Galerie foto
Briefing de presă susținut de ministrul finanțelor, Adrian Câciu, și de ministrul investițiilor și proiectelor europene, Ioan Marcel Boloș, la sfârşitul şedinţei de guvern
[Check against delivery]
Dan Cărbunaru: Bună ziua, doamnelor și domnilor, bine v-am regăsit la briefingul de presă al Guvernului. Astăzi, așa cum am anunțat, printre deciziile luate de Guvernul României se numără și cea privind adoptarea Ordonanței de modificare a Codului Fiscal, incluzând aici, în egală măsură, propuneri ale mediului de afaceri, ale mediului asociativ, reprezentanți ai structurilor care au participat la dialogul pe care reprezentanții Guvernului l-au avut după ce Ministerul de Finanțe a prezentat propunerile. Ca atare, îl invit alături de mine pe domnul ministru de Finanțe, domnul Adrian Câciu, pentru a vă prezenta rezultatul acestor consultări și forma finală adoptată astăzi de Guvern. Domnule ministru, aveți cuvântul!
Adrian Câciu: Vă mulțumesc! Bună ziua tuturor! După cum știți, România este totuși într-un proces de reformă accelerată pe mai multe componente, un angajament privind realizare a unei consolidări fiscale foarte mult timp amânate, care ne-a adus într-o procedură de deficit excesiv în anul 2020, într-un proces de reformă și din perspectiva elementelor de digitalizare a instituțiilor statului care se ocupă de colectarea veniturilor, dar și de necesitatea eliminării unor excepții din zona fiscală, care au condus la distorsiuni și au produs fenomene economice cu efecte negative. Noi am anunțat, încă de la începutul acestui an, că această reformă se va face. Vorbim despre o ajustare echilibrată, din perspectiva noastră, între nevoia de a sprijini în continuare economia și cetățenii, de a proteja, dacă vreți, capitalul românesc, dar și veniturile salariaților și de a continua totuși într-o zonă sustenabilă de asigurare a unui echilibru fiscal-bugetar pe termen mediu și lung. În urma dialogului preliminar avut cu mediul de afaceri și mediul asociativ, dar și în partea de discuții politice în cadrul coaliţiei au fost luate o serie de decizii, decizii care au fost prezentate în transparență decizională pentru modificarea Codului Fiscal și continuate dezbaterile, evident, în această săptămână, cu mediul de afaceri, au fost făcute o serie de ajustări la solicitarea acestora, drept pentru care astăzi am adoptat forma finală a Ordonanței privind modificările la Codul Fiscal. Sunt o serie de măsuri care intră în vigoare de la 1 ianuarie 2023 și câteva măsuri care intră în vigoare începând cu data de 1 august 2022. O să accentuez nevoia de abordarea echilibrată pe această reformă fiscală, pentru că au fost o serie de poziții ale mediului public în care s-a solicitat o abordare mai radicală. Guvernul a considerat că, în acest moment, având în vedere situația complicată prin care trecem, nu este oportun și nici necesar să facă ajustări radicale de mediu fiscal, că este bine să își continue traiectoria pe care a început-o încă de la începutul acestei guvernări de susținere a mediului de afaceri, de consolidare a mediului de afaceri onest și care asigură o competiție loială, de reașezare a sarcinii fiscale pe contributori astfel încât să nu mai existe discriminări și de completare, din perspectiva investițională, a volumului pe care statul român îl pune la dispoziție și pe partea de fonduri europene și pe partea de stimuli economici din bugetul de stat. Trebuie să știm cu toții că toate aceste chestiuni care înseamnă bugetul general consolidat al statului reprezintă banii pe care economia și pe care cetățenii îi dau către stat. Serviciile publice vor fi de calitate atâta timp cât suntem întotdeauna într-un dialog și într-un echilibru între economie, cetățean și stat. Ca modificări care au avut loc în această săptămână, pentru că sunt convins că măsurile sunt deja cunoscute, aș prezenta situația de la sectorul HoReCa în care termenul de intrare în vigoare a impozitului pe cifra de afaceri de 1% sau a opțiunii pentru impozit pe profit a fost dus către data de 1 ianuarie 2023.
