurilor cadru în domeniul evaluărilor, pentru că, înțelegem foarte bine, este pe bună dreptate foarte mare numărul acelor elevi, părinți, profesori care vor să cunoască cum se vor derula lucrurile. După data de 24 august, moment în care se vor încheia consultările, și aş vrea să rețineți că sunt doar două proiecte de lege care se doresc a fi îmbunătățite, prin propunerile pe care le puteți trimite încă din acest moment pe adresa de e-mail consultarelegieducaţie@edu.gov.ro. Mizăm pe propuneri constructive, în aşa fel încât la finalul perioadei de consultare publică, așa cum am spus, de aproape o lună și jumătate, să avem o formă îmbunătățită a acestor proiecte de lege, pentru ca mai apoi, la începutul lunii septembrie, să poată intra în procedură parlamentară de adoptare. Aș vrea să reiterez faptul că în 27 septembrie 2021, Comisia Europeană a aprobat prima reformă din Planul Național de Redresare și Reziliență, reforma numărul unu, care înseamnă elaborarea și adoptarea pachetului legislativ pentru implementarea Proiectului „România educată”. În acest fel, în această toamnă, încă din acest an, vom putea să avem adoptate după cele două perioade de dezbatere, publică mai întâi și apoi parlamentară, proiectele celor două legi. Ele vor intra în vigoare la 30 de zile după promulgarea de către președintele României. Mai apoi, Ministerul Educației are la dispoziție o perioadă de opt luni, conform acestor proiecte de lege, pentru elaborarea și promovarea legislației subsecvente. Reamintesc faptul că după ultima inventariere este vorba, cel mai probabil, de peste 300, subliniez, 300 de acte normative, ordine de ministru și hotărâri de guvern. În acest fel, în septembrie 2023, în paralel cu grupurile de lucru deja constituite pentru elaborarea planurilor cadru de liceu și pentru revizuirea planurilor cadru pentru gimnaziu și învățământ primar, vom avea un curriculum nou, vom avea planuri cadru noi, vom avea instituții pregătite de o adevărată reformă în sistemul de educație. Elevii care vor începe în acest an clasa a VII-a, în septembrie 2023, vor începe clasa a VIII-a. Vor fi prima generație de elevi care vor avea șansa, dacă doresc, să susțină un examen de admitere organizat de către colegiile naționale.

Colegiile naționale au până în acest moment un set de șapte criterii pe baza cărora pot căpăta acest statut. Printre aceste criterii, unul singur se referă la vechime: 75 de ani pentru colegii naționale, 50 de ani pentru colegii simple. Acest element ce ține de vechime va fi înlăturat și se vor păstra doar criteriile ce țin de calitatea actului educațional. Deci, acele colegii care vor dori să aibă șansa organizării de examene proprii de admitere vor avea până la acel moment șansa de a-și consolida statutul. Așa cum am precizat în proiectul de lege, acest examen de admitere la nivel de liceu sau pre admitere, cum doriți să-l definiți, urmează să se încheie înainte de începerea Evaluării Naționale. De asemenea, minim 10% din locurile pentru clasa a noua în colegiile naționale vor fi ocupate prin Evaluarea Națională. Aceasta este propunerea la nivelul proiectului de lege. N-aș vrea să existe îngrijorări excesive, pentru că, vă anunț, sunt soluții. Subiectele pot fi elaborate, spre exemplu, cu sprijinul Societății Române de Matematică sau cu sprijinul Institutului de Lingvistică sau pot fi elaborate de către colective de experți externi sau pot fi elaborate împreună de un grup de mai multe colegii naționale. Sunt soluții pentru a susține performanța și excelența, inclusiv din această perspectivă. În același timp susținem echitatea, pentru că toți cei care nu vor fi reușit să promoveze acest examen de admitere organizat la nivel unui colegiu național vor avea șansa, ca și până acum, să promoveze examenul de Evaluare Națională și să fie repartizați prin examen de Evaluare Națională. Sigur, pentru examenul de Evaluare Națională, așa cum am promis, va fi eliminată orice pondere a mediilor din gimnaziu. O precizare importantă, nu se schimbă disciplinele, vor rămâne același discipline pentru concursul de admitere și pentru Evaluarea Națională. Deci, cei care sunt clasa a șaptea acum vor trebui să dea examen la aceleași discipline. O altă modificare importantă, îndrăznesc să cred, la nivel de plan cadru curriculum este ceea ce v-am anunțat deja, eliminarea calificativelor de la 1 la 10 pentru disciplinele din aria curriculară Arte și Educație fizică și sport, se adaugă, de asemenea, calificativ Admis/Respins, pentru toate disciplinele care vor fi integrate în ceea ce am definit la nivelul legii „Educație pentru viață”, o disciplină în trunchiul comun. Deci o disciplină care va fi urmată de către toți elevii, în care se vor regăsi module de educație pentru mediu, educație juridică, educație pentru sănătate, educație financiară, educație rutieră, educație pentru alimentație sănătoasă, educație civică, educație pentru cetățenie democratică, partea de gândire critică. Toate aceste module vor fi integrate la nivelul acestor planuri cadru. Calificativele, de asemenea, pentru aceste discipline vor fi ‘admis’-‘respins’ şi nu note de la 1 la 10. În acest fel cred că putem să ne atingem scopul de a elimina o presiune inutilă – presiunile utile nu ținem neapărat să le eliminăm – o presiune inutilă de pe elevi, în așa fel încât obiectivul de a face școala mai prietenoasă și mai atractivă să poată fi transpus în realitate. Dacă vorbim de evaluări, aș vrea să vă spun că toate evaluările vor fi standardizate. Ministerul Educației va avea o proprie platformă pentru evaluări standardizate. S-a început deja lucrul la standardele de evaluare, iar în paralel vom avea și o platformă de evaluare standardizată. Elevii care vor intra în septembrie 2023, în acest fel, în clasa a 9-a de liceu, vor avea planuri cadru noi, vor avea curriculum nou, vor avea o șansă în plus pentru /…/ prin examenul de admitere și mai cu seamă, vor avea o pondere, de mult timp cerută, de 50% discipline în trunchiul comun, 20% discipline de specializare și până la 30% curriculum la decizia școlii. Aș vrea să vă spun, conform proiectului de lege, în aceeași clasă, pentru 30% din discipline, până la 30%, vor putea fi organizate până la patru grupe, în așa fel încât să existe o personalizare a educației, în așa fel încât să existe posibilitatea ca în aceeași clasă, patru grupe de elevi să își aleagă disciplinele pe care le consideră de interes, pe care profesorii consideră că le pot promova, corelat cu aptitudinile acelor elevi din această clasă. Elevii care vor fi parcurs întreg ciclul liceal după acest sistem vor avea șansa unui bacalaureat care va arăta cu totul altfel. Știu că este de înțeles, o schimbare radicală de paradigmă: examenul de bacalaureat se dorește a fi un examen echitabil, care să nu îți servească doar la acces în facultate, ci să îți ofere o calificare, o calificare reală, credibilă, pe care universitățile și angajatorii să o ia în considerare. Am spus că la proba scrisă, care în momentul de față are patru nivele de dificultate, care duc la obținerea aceleiași diplome de bacalaureat, vom avea același nivel de dificultate, respectiv corespunzător competențelor de bază pentru toate filierele și toate profilurile. Este vorba de, în primul rând de partea de limbă și literatură română. O noutate ar fi decizia de introducere în programă a gramaticii, de reintroducere a gramaticii pentru a susține abilitățile de comunicare în limba română. A doua probă este, bineînțeles, cea de matematică. Aceste probe ar putea să aibă o pondere în proba scrisă de 40-50%. Oricum, împreună cu disciplinele de istorie și geografie, ar trebui să aibă o pondere de 60%, restul până la 100% să fie verificarea competențelor de bază pentru celelalte discipline: Științe – a se vedea: fizică, chimie, biologie – și o disciplină din grupul disciplinelor socio-umane – economie, sociologie, psihologie, logică. În acest fel, se verifică în proba scrisă competențele de bază, apoi avem cele două probe de competențe: competențe digitale și competențe de comunicare în cele două limbi străine, unde iar se verifică doar competențele de bază. Dacă vreți în cadrul european al limbilor străine, competențe de nivel B1. Da, să ai un instrument minim de bază, în așa fel încât în interacțiunea cu alți cetățeni ai Europei sau ai acestei lumi să ai posibilitatea de a comunica pentru ca tânărul, să se poată dezvolta conform aspirațiilor proprii, personale și de dezvoltare personală. Separat de aceste probe care verifică, așa cum am spus până acum, doar competențele de bază, avem și o probă de excelență pe care o lăsăm la alegerea candidatului. Acei candidați care se simt capabili, deși au promovat proba competențelor de bază, să își demonstreze abilitățile de programator, vor avea toată libertatea să o facă. Sau cei care au promovat proba competențelor lingvistice de bază, în domeniul limbii engleze de bază, vor avea posibilitatea să-și ofere, să își demonstreze abilitățile de cunoscător al limbii engleze în Shakespeare. Cred că trebuie să grăbesc prezentarea, deci sunt foarte multe capitole. În aceste 43 de zile care vor urma, Ministerul Educației, toți colegii din Ministerul Educației care au contribuit la elaborarea acestor legi, pentru că ele au fost elaborate in house de către Ministerul Educației prin consultarea direcțiilor de specialitate, nimeni, dar nimeni în afara Ministerul Educației, nu a contribuit la scrierea acestor legi. În așa fel încât o spun cu toată răspunderea, după ce am luat la cunoștință, raportul final „România educată”, după ce am luat la cunoștință dorințele tuturor /…/, CDR, sindicate, elevi, părinți, profesori, ne asumăm la Ministerul Educației alegerea acestor variante pe care le-am pus în consultare publică și care sunt, nota bene, perfectibili. Legea învățământului superior o să aleg trei lucruri din cele 42 prezentate ieri. În primul rând, reintroduce învățământul universitar de scurtă durată, e vorba de o diversificare a calificărilor. Este vorba de o posibilitate în plus pentru aceia care vor să se înscrie în învățământul universitar de scurtă durată. Dacă ulterior vor dori să schimbe opțiunea, creditele recunoscute în această formă de învățământ vor putea fi utilizate într-un program de licență, pentru ca mai apoi există o posibilitate în plus. S-a introdus, tot pentru prima oară, învățământul dual. Învățământul dual, care va fi stimulat nu numai prin finanțările disponibile în PNRR, am lansat vineri apelul pentru consorții și îi mulțumesc domnului ministru al investițiilor și fondurilor europene pentru susținerea acestui apel care consolidează legătura între universități și mediul socio-economic. Dar, această lege, acest proiect al legii învățământului superior vine și cu alte lucruri care vor dori să facă atractivă această apropiere între universități și realitate și mediul socio-economic. Este vorba de un plus de finanțare de 30% pentru studenții care vor fi cuprinși în această formă de învățământ dual. Este vorba de o reglementare a obligativității universităților de a asigura, universitățile să asigure cel puțin 50% din locurile de practică, dintre care cel puțin 75% să fie în afara universității. E o modalitate serioasă de apropiere a universităților de realitățile mediului socio-economic. Sunt o serie de reglementări care susțin internaționalizarea. Avem, spre exemplu, clarificarea și consolidarea reglementărilor pentru obținerea unui joint degree în comun, de către o universitate românească și una sau mai multe universități europene. Avem, de asemenea, reglementată dubla specializare pentru a veni în întâmpinarea solicitării de cadre didactice pentru învățământul preuniversitar. În momentul de față, dacă această lege va fi adoptată în această formă este posibil să avem dublă specializare fizică-chimie sau chimie-biologie sau matematică-fizică sau altfel de grupări, de specializări, fără să mai fim nevoiți să trecem printr-un proces de verificare a rației sau noii specializări ce rezultă din unirea a două specializări acreditate. Sunt o serie de elemente care se constituie într-o debirocratizare și într-o eficientizare a activităților în sistemul de învățământ superior. Avem, de asemenea, instituit tot pentru internaționalizare pentru prima oară un program național pentru internaționalizarea universitară PMIU Study in Romania, în care, cu finanțare de la buget, universitățile românești își vor putea promova programele de studiu și vor putea valoriza expertiza la nivel internațional. Avem și un program național de reducere a abandonului școlar, a abandonului universitar, iertați-mă, de abandon școlar da, este pentru prima oară. Avem locuri care pentru prima oară apar în universități și sunt destinate persoanelor cu dizabilități. Pentru toate aceste lucruri e nevoie de finanțare, impactul bugetar este foarte mare. Este vorba de un impact bugetar de peste 5 miliarde de lei pentru Legea învățământului superior și de peste 31 de miliarde de lei pentru Legea învățământului preuniversitar. Nu aș vrea să închei prezentarea fără a face o precizare importantă, doar 25% reprezintă impact al creșterilor salariale care vor fi de 43%, restul sunt burse pentru elevi. Aș vrea să vă spun că bugetul de burse, iertaţi-mă că mă întorc la Legea învățământului preuniversitar, dar avem o creștere şi la bursele studenţilor, avem pentru o finanţare pentru elevii de învățământ primar de 700 de lei per elev, o finanțare pentru învățământul gimnazial de 900 de lei per elev, o finanţare pentru învăţământul liceal filiere teoretice şi vocaționale de 1.500 de lei per elev şi nota bene, încurajarea învățământului profesional printr-o finanțare pentru fondul de burse per elev de 3.000 de lei pentru liceele profesionale. Sunt modalități clare, eficiente, de consolidare a atractivității învățământului profesional și a legăturii între școală, universitate și mediul socio-economic. Pentru studenți avem creșteri de 50%, de la 201 lei per student şi lună până la 300 de lei per student şi lună. Este vorba de o creștere serioasă a cuantumului pentru bursele studenților şi este vorba de includerea cursanţilor din învățământul universitar de scurtă durată ca fiind eligibili, de asemenea, pentru burse.

Dan Cărbunaru: Domnule profesor, cred că prezentarea dumneavoastră poate continua pentru mult mai mult timp, dar practic aţi răpi plăcerea jurnaliștilor de a vă adresa întrebări.

Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, de ce pot colegiile să organizeze aceste admiteri pentru un număr atât de mare de locuri, pentru 90% din totalul locurilor? Cine vor fi cei care vor elabora acel examen de admitere? Şi vă întreb asta în contextul în care există o îngrijorare în rândul părinților și al elevilor că ar putea fi elaborată această admitere de profesori din școală și ar fi avantajați elevii care fac pregătire cu profesorii din respectivul colegiu.

Sorin Cîmpeanu: În primul rând, este vorba de o propunere. 90% să poate fi. Este vorba de o solicitare ce datează de circa 15 ani din partea colegiilor naționale de a avea dreptul de a organiza admiterea la nivel de colegiu. În al doilea rând, aceste legi și modalitatea în care Ministerul Educației prezintă aceste legi îşi dorește să consolideze încrederea în profesori, pentru că dacă nu avem încredere în profesori, putem să îi plătim, putem să le oferim condiții, degeaba, educația nu va face salturi de calitate. Știu, înțeleg îngrijorările. Le-am înțeles perfect. Tocmai de aceea am spus că, dacă această propunere va fi validată în procesul de consultare, există soluții. Am spus că subiectele ar putea să nu fie elaborate de profesorii din acest colegiu şi ar putea să fie elaborate de Societatea Română de Matematică – sper că avem încredere, pentru că ați văzut ce rezultate ne-au oferit la olimpiadele internaționale – și de Institutul de Lingvistică, de Academia Română, de colective externe de experți, de colective de profesori dintr-un grup de 10-12 colegii care vor să se unească și să aibă subiecte unice, sau 20, sau 30. În total avem peste 200 de colegii naționale în România în acest moment. Deci există soluții, important este să cădem de acord asupra acestei posibilități, care se constituie într-o șansă în plus, nu în minus.

Reporter: Iar la proba de Bacalaureat la materiile din trunchiul comun, acea probă ar putea să fie grilă sau de ce tip vor fi cerințele?

Sorin Cîmpeanu: Da, este foarte corectă întrebarea. Am inițiat deja consultări cu specialiști în Științele Educației și va fi o chestie de opțiune. Este foarte posibil ca toate întrebările să fie grilă. Este foarte posibil să organizăm acea probă scrisă, așa cum sunt organizate probele TIMSS sau probele PISA – o probă cu o pauză între primul set de întrebări și al doilea set de întrebări, există o pauză, repet, la testele TIMSS și PISA funcționează foarte bine acest mod de organizare. Este o practică internațională.

Reporter: Mulțumesc.

Sorin Cîmpeanu: Iar accentul, ca să fim bine înțeleși, va fi pus – de aceea am dat exemple, am anticipat puțin, circa 40% să fie item, subiecte din Limba și literatura română, inclusiv gramatică, și item de matematică. Deci experții în Științele Educației vor şti foarte bine se calibreze aceste lucruri. Şi mai este încă un aspect: acest Bacalaureat ar urma să intre din anul 2027. Ar urma să se aplice pe niște planuri cadru pe care în momentul de față nu le cunoaștem nici eu, nici dumneavoastră. Ele sunt în lucru. Vor fi validate în septembrie 2023. Atunci vom vedea care sunt disciplinele din trunchiul comun. Şi încă o precizare: nu vor fi toate, absolut toate disciplinele din trunchiul comun. De aceea am precizat: limba română, matematică, fizică, chimie, biologie, istorie, geografie și o disciplină din grupul socio-umanelor, poate economia și încă una. Mulțumesc.

Reporter: Bună ziua! Dle ministru, potrivit noilor modificări din Legea educației, cum de avem, iată, o probă unde se evaluează competențele la două limbi străine, dar am renunțat la proba de limba română ca probă de sine stătătoare?

Sorin Cîmpeanu: Am înțeles că există un delay în transmisie, de aceea o să ne perfecționăm tehnicile digitale. Tocmai ce am răspuns la această întrebare. Deci cel puțin 40% vor fi subiecte din probele clasice, din care fac parte limba și literatura română, inclusiv gramatică. Deci nu se renunță, nu se renunță, dimpotrivă, se consolidează importanța acestei probe de limba și literatura română, prin includerea gramaticii, un lucru la care eu personal am ținut foarte mult.

Reporter: Și încă o întrebare pe un alt subiect. Dacă știți în momentul de față cum merge acea anchetă în cazul fraudei de la examenul de directori din Olt, acolo unde un candidat a ajuns, cu nota 4 la concurs, director.

Sorin Cîmpeanu: Știu că orice fraudă trebuie să fie aspru pedepsită. De aceea, să știți că aceste sancțiuni sunt pentru prima oară extrem de clar definite și nu sunt deloc blânde pentru astfel de abateri de la etică. Atunci când se trece cu aceste abateri spre infracțiuni definite în Codul Penal, deja sunt alte instituții care se ocupă. Pot să vă spun că în timpul ședinței de guvern, acum mai puțin de două ore, am semnat un ordin de ministru de încetare a detașării unui director al Casei Corpului Didactic din județul Bihor, nu facem un secret, tocmai pentru aceste motive. Fără niciun fel de întârziere, chiar dacă eram în ședința de guvern, am făcut acest lucru și îl voi face ori de câte ori vor fi semnale certe, verificate de către instituțiile abilitate ale statului român, cu privire la aceste abateri. Pe de altă parte, pentru partea de sancțiuni, de abateri disciplinare, în acest proiect de lege, avem la nivelul învățământului preuniversitar o comisie națională de inspecție, în cadrul Autorității Naționale pentru Inspecție Școlară și Asigurarea Calității și avem și o comisie națională de etică puternic profesionalizată în învățământul superior.

Reporter: Deci nu ați primit, până în momentul de față, un răspuns concret din partea instituțiilor abilitate?

Sorin Cîmpeanu: Nu avem niciun răspuns, niciun semnal din partea instituțiilor abilitate, până în acest moment, dar știm că aceste cercetări au demarat în urma sesizării făcute, transmise de către ministrul educației. Așteptăm răspunsul la sesizarea pe care noi am inițiat-o.

Reporter: Referitor la Bacalaureat, aș vrea să vă întreb dacă pe noua lege rămân la fel subiecte diferențiate pentru prima probă, la fel cum se întâmplă acum sau toți elevii vor avea subiecte la fel de dificile?

Sorin Cîmpeanu: Încă o dată, Bacalaureatul se dorește a fi echitabil. Echitabil înseamnă că nu mai obții aceeași unică diplomă de Bacalaureat pe patru căi diferite, cum avem în momentul de față. Aș vrea să vă precizez că în momentul de față, pentru aceea dintre dumneavoastră care ați uitat, Bacalaureatul este organizat după Legea 84 din 1995. Nu a fost nicio schimbare până acum. Deja, propriul meu fiu a dat examen după acest sistem de organizare din 1995. Îmi place să cred că nepoții mei, totuși, vor avea șansa să dea un Bacalaureat mai adaptat secolului 21 /…/. Deci subiectele vor fi aceleași, vor verifica doar competențele de bază la toate disciplinele din trunchiul comun, nu vor fi diferențiate. Ca să răspund mai departe întrebării, pot să vă spun că vor fi elevi care vor avea o oră de matematică pe săptămână și alți elevi care vor avea trei sau patru ore de matematică pe săptămână. Subiectele vor fi calibrate în așa fel încât să fie potrivite pentru cei care au o singură oră pe săptămână, iar ceilalți care au trei-patru ore pe săptămână vor avea alte metode de a-și demonstra competențele înalte, chiar și la nivelul probei de Bacalaureat, prin acea probă care verifică excelența, performanța și va fi la alegerea elevului.