O modificare importantă a Codului Fiscal în beneficiul economiei, din punctul nostru de vedere, o reprezintă extinderea facilității în scutirea de impozit a profitului reinvestit și pentru zona de dezvoltare, de procesare producție, pentru că avem acest feed-back în economie; economia reacționează pozitiv atâta timp cât este sprijinită și trebuie să fie sprijinită și fiscal. Sunt o serie de excepții care sunt eliminate, cum ar fi excepția de cotă redusă de TVA de 5% la serviciile de restaurant, cazare și catering, și revenirea la cota de 9%. La fel, o eliminare în excepții de cotă redusă de TVA de 9% la băuturile pe bază de îndulcitori sau zahăr și revenirea la cota de 19%; o diminuare a plafonului pentru care se acordă facilitățile la construcții și industria alimentară de la 30.000 de lei la 10.000 de lei, începând cu data de 1 august; o ajustare a accizelor la tutun, inclusiv tutun încălzit, începând cu data de 1 august, dar și la alcool, având în vedere faptul că aceste accize, pe de o parte, la tutun, nu au fost actualizate în acest an, necesitatea unui calendar predictibil de cinci ani pentru accize, și, în cazul alcoolului faptul că nu au fost ajutate încă din 2015; o eliminare a facilităților privind deductibilitățile de la tranzacțiile imobiliare și revenirea la impozitarea la valoarea reală; o ajustare a excepţiilor care sunt pe zona de microîntreprinderi, în sensul în care plafonul până la care o microîntreprindere poate funcționa este de 500.000 de euro, începând de la 1 ianuarie 2023, condiționarea de existența minimă a unui angajat, limitarea la 20% a veniturilor din consultanță și management și excluderea unor activități din obiectul de activitate al acestor microîntreprinderi cum ar fi activități din domeniul bancar, al asigurării și reasigurărilor, al pieței de capital și din domeniul jocurilor de noroc; o ajustare a cotei privind impozitul pe dividende de la 5 la 8%, o ajustare a plafonului privind veniturile din activități independente pe persoană fizică autorizată, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale și norma de venit, reducerea acestui plafon de la 100.000 de euro la 25.000 de euro; o limitare a beneficiilor impozitate favorabil, salariale, la 33% față de salariul aflat în plată și ajustarea modului în care se plătesc contribuțiile și impozitul la contractele part-time, evident cu păstrarea unor excepții. Dacă, cumulul contractelor part-time este la nivelul unui salariu minim atunci se plătesc contribuțiile proporțional cu contractele part-time, dacă nu se plătesc contribuții la nivelul salariului minim. Pe de altă parte, există și excepțiile cu privire la studenți, elevi, pensionari și persoane cu dizabilități. Totodată, am ridicat plafonul pentru care salariații din România beneficiază de deduceri, la 4.550 de lei pentru cei care au persoane în întreținere, și am introdus deduceri suplimentare pentru cei care sunt tineri, până la 26 de ani sau pentru familiile care au câte un copil, doi sau trei în întreținere, în funcție de numărul de copii, o deducere suplimentară de 100 de lei per copil. Dialogul a fost foarte bun cu Mediul de Afaceri. Evident, am observat în spațiul public o serie de luări de poziții, le-aș putea numi individuale. Eu cred că toți trebuie să facem un efort de a înțelege că ceea ce a însemnat la un moment dat o facilitate pentru prezent, poate însemna o lipsă de drepturi pentru viitor. Aș da doar exemplul celor care, ca fenomen, lucrau pe microîntreprindere pe prestări servicii fără a plăti taxe și contribuții aferente sănătății sau pensiilor. Aceste persoane, ulterior, fiind lipsite de drepturile conferite de plata asigurărilor sociale de sănătate sau de drepturile conferite de plata asigurărilor de stat, dreptul la pensie, dreptul la sănătate. Dreptul este garantat, numai că această lipsă de plată a contribuțiilor îi ducea în situația în care să beneficieze sau să nu beneficieze de un anumit statut, până la urmă de protecție socială a statului român. Eu vă stau la dispoziție cu răspunsuri la întrebări și vă mulțumesc!