Reporter: Asta voiam să vă întreb, de acea probă facultativă, cum îi veți determina pe elevi să meargă la acea probă facultativă?

Sorin Cîmpeanu: Eu nu cred că trebuie să obligi un elev să-și demonstreze competențele în domeniul pe care el îl stăpânește cel mai bine. Eu cred că elevul va avea această dorință. Din punct de vedere administrativ, pentru a stimula această dorință, pentru a înlătura această rezervă, această eventuală frică, am spus că promovarea examenului de Bacalaureat este condiționată de obținerea pragului minim la toate celelalte discipline, mai puțin la această probă, care este de excelență. Eu sunt convins, văzând participarea elevilor români la olimpiade, sunt convins, văzând această efervescență în a obține note cât mai mari și cât mai bune /…/. Și cel mai cel mai puternic argument pe care vi-l pot da acum este obținerea acelui certificat de competență. În momentul în care am spus că este organizată profesionist și credibil această probă și cineva îți certifică competențe de programator sau competențe în electronică sau competențe în fizică sau competențe în matematici avansate, acea probă va fi luată în considerare și de universități românești sau străine și de angajatori; depinde de noi. Asta v-am spus, în momentul de față, examenul de Bacalaureat este un simplu pașaport pentru acces în facultate. În acest Bacalaureat, care urmează să înceapă din 2027, vei primi un certificat de competențe reale, credibile, pentru că știm cu toții, nu are rost, tocmai aceste legi doresc să elimine o bună parte din ipocrizia existentă în sistem. O spun sincer, la probele de competență actuale este suficient să intri, să dai „Bună ziua!”. Nu! Dorim exact altfel.

Reporter: Deci, practic, pot ieși cu o meserie atestată, în momentul în care termină și dau Bacalaureatul.

Sorin Cîmpeanu: Aceasta este ideea. De o calificare de nivel patru. După cum din liceele profesionale, după primii trei ani, vor putea ieși cu nivel trei de calificare, echivalent cu școlile profesionale de acum, care vor fi înglobate în acele licee profesionale. Încă o precizare importantă, liceele profesionale vor fi doar profesionale. Nu se mai amestecă cu teoretic sau vocațional. În liceele teoretice sau vocaționale va exista posibilitatea unui amestec justificat. De exemplu, liceele pedagogice, care sunt vocaționale, vor putea să aibă clase de filologie, justificat, într-o proporție de maximum o treime. Există în lege obligativitatea ca, într-o proporție de două treimi, fiecare liceu, teoretic sau vocațional, să își păstreze misiunea de bază. Avem în momentul de față licee pedagogice care au clasă de alimentație publică. E un pic jenant să spui că ai absolvit alimentaţie publică la liceul pedagogic. În plus, nu te concentrezi nici pentru resursa umană, nici pentru resursa financiară, nici pentru infrastructură, să atingi performanță în domeniu. Te duci către toate domeniile. Vrem să înlăturăm acest obicei. De aceea, vrem să fie filiere asumate în liceu și vrem să fie filiere asumate și la nivelul universitar. Fiecare universitate să aibă posibilitatea să își asume singură misiunea, fie că este de educaţie, fie că este de educaţie şi cercetare, fie că este de educație şi cercetare avansată. Dar să știe de la bun început că, odată ce-şi alege misiunea, dacă se duce foarte sus, la educație şi cercetare avansată, va fi judecată după niște standarde foarte înalte de educaţie şi cercetare avansată şi s-ar putea să nu le treacă. Atunci, asta responsabilizează fiecare universitate să își aleagă corect și bazată pe realități misiunea proprie. Tot din legea învăţământului universitar, creşte finanţarea pe bază de criterii de performanţă cu 25%.

Reporter: Acest nou bacalaureat care va fi susţinut în 2027 va fi susţinut direct pe calculator de către elevi?

Sorin Cîmpeanu: Cu siguranţă, da. Administrarea digitală urmează a fi generalizată pentru examene. Am propus partea de corectură digitală încă din anul 2023. Deci până atunci, da, va trebui să avem o digitalizare a evaluărilor.

Reporter: Calitatea actului didactic – veţi schimba modul în care vor intra profesorii debutanți în sistem? Ne puteți explica exact cum veţi alege la nivel național calitatea lor un an de zile în care vor preda…

Sorin Cîmpeanu: Exact asta este ideea, pentru ca cei mai buni absolvenţi ai învățământului superior să se poată îndrepta spre cariera didactică. Avem această creștere a salarizării de 43% pentru profesorii debutanți, inclusiv profesorii stagiari. După ce ai trecut printr-una din cele trei rute de formare: masterat didactic, formare inițială sau alte posibilități de acces în cariera didactică, faci un an de stagiatură. Faci un an de stagiatură, având o normă micşorată de la 18 la 12 ore. Asta implică un impact puternic, în timp ce asişti și la orele mentorului, care, la rândul lui, va avea norma de predare diminuată de la 18 la 14 ore. După acest an, vei putea să susţii examenul de licenţiere în cariera didactică şi abia după aceea să începi să fii un profesor adevărat. Dar asta înseamnă motivație, asta înseamnă un sistem de selecție, asta înseamnă posibilități de intrare în sistem și asta înseamnă o promovare în cariera didactică bazată pe practica pedagogică.

Reporter: Aici voiam să vă întreb: vor fi poate diferenţieri salariale mai târziu în funcţie de performanţa profesorilor, ca să ne asigurăm că această calitate didactică va continua pe tot parcursul carierei lor?

Sorin Cîmpeanu: Salarizarea va fi făcută pe bază de normă didactică și va avea diferențe foarte importante, pe bază de progres școlar înregistrat de către elevii cu care acel profesor lucrează. Deci va fi o combinație între salarizare pe bază de normă și pe bază de performanță.

Reporter: La nivel universitar, ați spus că universitățile vor avea toată răspunderea pentru acordarea diplomei de doctor.

Sorin Cîmpeanu: E adevărat. Și vor propune mai mult decât atât – și acordarea atestatului de abilitare. Își asumă răspunderea pentru asta.

Reporter: Și practic, școlile doctorale vor fi verificate, pentru că nu cred că toate universitățile, cum bine am văzut în ultimii 10 ani de zile, sunt foarte responsabile în privința asta?

Sorin Cîmpeanu: Revenim la aceeași problemă de încredere. Eu pot să vă precizez faptul că, în toată lumea civilizată a învățământului superior, diplomele de doctor sunt date de universități. Nu văd de ce ar putea să meargă acest sistem în acele state și merge de mult timp și nu ar putea să meargă în România. Este o propunere a universităților românești de mult timp. Trebuie să își asume răspunderea în paralel cu… Este nefezabil ca un ministru al educației să certifice calitatea formării într-o universitate în care doctorandul a dat admiterea, în care doctorandul și-a dat examenele și referatele, în care doctorandul a beneficiat de îndrumare a unei echipe din cadrul universității, în care doctorandul și-a susținut teza de abilitare și apoi vine altcineva și certifică titlul de doctor. Nu! L-ai susținut de la început până la sfârșit în universitate, universitatea îți acordă diploma de doctor, după cum acordă și diplome de licență și diplomele de master și nu mai este o problemă.

Reporter: Dar vor exista mecanisme de verificare din exterior, în cazul în care sunt nereguli?

Sorin Cîmpeanu: Cu siguranță, da. Există o instanță de apel mult mai puternică decât CNATDCU, acea Comisie națională de etică a titlurilor universitare, care va judeca toate contestațiile și toate reclamațiile, inclusiv împotriva comisiilor de etică din universități. Dacă o comisie de etică dintr-o universitate ia o decizie de un anumit fel, există posibilitatea de apel la această instanță. Deci, în interiorul sistemului academic, această structură, instanță de apel pentru orice sesizări cu privire la abateri de la etica și deontologia universitară, va fi puternic consolidată. Și încă ceva, se merge și pe prevenție pentru că generalizăm, prin acest proiect de lege, cursurile de etică și deontologie universitară pe toate palierele – licență, masterat, doctorat – prevenția este extrem de importantă. Și e bine, poate, să mergem și în preuniversitar cu aceste noțiuni.

Reporter: Ok – și impactul bugetar va fi destul de mare, cam cât la sută din PIB ar trebui să primească educația ca să poată să pună toate aceste modificări în aplicare?

Sorin Cîmpeanu: Dar v-am spus, impactul bugetar maxim, anul acesta avem 3,11% din PIB. Dar mie îmi place să judecăm față de bugetul general consolidat, pentru că așa este corect să judeci, care este 7,92% în momentul de față pentru educație. Este vorba de 40,95 miliarde de lei, 7,92% din bugetul general consolidat, care înseamnă 3,11% din PIB, iar 15% din bugetul general consolidat, pe cheltuială, înseamnă cam 77 de miliarde, iar acum suntem la 41 de miliarde. De unde impactul bugetar este de 36 de miliarde, cum v-am spus, 15 superior, 31 pe… Dacă vreți, pe bugetul general consolidat, impactul este de 8,08%. Deci, toate măsurile sunt calculate în așa fel încât articolul care spune că educația are nevoie de 15% din bugetul general consolidat, respectiv 6% din PIB, pentru că este același nivel, rezultă dintr-o sumă a impactului fiecăreia dintre măsurile anunțate, atât cât am putut să le anunț, cât mi-a permis domnul secretar de stat Dan Cărbunaru.

Reporter: Legat de titularizare, de ce avem un număr atât de mic de posturi, tocmai la disciplinele la care elevii susțin examene naționale și cum vor fi ei afectați de această situație? Și aș merge mai departe, dacă vorbim despre un deficit de titulari și dacă ne-ați putea spune vârsta medie a profesorilor din România, practic, ce ne vom face atunci când cei care sunt acum în activitate ies la pensie?

Sorin Cîmpeanu: Da, cele mai multe cadre didactice au vârsta între 40 și 60 de ani. Avem 195.000 de cadre didactice, avem o situație, doar 5% sunt sub 26 de ani, cred că 25% până în 40 de ani, 60 și ceva la sută sunt până la 60 de ani. Iar puțini, 9%, cred că sunt peste 70 de ani. Deci, accentul v-am spus este pus pe această categorie de vârstă 40-60, în partea superioară a limitei de vârstă. Însă titularizarea este o problemă care trenează de foarte mult timp în România. Am atras pentru prima oară atenția în acest an că mai puțin de 10% din posturile titularizabile, care sunt puțin peste 5000, sunt pentru limba română, matematică, geografie, istorie, fizică, chimie. Am atras atenția că pentru disciplinele socio-umane, care au rămas să se constituie și în probe pentru Bacalaureat, avem doar trei posturi pentru sociologie, în toată țara, avem doar trei posturi pentru filozofie, în toată țara, avem zero posturi pentru disciplina psihologie, în toată țara. În schimb, avem, spre exemplu, patru posturi la fanfară. Acestea sunt deciziile școlilor, sunt deciziile Consiliilor de Administrație, care nu beneficiază de niciun alt filtru. Există un aviz conform la nivelul Inspectoratului Școlar Județean. Măsurile sunt două, care sunt cuprinse în Legea învățământului preuniversitar – titularizarea să se facă și pentru fracțiuni care depășesc o jumătate de normă, pentru că avem profesori care de 10-12-15 ani iau an de an peste nota 9. Dar fiind trei posturi… La geografie sunt nouă posturi în toată ţara. Nici unul în mediul rural. Nu au acces, deși sunt profesori buni, bine pregătiți, care iau nota peste 9 la titularizare și nu o iau într-un singur an, o iau an de an și nu au şansa unei titularizări. Deci nu au şansa stabilizării într-o școală. Pierd și elevii, pentru că li se schimbă profesorii an de an, pierd și profesorii, pentru că nu au, spre exemplu, capacitatea de a contracta un credit pentru a-şi lua o casă, pierde și sistemul de învățământ, pentru că nu oferă acea atractivitate. Și atunci am introdus această regulă nouă, din 2023, titularizarea se va face pe orice post care depășește jumătate de normă. A fost redefinit postul didactic – dacă are peste jumătate de normă, pentru prima oară, niciodată nu a mai fost acest lucru. Iar al doilea lucru: viabilitatea unui post nu va mai fi certificată doar de școală, ci viza finală va fi dată de Direcția județeană pentru învăţământ preuniversitar, respectiv Direcția Municipiului București pentru învățământ preuniversitar.

Reporter: Toate aceste reguli intră în vigoare din 2023?

Sorin Cîmpeanu: Din 2023.

Reporter: Mă refer la toamna lui 2022 pentru…

Sorin Cîmpeanu: Sunt optimist să cred că vom avea legile adoptate în acest an calendaristic, în așa fel încât să aplicăm aceste reguli, care sunt cuprinse în Legea învățământului preuniversitar, din 2023.

Reporter: Şi atunci, dacă acum spuneaţi că sunt 5000 şi ceva de posturi titularizabile, unde vedeţi dumneavoastră că se va ajunge prin aceste măsuri pe care le veți pune în practică în 2023?

Sorin Cîmpeanu: Sunt foarte multe posturi care sunt complete, dar nu sunt scoase la concursul de ocupare pe perioadă nedeterminată, titularizabile, cum spuneați dumneavoastră. Aceste posturi vor fi scoase. Sunt convins că anul viitor vom avea nu 5000 de posturi titularizabile, ci vom avea probabil, estimez, 20-25.000. E o estimare. Deci o creștere, mizez pe o creştere de cinci ori, deci pe șanse de cinci ori mai mari pentru acei profesori buni care vor să intre în sistemul de învățământ, vor să fie fidelizați, vor să fie valorizaţi în sistemul de învățământ. Și sunt convins că un profesor care intră pe o normă care constituie 70%, mergând zi de zi în aceeaşi școală, știind care este configurația orelor, își va convinge conducerea școlii ca anul următor să se completeze de la 70% până la 100%. În felul acesta. văd un viitor mai bun pentru școlile din România, prin intermediul unor profesori mai buni. Pentru educatori să știți că sunt cele mai multe posturi scoase la concurs, puțin sub 1000, dar candidați sunt 5000.

Reporter: Bună ziua. Aţi vorbit despre o creştere salarială de 43%. Când ar urma să se aplice şi sunt bani la buget? Aţi primit această garanție că va fi bugetată, va fi susținută această inițiativă?

Sorin Cîmpeanu: Am înțeles că cele 43 de zile sunt în perioada de vară și este foarte cald. Am înțeles şi că, până anul trecut spre final ,eram în criză sanitară şi nu puteam să vorbim de educație. Am înțeles că după aceea au venit și sărbătorile și, evident, nu era momentul bun pentru educație. Din păcate, în februarie-martie, s-a declanșat criza din Ucraina și iar nu a fost timp pentru educație. Imediat după februarie-martie au venit Sărbătorile pascale și, evident, că nu puteam să vorbim despre legile educației. După aceea, am intrat în examenele naționale, Evaluare și Bacalaureat, iarăși nu era un moment bun. Acum, iarăși nu este un moment bun pentru educație și în care să fie resurse financiare pentru educație. Nu mergem în această paradigmă. Ori înțelegem că educația stă la baza tuturor lucrurilor, noi, clasa politică, decidenții, ori dacă nu, vă dau și o veste proastă: toate măsurile care sunt de reformă adevărată, în acest sistem, dacă nu beneficiază de un suport financiar corespunzător, sunt degeaba. Pentru că este stupid să ne așteptăm să mergem cu aceiași profesori, cu aceeași finanțare, cu aceleași instituții și să avem rezultate diferite pentru copii. Nu se poate chestia asta! Deci e nevoie de finanțare! Din fericire, însă, impactul bugetar va fi treptat. Spre exemplu, 25% este impactul salarizării, 25% este impactul diversificării curriculumului. Diversificarea curriculumului începe în septembrie 2023, nu are impact până atunci. Și începe cu clasa a IX-a, deci va fi un sfert din impact, după aceea, intră 50%, după aceea, gradual până în 2027. Bursele elevilor vor avea impact total încă din ianuarie 2023, spre exemplu. Salarizarea cel mai probabil că va fi luată în calcul din septembrie 2023. Este vorba de o creștere a costului standard pentru cheltuieli salariale, care în momentul de față este 6.386 de lei per/elev, la 9.000 de lei per/elev. Este vorba de o creștere a salariului care, în momentul de față, în educație, este 6.500 de lei brut, la 9.300 de lei brut. Cel mai important este că e vorba de o creștere a costului standard pentru cheltuieli materiale, evaluare și pregătire profesională, care, în momentul de față, la coeficientul 1 este 485 de lei și care, în lege dacă o să citiți, o să vedeți că este minim 20% din costul pentru cheltuieli salariale, care v-am spus că este 9.000. 20% din 9.000 înseamnă 1.800 de lei. E 485 de lei acum pentru cheltuieli materiale, de asta nu mergem doar spre salarizare, și va crește la 1.800. E o creștere de 3.7 ori. Asta înseamnă reformă adevărată în sistem, asta înseamnă nevoie de finanțare în sistem.

Reporter: Mulțumesc foarte mult, domnule ministru!

Sorin Cîmpeanu: Mulțumesc și eu!

Reporter: Domnule ministru, dar când ați prezentat aceste proiecte, premierul ce v-a spus? Sunt bani pentru această reformă? V-a dat garanția că din toamnă, așa cum spuneți, crește acest cost?

Sorin Cîmpeanu: Premierul este un susținător al educației, al performanței în educație și al echității în educație. Evident că un premier responsabil se uită la impactul financiar. Dar, în momentul în care a înțeles importanța acestor obiective și că nu este vorba de un impact de 36 de miliarde de lei, care să intre în 2023, ci că el va intra gradual în funcțiune până în 2027, a validat total, inclusiv în ședința de guvern. Premierul este cel care a propus într-o modalitate foarte hotărâtă adoptarea în primă lectură, ce-i drept, a acestor două proiecte de lege.

Dan Cărbunaru: Mulţumesc foarte mult domnului ministru. Mulţumim şi celor care v-au adresat întrebări, confirmând nevoia de timp alocat nu doar prezentării, ci și dialogului. Domnule ministru al agriculturii și dezvoltării rurale, domnul Petre Daea.

Petre Daea: Prima ședință de guvern, primul răspuns practic pentru fermeri, printr-un act normativ, dorit de aceștia. Guvernul României, astăzi, a aprobat suma necesară pentru acordarea subvenției pentru acciza de motorină. Actul normativ pleacă astăzi la Monitorul Oficial. La rugămintea mea, domnul prim-ministru a dat sarcină celor care asigură Secretariatul Guvernului ca acest act normativ să apară în Monitorul Oficial cât mai repede cu putință, în așa fel încât în actul subsecvent de la Ministerul Agriculturii, care înseamnă ordin de ministru, să putem să distribuim aceste sume imediat, în următoarele două-trei zile, ca un răspuns practic la nevoile fermierilor, mai ales în aceste condiții. Iată, deci, o suplimentare de sumă de la bugetul statului pentru fermieri, care înseamnă acum un nivel de sprijin de 337 de milioane lei.

Reporter: Bună ziua! V-aş întreba ceea ce se întreabă în această perioadă toţi fermierii: dacă va fi declarată acea stare de calamitate și în ce condiții se poate întâmpla acest lucru?

Petre Daea: În primul rând, dau un răspuns pe care mi-l dictează actul normativ: legislația în vigoare. Noi avem suportul juridic al activităţii în acest domeniu. Pe baza hotărârii de guvern 557 din august 2016, Ministerul Agriculturii, conform misiunii pe care o are, intră în dispozitivul managementului factorului de risc secetă pedologică. Acest lucru s-a făcut imediat, executând, în etape, acele prevederi ale legii, care spun aşa: în condițiile în care există secetă pedologică, prefectul județului răspunde, prin ordin, la solicitările fermierilor, constituind comisiile de determinare a efectelor privind distrugerea culturilor, ca urmare a acestui factor restrictiv. Acest lucru s-a făcut. Apoi, cel ce vă vorbește a văzut la nivelul țării, trecând prin zonele acestea unde informațiile erau clare, că avem secetă pedologică, să vedem care este situația concretă la fața locului. Să vedem, spuneam, într-un echipaj de lucru, cu ministrul agriculturii, cu directorul general al Agenției Naționale pentru Îmbunătățiri Funciare, la fața locului, cu fermierii, cu autoritățile locale, cu specialiștii puși în acest dispozitiv, care trebuie să funcționeze pentru a da răspuns concret la ceea ce ne cere legea. În atare condiții, am putut constata – în cele 10 județe pe care le-am văzut de vineri până duminică spre luni, spun duminică spre luni noaptea, la orele 2:00, pentru că dumneavoastră, mass-media, m-ați întrebat – dar ce caut eu noaptea acolo, pentru că nu mi-a ajuns ziua? – și de aceea interesul m-a împins. Și, după cum ați putut vedea, și fermierii erau interesați să se întâlnească cu ministrul agriculturii, pentru a vedea la fața locului ce se întâmplă și care sunt măsurile tehnice imediate, în așa fel încât să dăm răspuns situației și să-i punem pe ei într-un confort al înțelegerii și, în același timp, al acțiunii concrete. Am văzut la fața locului trei secvențe – o secvență care este normală, zic eu, din punctul de vedere al vegetației în perimetrele irigabile. În aceste 10 județe, pentru a concretiza, vă spun: Călărași, Brăila, Galați, Vrancea, Vaslui, Iași, Botoșani, Neamț, Bacău, Buzău, am văzut în perimetrele irigabile că starea culturilor este normală. Practic, șanse de producție, speranțe pentru fermier că poate să își recupereze cheltuielile și să aibă și o brumă de câștig. A doua secvență, în afara perimetrelor irigabile, culturi cu un stadiu de vegetație afectat, dar nu în gradul de compromitere totală a culturii – și aceste suprafețe sunt diferite de la județ la județ, de la zonă la zonă, chiar și de la o parcelă la alta – din cauza influenței pe care au avut-o ploile de-a lungul vremii, din cauza cantităților de ploaie care au fost neuniforme, atât ca suprafață, cât și cantitate. A treia secvență pe care am putut-o vedea la fața locului este aceea, cea mai dureroasă și anume, compromiterea totală a unor culturi, în mod deosebit a culturilor de primăvară, în principal, porumbul și floarea soarelui. Pentru aceste situații, fermierii români din zonele respective mi-au solicitat intervenția imediată și răspunsul juridic cuvenit pentru a li se da libertatea de a stabili la fața locului destinația culturii compromise. De ce? Pentru că actele normative care instituiau proceduri privind determinarea pierderilor nu le dădeau posibilitatea să intervină rapid și să nu piardă cultura în integralitatea ei, înțelegând posibilitatea de a folosi la furaj masa vegetativă care mai poate fi recoltată și evident, destinată furajării animalelor. Şi, mai ales, extrem de important, posibilitatea de a elibera terenul, în așa fel încât să execute lucrările specifice pentru declanșarea anului agricol următor. Pentru că astăzi se recoltează, imediat se execută în spate lucrările necesare pentru păstrarea apei în sol, care mai există, pentru realizarea patului germinativ, în așa fel încât să putem pune sămânța în sol pentru anul agricol următor. Imediat se execută, în spate, lucrările necesare pentru păstrarea apei în sol care mai există, pentru realizarea patului germinativ, în așa fel încât să putem pune sămânța în sol pentru anul agricol următor, pentru culturile de toamnă, știindu-se aici, este vorba de rapiță, de orz, de secară, de triticale, de grâu. Acest lucru, spuneam, nu era posibil. Imediat, ajungând la Ministerul Agriculturii, am luat legătura cu specialiștii din minister, am luat legătura cu domnul ministru Bode, căruia vreau să-i mulțumesc, pentru că modificarea actului normativ presupunea modificarea unui ordin comun de ministru, sub semnătura celor doi miniștri care sunt în dispozitivul juridic prevăzut de normele juridice și anume, ministrul agriculturii și ministrul afacerilor interne. Din acest punct de vedere, de ieri, fermierii au la îndemână acest instrument juridic și au trecut, după cum aţi putut vedea, la executarea lucrărilor specifice. De asemenea, în aceste întâlniri practice, la fața locului, fermierii ne-au cerut să le dăm imediat banii pentru motorina pe care o merită pe trimestrul I. Iată că astăzi s-a împlinit juridic această cerință, urmând, cum spuneam la începutul intervenției mele, ca în câteva zile să ajungă banii la fermieri. Al doilea sprijin sau a doua cerință sau o altă cerință pe care au avut-o fermierii în momentul întâlnirii cu ministrul agriculturii a fost aceea: cum facem să putem intra într-o cadență normală privind asigurarea banilor necesari înființării culturilor din anul următor. Pentru că, acum, problema importantă este să legăm anii agricoli în așa fel încât să nu ne trezim anul viitor că nu avem suprafața însămânțată şi de aici avatarul de necazuri. În momentul acesta, la Ministerul Agriculturii se lucrează. Mâine vin cu un pachet de sprijin, pe care îl voi anunța, în așa fel încât să putem veni în sprijinul fermierilor. Iată deci, răspunsul privind etapele pe care trebuie să le parcurgem, conform legii, în așa fel încât să dăm răspuns la problemele fermierilor și, evident, am dat răspunsul astfel și la întrebarea dumneavoastră. Vă rog!

Reporter: Nu ne-ați lămurit foarte clar cu starea de calamitate.

Petre Daea: Sigur.

Reporter: Să fiți foarte clar.

Petre Daea: Sunt foarte clar.

Reporter: Se poate impune până în acest moment, da sau nu?

Petre Daea: Cum să impună? Asta există, o stare de calamitate pentru culturile efective… la nivel… Numai puțin… Știu, subiect predilect pentru dumneavoastră. Mai aveți încă dumneavoastră? Noi inventariem situația de fapt din fiecare județ. Astăzi, avem culturi compromise vecine cu alte culturi necompromise. Noi nu declarăm stare de calamitate pentru suprafețe, noi venim cu forme de sprijin pentru producțiile care sunt afectate, cred că e clar. Vă mulțumesc!

Reporter: Și acele ordine de prefect despre care vorbeați, în câte județe s-au dat? Sau nu aveți?

Petre Daea: Cum să nu am, am de toate la mine, să știți. Și informații și explicații și dorința de a vă răspunde. Vă rog!

Reporter: În câte județe sunt probleme foarte clare pe care le-ați identificat?

Petre Daea: Eu v-am spus de cele zece județe în care am fost. Probleme mai grele în aceste județe, dacă facem această comparație între județe, pe primul loc ar fi Vrancea și nu întâmplător, o să vedeți că vă dau printr-un comunicat de presă ce eveniment a fost astăzi important din punct de vedere tehnic pentru zona pe care o știți dumneavoastră că a devenit „polul secetei” Vrancea. Acolo este Canalul Siret-Bărăgan, un obiectiv de investiții extrem de important, care a înghețat, din nefericire. A înghețat ca și lucrare, să nu vă gândiți că a înghețat pe temperatura asta atât de ridicată. Din 2020, când trebuia să intre Draga la executarea lucrărilor respective în așa fel încât să putem da răspuns, parțial, e adevărat, în zona respectivă, știindu-se că e un obiectiv de investiții extraordinar de important cu posibilitate de irigare a celor 475.000 de hectare pentru a putea da apă culturilor atunci când este nevoie. Revin, Vrancea ar fi pe primul loc ca și grad de afectare; Galațiul, partea de nord; Buzău; Vâlcelele, dumneavoastră ați fost acolo, televiziunile au fost la Vâlcele. A doua zi după, sau ieri, când ați fost la Vâlcele, acolo și ați discutat cu fermierii și i-ați văzut că erau în lucru și recuperau masa vegetativă în așa fel încât să își continue lucrările. Să știți că agricultorii nu se opresc din muncă. Să rețineți: vom avea pâine în România. Suntem capabili și în situațiile acestea grele să dăm răspuns la problemele pe care le ridică țara, la asigurarea hranei pentru români. Într-un cuvânt, e greu, dar vom face ce trebuie în așa fel încât să asigurăm românilor ce li se cuvine.

Reporter: Domnule ministru…

Petre Daea: Vă rog.

Reporter: Spuneați că vom avea pâine în România, dar la ce preț?

Petre Daea: Și aici putem discuta.

Reporter: Vă rog.

Petre Daea: Vedeți astăzi prețul, poate o să îl observați și mâine. Prețul acesta este determinat de trei mari grupe de factori. Prima grupă: sunt costurile de producție care stau la baza realizării acestui grâu. Știți foarte bine că la momentul potrivit, când timpul, clima, pretențiile plantelor, tehnologia de cultură îi dă semnalul fermierului să pornească la muncă, el pune motorină. Motorina respectivă nu o produce fermierul. Este un combustibil pe care îl cumpără de pe piață. Prețul acestui combustibil, după cum bine știți, a crescut. Se duce în câmp pe momentele acestea de secetă că poate pune întrebarea: dar ce a făcut, domnule, cu ordinul acela, ce a rezolvat? Multe, am evitat o lucrare în plus la sol, care înseamnă un consum de motorină cu încărcare de preț. Cu alte cuvinte, o presiune formidabilă pe fermier și atunci spun că motorina care se consumă la lucrările respective, fermierul trebuie să plătească și o plătește mai scump. Ai recoltat, toate culturile se întrețin, se dau cu substanțe, cu îngrășăminte, cu fungicide, deci se fac baraje chimice pentru a putea păstra cultura intactă și să nu fie degradată și evident o duce în magazie. În momentul în care a dus-o în magazie, bobul de grâu pleacă pe drumul făinii. Ca să ajungă la moară, tot cu motorină pleacă. Când a ajuns la moară, încep valțurile să lucreze cu energie, care s-a scumpit și asta. S-a realizat făina respectivă, pleacă pe drumul pâinii, acolo sau în altă parte. Dacă pleacă făina de aici la o brutărie mai departe, evident că intră motorina, dar cu siguranță se întâlnește cu gazul, care este mult mai scump. Și aceste scumpiri determină un cost, un preț final al pâinii. Se pune întrebarea și aici răspunsul: putem noi să oprim să-i spunem producătorului de pâine să dea pâinea sub prețul de cost?! Categoric nu! De ce? Intră în faliment. Falimentul, nu mai e nici pâinea. Se duce în piață, evident, și se întâlnește cu puterea de cumpărare. Aici răspunsurile vin din altă parte. La mine aveți traseul acesta al muncii, al explicațiilor și iată cum v-am dat ceea ce, sigur…

Reporter: Revin asupra întrebării.

Petre Daea: Vă rog, reveniți!

Reporter: Dar măsuri de sprijin astfel încât să mențineți prețul pâinii la un nivel decent, în condițiile în care vedem că s-au scumpit toate, cum spuneați: carburanți, energia, gazul. Sunt astfel de măsuri astfel încât să vă asigurați că prețul pâinii nu va exploda?

Petre Daea: Iată măsurile de care spuneam că venim cu toate intervențiile, inclusiv cu această motorină. Să spunem, „domnule, stați puțin!”

Reporter: Dincolo de această acciză pe care am avut-o de-a lungul anilor, ce alte măsuri pregătiți, pentru că vorbeați despre un pachet pe care-l veți anunța?

Petre Daea: Mâine vi-l spun. V-am spus de fermierii care au această situație grea, iar mâine după-amiază o să vă spun acest lucru. V-am explicat foarte clar că dăm răspuns a situația concretă vis-a-vis de pierderile de recoltă, de producție, practic, totale. Fermierii aceștia, dacă nu suntem lângă ei, îi pierdem. Pierzând fermierii, nu putem să mai lucrăm terenul României. Primul obiectiv statal al țării, să știți de la mine, este cultivarea în întregime a terenurilor arabile, în așa fel încât să producem ceea ce ne este necesar în țară și apoi sigur să-l și pregătim, să-l și industrializăm, să-l și împachetăm bine și cu siguranță, să îl și exportăm, în așa fel încât să putem face față la toate aceste influențe ale momentului, în confortul pe care dumneavoastră și noi toți îl urmărim. Vă rog!

Reporter: O singură întrebare mai am. Ultima dată cu cât aţi cumpărat o pâine? Cât aţi plătit pentru ea?

Petre Daea: Eu plătesc între doi lei şi jumătate, că iau pâine din aia mai așa; patru lei şi jumătate. Aș plăti-o și cu cinci lei, să știți, și cu şase lei. Ştiţi de ce? Ştiu că se produce greu.

Reporter: Dar ce fac oamenii care nu au nici cinci lei, nici șase lei şi poate nici un leu în plus, pentru că deja sunt scumpiri peste tot.

Petre Daea: Sigur, înțeleg tenta întrebării dumneavoastră și este extraordinară. O cunosc, pentru că și vârsta mi-a dat posibilitatea să înțeleg de-a lungul vremii ce întrebări deosebite puneți în așa fel încât răspunsul să fie cât mai puțin acceptat de dumneavoastră și interpretat în fel şi chip. Sunt un om care răspunde exact la întrebările dumneavoastră și spun așa: cunosc țara, cunosc oamenii, îi știu pe toți și mai ales pe producători. Cunosc oamenii care vin cu măruntul acela în buzunar și caută cea mai ieftină pâine și îi înțeleg foarte bine pe aceștia, de aceea inginerul Daea vrea să facă în acest moment ce trebuie pentru a avea grâu mai mult și mai ieftin anul viitor și să nu pierdem momentul. Pentru că în agricultură, eu mă uitam la ceas acum și ziceam ce pierd în momentul în care stau aici. Câştig că mă vedeți la televizor, dar poate pierd că nu sunt lângă fermierii respectivi care au nevoie acum de mine și de sprijinul ministrului și acelora care se află în sistemul acesta, în cuplajul acesta administrativ, înțelegând specialiști, dar să știți că a fost confortabil să stau la această întâlnire cu dumneavoastră.

Reporter: Aş vrea să vă întreb, domnule ministru Daea, dacă fermierii s-au plâns de blocajele care există în porturi pe transportul cerealelor, dacă le-au crescut cheltuielile din cauza războiului? Dacă v-au spus asta fermierii?

Petre Daea: Nu mi-au spus când m-am întâlnit cu cei care /…/, dar o știu. Chiar dacă nu spune că îl doare, îi simt durerea. Vrem să vedem /…/ din nou. Vă rog!

Reporter: Şi știți ce tip de cereale sunt blocate în Portul Constanța, unde ar trebui să ajungă?

Petre Daea: Acum, cereale sunt alea care se recoltează. Nu, nu, îmi puneți imaginația la grea încercare, dar practica mă ajută. Noi suntem în campania de recoltare a cerealelor. Vă spun pentru dumneavoastră, suntem pe final, mai avem vreo cinci procente să terminăm orzul de recoltat în România – un lucru bun, admirabil pentru fermieri și pe care vă rog să transmiteți secvența aceasta a intervenției mele, să îi felicit, pentru că oamenii aceștia excepționali în câteva zile au recoltat orzul în România, au pus la adăpost producția, asta, pe care au făcut-o cu mâinile lor, cu buzunarele lor și sigur, evident, în condițiile climatice pe care le-am avut. Suntem dincolo de 60% la grâu. Ei se grăbesc să recolteze producția, pentru că acum spicul de grâu stă ca în etuvă. Gândiți-vă dumneavoastră, la 38 de grade la umbră, cât este pe câmp. Pericolele sunt multe, pentru că intervin procesele de scuturare, pentru că pot să se întâmple incendii pentru că nu știi ce se întâmplă la marginea unei tarla, iar acolo este spicul, aristele, paleele; este practic hârtie de dat foc și e pericol. Aici trebuie să fim foarte atenți, iar secvențele pe care dumneavoastră le-aţi prezentat în mass media v-au dat dimensiunea pericolului care poate fi oricând. Vă rog.

Reporter: Dle ministru, aţi vorbit despre acele județe, să înțeleg că nu aveți încă o radiografie la nivel național pentru a şti care este gradul de afectare…

Petre Daea: Nu, nu, nu. Categoric nu, pentru că, să vă spun de ce: în momentul în care ai măsurat acest eveniment, astăzi este o situație, mâine alta. Planta care rămâne în focul acesta și la rădăcina ei nu există apă și nu ai de unde să o aduci, astăzi este bună, sănătoasă, mâine bolnavă și poate poimâine moare. De aceea, rețineți, se inventariază aceste suprafețe. Este un proces laborios, se inventariază, se vede la fața locului. Ați văzut dumneavoastră că îl rugam pe dl profesor Rafila să mă ajute. Când ai intrat în spital, întâi treci să îți facă analizele, ca să știi despre ce este vorba și apoi intervine decizia medicului și se folosește de instrumentarul necesar pe care îl are la dispoziție pentru a interveni asupra bolnavilor. Așa și inginerul agronom, așa și cei care lucrează în agricultură, așa cei care lucrează în câmp și în zootehnie.

Reporter: Ați făcut până în momentul de față, estimări privind producția pe care o vom avea la porumb, la floarea soarelui?

Petre Daea: Da, da, da o știu exact, dar nu o spun.

Reporter: De ce nu o spuneți?

Petre Daea: Să vă spun de ce: pentru că nu vreau să fac un rău pieței.

Reporter: Înseamnă că sunt estimări care arată că stăm foarte rău.

Petre Daea: Nu, nu, nu, nu. Eu voi spune și voi comunica țării producția pe care am obținut-o atunci și numai atunci când este în magazie, încuiată, cu lacătul pe dinafară și cheia în buzunar. Până atunci nu ai cantitatea de producție. Ea este în câmp acum. Ce vă pot spune: avem ce ne trebuie.

Reporter: Dar opinia dumneavoastră, cum o să arate? Sunteți optimist, având în vedere că vom trece din nou printr-un episod de secetă?

Petre Daea: Tot timpul un inginer agronom este optimist pentru că el face în fiecare an ce trebuie, ia cultura, o înființează, o recoltează, a pus-o pe piață, o ia anul viitor. Sunt optimist pentru că știu ce trebuie.

Reporter: Dar vremea nu ține cu noi, o să fie din ce în ce mai cald, situația se înrăutățește, v-aș întreba ce măsuri urgente pot fi luate acum sau luați acum în privința irigațiilor? Ce faceți pentru salvarea acelor culturi care acum arată sănătoase, dar mâine s-ar putea să nu mai fie sănătoase?

Petre Daea: Da, le-am luat. Să știți că eu nu așteptam să mă întrebați dumneavoastră sau să mă împingă cineva de la spate. În momentul în care am intrat în dispozitivul de lucru eu știu ce am de făcut și vă spuneam că am fost cu directorul ANIF. Știți bine, țineți bine minte că m-ați văzut pe câmpuri când mă udau aspersoarele și ați dat cu apă să râdeți de mine cu „uite ce face asta”. Sigur, vă plac imaginile acelea, dar vă spun că acelea sunt de un interes extraordinar pentru că trebuie să faci ceea ce este necesar țării în fiecare moment. În agricultură orice clipă risipită are repercusiuni și înregistrezi pierderi. Astăzi n-ai făcut, mâine nu mai are rost sau faci cu bani mulți și faci degeaba. În sistemul de irigații, din nefericire, dar nu vreau să trec în zona aceasta a comparației pentru că nu e timp, trebuie să ne apucăm de muncă.

Reporter: Am pierdut 30 de ani pentru sistemul de irigații, timp în care nu s-a făcut mai nimic.

Petre Daea: Nu, nu. Auziți, să vă faceți timp o dată și v-aș ruga.

Reporter: Dacă aveam irigații nu mai eram în situația asta.

Petre Daea: Nu, nu. Dacă o jumătate de zi, când va ploua și e bine afară eu vin și vă stau la dispoziție. Să mă întrebați ce vreți dumneavoastră, cât vreți. În momentul acesta vă spun așa: că în 30 de ani de zile s-au făcut și lucruri bune: cum avem astăzi 1.500.000 /…/ se irigă. Ați auzit dumneavoastră cât se irigă astăzi? V-am spus și vă spun exact cât sunt: 883.000 de hectare sunt contracte de irigare astăzi în România. Merg aspersoarele pe câmp, uitați-vă în Brăila. Păi altfel pârjoleam ţara, dacă sistemele de irigații nu funcționau. A, că nu le avem la capacitatea pe care am dorit-o şi pentru care am introdus bani, pentru că avem, pe de o parte, obligativitatea executării acestui sistem de irigații și această obligativitate rezidă din prevederea legii care este votată în Parlament în unanimitate de voturi. Vă daţi seama câtă încărcătură și voință politică ca să facem acest obiectiv în România? Şi suma cuvenită pentru a face acest obiectiv de investiții. Şi nu întâmplător – și vă spun acum și cu asta v-aş ruga să mă lăsaţi… Staţi să spun. Avem sume prevăzute în buget și este obiectivul statal numărul unu, de care ministrul Daea s-a ocupat și se va ocupa în continuare, în așa fel încât să putem valorifica resursa. Din nefericire, iată cum îmi încălziți, așa, dorința aceasta de a face și de a vă spune, în același timp, pentru că acesta este momentul. Din nefericire, România nu folosește decât sub 1% din cantitatea de apă care trece pe teritoriul României, în condițiile în care România are cea mai valoroasă rețea hidroameliorativă, cele mai valoroase bazine hidrografice, uniform repartizate pe teritoriul țării – și vă spun un lucru esențial: sunt și cu apă dulce. Adică alții scot sarea din ea, ca să o folosească la plante. Noi o avem la îndemână și trebuie să o folosim.

Reporter: În condițiile în care mărfurile din Ucraina sunt scutite de taxe în Uniunea Europeană timp de un an de zile și inclusiv cerealele sunt scutite de taxe, fermierii români se plâng de o concurență neloială. Și întrebarea este: ce măsuri de sprijin intenționați să luați sau ați luat deja, astfel încât fermierii români să nu fie în vreun fel păgubiți?

Petre Daea: Eu nu am luat și nu o să spun niciodată…Eu nu mă angajez așa, „vom face”. Fac! Să văd ce pot face. Pentru că astăzi, știți foarte bine, lângă noi zăngănesc armele, aici nu este simplu. Zăngănitul armelor a dat o altă turnură vieții noastre și nu numai vieții noastre de aici. De aceea, cu atenție, cu răbdare, cu implicare, cu seriozitate, cu măsuri sinergice, putem să ieșim din momentele acestea grele. Eu îi asigur pe fermieri și pe dumneavoastră că voi fi alături de ei pe câmp, de dumneavoastră, acolo unde mă găsiți.

Reporter: Bun, dar v-ați propus măcar, nu știu, un orizont de timp să încercați să obțineți niște măsuri de sprijin pentru fermierii români? Vor fi două categorii de fermieri, cei care nu fac producție din cauza secetei și apoi cei care fac producție degeaba, pentru că din cauza cerealelor mult mai ieftine din Ucraina se vor trezi pe pierdere.

Petre Daea: Aici explicațiile sunt mai ample, dați-mi voie să nu vin cu ele, ci cu măsurile pe care le pot lua.

Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult, domnule ministru, pentru revenirea la briefing-urile de presă ale guvernului și în Guvernul României! Mult succes în activitatea pe care o aveți! Nu este cea mai ușoară perioadă, dar cu atât mai mult, este nevoie de timp și pentru comunicare și pentru activitate, în egală măsură. Ați gestionat echilibrat această chestiune.

Petre Daea: Vă mulțumesc!

Dan Cărbunaru: Vă mulțumesc și eu foarte mult!  

Petre Daea: Vă îmbrățișez cu drag, să ne vedem cu bine și să nu vă faceți probleme dacă mă vedeți noaptea, că pentru mine e zi.

Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult! Domnul ministrul al investițiilor și proiectelor europene, domnul Marcel Boloș. Astăzi în guvern au fost aprobate măsuri importante, care ajută România deja să acceseze bani europeni din perioada de programare 2021-2027, dar și să vină cu sprijin complet pentru o regiune care are mare nevoie de sprijin în România, vă rog!

Marcel Boloș: Mulțumesc frumos! Într-adevăr, au fost aprobate modificarea unui număr de șase acte normative care privesc fondurile europene, dintre care două sunt de maximă importanță pentru proiectele de infrastructură. Primul proiect de act normativ are în vedere ajustarea de preț pentru ceea ce înseamnă proiectele de infrastructură pe componenta de transport – apă, apă uzată și partea de deșeuri. Așadar, noul mecanism, cu un impact financiar estimat de 1,5 miliarde de euro asupra absorbției de fonduri europene, vizează un număr de peste 7.000 de proiecte, respectivul 7.000 de șantiere în derulare, cu o valoare a contractelor de finanțare de peste 13 miliarde de euro. Contextul ajustărilor de preț este unul destul de sensibil și delicat pentru constructori, pentru că, așa după cum se cunoaște, prețurile la partea de utilități au crescut simțitor. Câteva exemple sunt elocvente în acest sens: la combustibil, de la 636 de euro în 2021, acum, pentru ceea ce înseamnă derularea șantierelor, avem 1.214 euro pe tonă la gazele naturale. Tot pentru proiectele noastre de infrastructură de transport finanțate din fonduri europene, creșterea de preț este de la 14,7 euro/MWh la 79 de euro/ MWh, adică creșteri de 535% la partea de gaze naturale. Şi un alt exemplu relevant pentru creșterea de prețuri este componenta de energie electrică, de la 54,7 euro/ MWh la 368,1 euro/ MWh, deci o creștere de peste 670%, creșterea prețului la utilități. Așadar, mecanismul de ajustare pe care l-am propus este unul nou, care presupune luarea în considerare a zece prețuri la materiale, manoperă. Noi le-am spus în limbaj de specialitate: elemente de cost semnificative, pentru care Institutul Național de Statistică va urmări evoluția acestor prețuri, astfel încât de acum înainte ajustările de preț să urmărească componentele de cost care au loc la proiectele de infrastructură ce se derulează pe șantiere, iar din simulările făcute, aceste ajustări de preț vor determina creșteri la situațiile de lucrări depuse spre decontare cuprinse între 40% și 50%. Acestea sunt estimări făcute de către noi și care încercăm prin acestea să acoperim partea aceasta de creșteri ale prețurilor, în condițiile în care inclusiv prețul la materialele de pe șantiere a crescut simțitor. Câteva exemple în acest sens: la oțel de la 4.400 de lei pe tonă la 5.700 de lei pe tona, bitum de la 2.250 de lei pe tonă la 3.200 de lei pe tonă, deci aceste creșteri semnificative au determinat ca acest mecanism, care era cuprins în ordonanța inițială, să fie adaptat pentru contractele pe care le avem pentru proiectele de infrastructură. Să fie adaptat la proiectele pe care le avem în derulare și aplicat pentru contractele de lucrări, încât să acoperim creșterile de preț și să ne putem derula proiectele de infrastructură în bune condiții. De asemenea, spuneam că sunt șase acte normative care au fost aprobate pentru modificare. Sunt cele referitoare la infrastructura de apă, apă uzată. Este vorba de posibilitatea de a demara implementarea primelor proiecte de infrastructură din politica de coeziune pentru perioada de programare 2021-2027. În categoria acestor proiecte în valoare de 2,2 miliarde euro avem județele: Teleorman, Maramureș, Prahova, Harghita, Giurgiu, Hunedoara, Caraș-Severin, Neamț, cu o populație beneficiară de 820.000 de locuitori. Acestea sunt cifrele mari care afectează proiectele de infrastructură de apă, apă uzată pentru perioada de programare 2021-2027. Tot astăzi, Guvernul României a aprobat ca aceste proiecte de infrastructură de apă, apă uzată care erau implementate de către operatorii regionali de apă, să poată fi implementate și de către primării, respectiv primăriile care sunt cuprinse în asociațiile de dezvoltare intercomunitară și fac parte din categoria de beneficiari, respectiv proiectele de infrastructură de apă care se referă la locuitorii unităților administrativ-teritoriale. Așadar este un moment, dacă vreți, de cotitură pentru ceea ce înseamnă proiectele de infrastructura de apă, apă uzată, pentru că așa cum s-a aprobat descentralizarea pentru proiectele de infrastructură de transport, după același model, continuăm procesul de descentralizare ca o măsură de reformă a implementării și a absorbţiei de fonduri europene. Sperăm ca ritmul de implementare a acestor proiecte de infrastructură să fie unul mai dinamic, încât populația beneficiară și primăriile beneficiare să poată să asigure standarde de locuire și de calitate a vieții mult mai bune. Vă mulțumesc!

Reporter: Mulțumesc! Faceți și o mențiune despre Valea Jiului, dacă puteți!

Marcel Boloș: Da. De asemenea, a fost aprobată strategia de dezvoltare economico-socială a Văii Jiului, cu un număr de șase localități care au în vedere peste 130.000 de locuitori, ca un prim pas pentru Programul operațional de tranziție justă. Bugetul pe care îl va avea alocat pentru proiectele care țin de infrastructură, crearea de locuri de muncă, atragere de investiții, este de peste 230 de milioane de euro. Implementarea acestui proiect important pentru Valea Jiului și pentru noi, implementarea investițiilor teritoriale integrate este un instrument nou pe care încercăm să-l implementăm cu ajutorul fondurilor europene și să putem să acționăm în aceste zone mai concentrat astfel încât să schimbăm condițiile de locuire ale oamenilor din această zonă. Mulțumesc!

Reporter: Domnule ministru, aș avea o întrebare legată de PNRR. Un jalon din PNRR spune că pensiile speciale ar trebui să fie redimensionate, reașezate pe alte baze. Ați avut astăzi în ședință o notă de informare care spune că MApN și MAI nu au avizat memorandumul pentru începerea, practic, a lucrărilor pentru regândirea noii legi a pensiilor. Riscă acest jalon din PNRR să nu fie îndeplinit?

Marcel Boloş: Suntem în luna iulie, jalonul are deadline luna decembrie. Deci, până la sfârșitul anului, această problemă sigur că trebuie să fie reglementată, cel puțin așa cum spune, astăzi, Planul Naţional de Redresare și Reziliență. Dar să nu uităm că, în toamnă, mai avem reluarea renegocierii PNRR-ului cu Comisia Europeană și să vedem, atunci, care va fi mandatul cu care vom fi investiți de către guvern și de către coaliție. Alternativele pe care le avem la îndemână sunt, după cum știți, renegocierea și respectarea termenului asumat prin PNRR pentru acest jalon.

Dan Cărbunaru: Cu permisiunea dumneavoastră, domnule ministru, o secundă, şi în completarea, dacă doriți o completare a răspunsului pe care domnul ministru vi l-a oferit din perspectiva tehnică a atingerii acestui jalon din cadrul PNRR. După cum știți, legislația României nu include în categoria pensiilor speciale pensiile militare de stat, care au un alt regim, dar pentru că există în acest moment, ca şi pe multe alte jaloane și ținte, un dialog cu Comisia Europeană, astăzi, miniștrii de resort au convenit să poarte acest dialog la următorul nivel, tocmai pentru a clarifica aceste confuzii între termeni juridici și anumite conotații care s-au creat anumitor pensii. Deci, în perioada următoare, va fi un dialog între anumiţi miniștri din Guvernul României care gestionează astfel de domenii și reprezentanții Comisiei Europene pentru a clarifica, în primul rând, noțiunile așa cum sunt ele înțelese în sensul legii.

Reporter: Mulţumesc! Domnule ministru, Comisia Europeană ne-a cerut să includem pensiile militare în sistemul public. Este o solicitare legitimă? Ar trebui să aceste pensii să fie puse lângă celelalte?

Marcel Boloş: Acum, dacă ne referim la jalon și conținutul lui, este pentru pensiile speciale. Dacă ne referim la legislația națională, noi avem pensiile de serviciu. În toate statele membre ale Uniunii Europene, pentru aceste grupe de funcționari și personal încadrat, există pensii de serviciu. Deci nu cred că va putea interveni Comisia Europeană se determine România ca să facă într-un alt fel decât există practica în țările membre ale Uniunii Europene. Aici e o chestiune care trebuie limpezită, pentru că așa cum arată lucrurile în momentul de față, există această, să zicem, neconcordanță între ceea ce spune jalonul, ceea ce există în legislația națională. Şi, apoi, ne-am uitat şi în practica țărilor membre ale Uniunii Europene, pentru că, repet, nu cred că putem fi obligați să facem altfel decât ceea ce se practică în țările membre ale Uniunii Europene. Toate aceste categorii de personal au acest regim al pensiilor de serviciu și ar fi nedrept dacă ar trebui să facem într-un alt fel, în condițiile în care aceste reforme și aceste constrângeri pe care le avem, să zicem, la nivelul reformelor mari, au venit astfel încât Comisia să se asigure că împrumutul pe care îl acordă României va fi rambursat. Atunci aveam un vârf de datorie publică și trebuia să facem dovada că vom optimiza categoriile de cheltuieli publice importante, pentru ca să putem rambursa împrumutul acordat. Aici, probabil, dacă vom ajunge în situația în care să demonstrăm că sustenabilitatea pentru aceste categorii de cheltuieli nu este o problemă, nu cred că vom avea sau nu ar trebui să avem probleme din punctul de vedere al negocierii cu Comisia Europeană. Jalonul, repet, este unul care deși este cu referire la aceste legi speciale, legislația noastră națională este cu totul alta. Deci dacă e să ne referim la ceea ce solicită Comisia și, într-adevăr, această solicitare există, nu e un secret, ea trebuie să se raporteze și la legislația națională și la practica existentă în țările membre ale Uniunii Europene.

Reporter: La nivelul MApN, cea mai mare pensie specială, pensia de serviciu, cum o numiţi, este 8000 de euro. Este un cuantum care ar trebui să fie menținut?

Marcel Boloş: Nefiind minister de linie, nu avem în competenţă astfel de analize. Aici pot să vă răspundă ministerele de linie. Eu am vrut să vă lămuresc din punctul de vedere al jalonului și al concordanţei jalonului cu legislația națională și cu practica existentă la nivel european.

Reporter: Bună ziua, domnule ministru. Eu recunosc că nu m-am lămurit şi aş insista tot pe acest subiect. În primul rând, Comisia Europeană ne cere ca toate pensiile să fie cumva aliniate la sistemul contributivității. Pensiile de serviciu și pensiile ocupaționale din sistemul militar sunt alineate în acest moment, motiv pentru care ar putea să fie exceptate?

Marcel Boloş: Problema, într-adevăr, s-a pus din punctul de vedere al alinierii la contributivitate. Dar eu zic că e prea devreme să ne pronunțăm ce tip de măsură trebuie să punem în aplicare din acest punct de vedere. Eu zic să avem un pic de răbdare până când avem aceste discuții cu Comisia Europeană, ca să lămurim dacă, până la urmă, trebuie să implementăm acest jalon care nu este ancorat în legislația națională sau nu. Iar în ceea ce privește, cum am spus, cuantumul acestora pensii și tipul lor, ministerele de linie cred că vă oferă un răspuns mult mai aplicat.

Reporter: Atunci vreți spuneți că acest capitol va face și el parte dintr-o, să zic așa, clarificare, nu neapărat renegociere, din acest sens, pentru că acum vă confruntați cu un blocaj, sunteți de acord? Este vorba de un jalon care nu poate merge mai departe pentru că două ministere dau înapoi un memorandum și refuză să îl avizeze, în condițiile în care, la nivel, nu știu să spun, politic este o altfel de decizie.

Marcel Boloș: Să mai limpezim încă un lucru. Deci, jalonul are deadline luna decembrie acest an.

Reporter: Da.

Marcel Boloș: În momentul de față, colegii din ministerele de linie, pe bună dreptate, au ridicat problema aceasta a neconcordanței între conținutul jalonului, care se referă la legile speciale, și legislația națională, unde avem pensiile de serviciu sau pensiile ocupaționale. Iar din acest punct de vedere trebuie să ne lămurim cu Comisia, pentru că dacă, repet, ne raportăm la celelalte țări membre ale Uniunii Europene, au aceste categorii de pensii de serviciu. Iar în ceea ce privește cuantumul, nu sunt în ministerul de linie, care vă poate oferi un răspuns profesionist și prompt.

Reporter: Înțeleg, dar până la urmă, nu tot acolo mergem? Spre a ne alinia la un sistem de contributivitate? Pentru că dacă îl excludem și din pensiile speciale și nici nu le modificăm prin legea pensiilor, practic, aceste categorii rămân exceptate și nu se poate să nu…

Marcel Boloș: Contributivitatea este un principiu recunoscut în toată Uniunea Europeană și pe care nimeni nu îl contestă.

Reporter: Păi și asta vă întrebam, ele respectă principiul?

Marcel Boloș: Partea de pensii de serviciu și cuantumul acestora este politica fiecărui stat membru; poate să își decidă astfel de strategii în funcție de cum consideră că își gestionează resursele publice financiare pe care le are la dispoziție.

Reporter: Deci atunci eu pot să spun acum că ideea de raționalizare a pensiilor, în afară de pensiile pe sistemul public, este apă de ploaie în România, pentru că noi ne salvăm de /legile/ pe care le avem noi.

Marcel Boloș: Raționalizarea oricărei cheltuieli publice trebuie să fie, dacă vreți, un lucru pe care îl hotărăște Ministerul Finanțelor și împreună cu Guvernul României, când analizează capacitatea întregului sistem public de a genera fonduri pentru a susține aceste categorii de cheltuieli publice.

Reporter: Dacă se poate, domnule Cărbunaru, v-aș întreba care a fost poziția premierului cu referire la această notă pe care a primit-o astăzi, în care află că de fapt lucrurile, așa cum le cerea el, să îndeplinim rapid jaloanele PNRR, nu merg așa bine, că miniștrii lui nu se înțeleg între ei?

Dan Cărbunaru: După cum bine știți, și slavă Domnului, nu doar ministrul de resort, dar și miniștrii de linie au venit în mod repetat și au prezentat, inclusiv, de aici de la briefingul de presă, stadiul îndeplinirii țintelor și jaloanelor. După cum știți, au fost deja trimestrul patru al anului trecut, apoi alte două trimestre ale acestui an în care România a reușit să-și atingă aceste ținte și jaloane. Cu siguranță se va întâmpla și în acest caz. Domnul ministru a spus că până la sfârșitul anului vor fi clarificate aceste chestiuni. Ce pot să vă spun este că premierul consideră PNRR o prioritate pentru România și, ca urmare a demersurilor pe care personal le-a făcut până acum, alături de membrii cabinetului, România și-a respectat angajamentele. În această chestiune în care este nevoie de o clarificare în dialogul dintre anumite instituții guvernamentale și Comisia Europeană, în acest caz, din perspectivă conceptuală, poziția premierului a fost aceea de a încuraja membrii Cabinetului să clarifice aceste chestiuni în relația cu Comisia Europeană, pentru că face parte din această procedură de dialog, așa cum au mai fost și alte situații care au avut nevoie de o așezare între poziția experților din România și a celor din Bruxelles. Probabil că vom asista la un astfel de proces clarificator și în această chestiune, care, desigur, se suprapune peste o temă mai largă de discuție din perspectivă socială. Aici discutăm de mai multe principii pe care poate că ministrul muncii le poate expune mult mai bine, pornind de la echitate, contributivitate, dar și rolurile pe care anumite structuri ale statului le joacă în orice stat. Pentru că, vă spunea și mai devreme domnul ministru, există o practică în mai multe state europene privind această situație specială a celor care beneficiază de pensii de stat militare, ca urmare a serviciului public pe care l-au derulat în situații speciale. Dar, fiind chestiuni tehnice care se bazează pe, probabil, înțelegeri diferite ale acelorași concepte, acest dialog pe care premierul l-a încurajat – și asta a și cerut în ședința de guvern – va contribui la rezolvarea acestei chestiuni și implementarea cu succes a încă unuia dintre jaloanele și țintele pe care România trebuie să le îndeplinească în paralel cu cheltuirea banilor din PNRR. 

Reporter: Vă mulțumesc amândurora!

Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu!

Reporter: Bună ziua! Aș avea o întrebare pentru dumneavoastră, domnule Cărbunaru.

Dan Cărbunaru: Vă rog!

Reporter: Știm că guvernul a alocat niște bani pentru despăgubirile din dosarul Colectiv. Azi am aflat că ISU și Primăria Sectorului 4 au depus contestații la acele solicitări ale executorilor, iar liderul PSD, Marcel Ciolacu, făcea un apel să se plătească cât mai repede aceste despăgubiri și spunea că i-a cerut ministrului finanțelor să discute despre asta în ședința de guvern. V-aș întreba dacă s-a vorbit despre asta și ce se va întâmpla cu despăgubirile.

Dan Cărbunaru: Cu siguranță, în perioada imediat următoare, cel mai probabil până la sfârșitul acestei veri, Guvernul, prin intermediul Ministerului de Finanțe, va găsi soluția achitării acestor despăgubiri, cel mai probabil, prin intermediul ISU. Și aceasta a fost o discuție legată de procedura de lucru, cum și în ce manieră aceste despăgubiri să ajungă către cei care au primit prin acest proces îndelungat dreptul de a beneficia de ele. Pot să vă confirm că această discuție va fi urmată, așa cum deja s-a comunicat, de achitarea integrala a acestor despăgubiri, ca urmare a demersurilor pe care Ministerul de Finanțe le va face, iar Guvernul va transmite, prin intermediul ISU, aceste sume de bani beneficiarilor.

Reporter: Chiar dacă ISU a contestat solicitările executorilor?

Dan Cărbunaru: Nu aș intra – și știți foarte bine, sunt proceduri care gestionează diferit abordarea în cadrul instanței de cele care se derulează la nivel Executivului. Ceea ce pot să vă spun este că vor fi plătite aceste despăgubiri. Ok, vă mulțumesc foarte mult. Înainte de a vă mulțumi pentru prezenţă – vă mulţumesc, domnule ministru – aş vrea să vă spun că astăzi, Guvernul a aprobat proiectul de lege privind ratificarea aderării la NATO a Finlandei şi Suediei, așa cum anunța încă de la debutul reuniunii cabinetului de astăzi premierul Nicolae Ciucă. România se află printre primele state care au inițiat aceste demersuri de adoptare în plan național a deciziei de aderare la NATO a Finlandei și Suediei. Acest demers confirmă, pe de o parte, succesul Organizației Nord-Atlantice, ca organizație de securitate, dar și politica ușilor deschise, care a permis consolidarea, întărirea și extinderea capacității de a furniza membrilor săi cele mai puternice garanții de securitate. Mulțumesc încă o dată, vă doresc o zi bună tuturor! Vă rog.

Reporter: Procedura de ratificare, care este în continuare?

Dan Cărbunaru: Fiind un proiect de lege, urmează să meargă în Parlament. Dacă mai aveți alte întrebări.

Reporter: Dacă a existat vreo discuţie legată de prelungirea perioadei cu recensământul, până pe 24 iulie, până săptămâna viitoare?

Dan Cărbunaru: Procedura s-a derulat într-un ritm foarte bun. Sigur, în măsura în care va fi nevoie de o prelungire, va fi anunțată.

Reporter: Mulțumesc!

Dan Cărbunaru: Mulţumesc. Nu mai sunt alte întrebări? O zi bună tuturor!

Sursa: Briefing de presă la finalul ședinței de guvern din 13 iulie