Reporter: Bună ziua, domnule ministru. Aș vrea să vă întreb cam ce economii credeți că va avea statul român în urma acestor măsuri fiscale? La ce prag s-ar putea ridica aceste economii pentru statul român?
Adrian Câciu: Nu le-aș numi economii, dar … între 1% și 2% din PIB.
Reporter: Bună ziua, domnule ministru. Mi-am notat câteva idei și aș vrea să le ating pe toate dacă aveți disponibilitate.
Adrian Câciu: Vă rog.
Reporter: Spuneați și de nemulțumirile pe care le-au avut, în spațiul public, cei care au fost la consultări cu dumneavoastră. M-aș referi în principal la contractele part-time, cele cu contribuțiile plătite pentru salariul minim. Cei care au aceste firme spuneau că nu și-ar permite, practic, să plătească și știu că au făcut și un apel la dumneavoastră să renunțați la această variantă, dar totul se aplică de luna viitoare. Ați făcut o estimare cu privire la ce impact va avea asupra lor? Dacă se încurajează cumva munca la negru, până la urmă, și să nu-i mai declare deloc?
Adrian Câciu: Nicidecum. Se limitează munca la negru, pentru că acele persoane care sunt plătite cu două ore oficial vă asigur că nu trăiesc din două ore contravaloarea unui salariu minim. Am discutat cu mediul de afaceri și au recunoscut și dânșii că diferența era muncă informală. Eu cred că accentul trebuie pun pe lucrător, din perspectiva aceasta, pentru că oamenii până la urmă muncesc opt ore. Mulți dintre ei în spatele unui contract de două ore. Este o realitate, este un fenomen pe care l-au recunoscut și antreprenorii.
Reporter: La acele venituri din consultanță, limitate la 20 de procente, e posibil să se închidă anumite microîntreprinderi? Pentru că trăiau doar din consultanță.
Adrian Câciu: Haideți să ne înțelegem la un lucru: nu există o tendință sau o încercare din partea statului de a închide, este o lărgire, dacă vreți, a opțiunilor. Pentru a beneficia de o anumită facilitate, trebuie să îndeplinești o serie de condiții. Dacă nu le îndeplinești ești o companie care devii companie plătitoare de impozit pe profit. Este foarte simplu. Nu închide nimeni pe nimeni, doar te duci într-o altă zonă fiscală.
Reporter: Deschideţi perspectivele.
Adrian Câciu: Este și prevedere expresă că această ajustare, dacă vreți, este opțională, este un element de noutate. Până acum, orice companie care se deschidea în România devenea microîntreprindere. Este o opțiune a celui care are această companie de a se încadra în condițiile pentru care poate să beneficieze de facilitatea de microîntreprindere. Sau dacă nu, să ai o companie care plătește impozit pe profit, unde, din punctul meu de vedere, în primii ani, practic, efectul de multiplicare nu te duce neapărat la randamente.
Reporter: Am văzut o revizuire a Comisiei Europene cu privire la creșterea economică în sus. V-aş întreba cum se vede prin ochii fiecărui român această creştere sau cum se va materializa până la urmă?
Adrian Câciu: Foarte bună întrebarea dumneavoastră, pentru că exact acesta este angajamentul nostru de la începutul acestui an. Noi avem prognoze, am construit un buget pe o anumită creștere economică și ne-am adaptat în fiecare moment ca ceea ce se întâmplă benefic în economie să se întoarcă într-un fel în buzunarul cetățeanului, dar și al companiilor. Este o chestiune foarte dificilă, pentru că după cum vedeți, lucrurile nu sunt într-o dinamică să zic așa lentă, ci într-o dinamică accelerată. Vedem ce înseamnă efectul inflației asupra puterii de cumpărare, vedem ce înseamnă efectul inflației asupra companiilor. Drept pentru care, ca să se simtă această creștere economică în realitate, noi trebuie să venim în continuare cu măsuri de sprijin. Am venit, până acum, cu măsuri de sprijin de peste 30 de miliarde de lei şi probabil în toamnă vom construi împreună un pachet adaptat la noile provocări cu care nu se confruntă doar statul, ci se confruntă în special cetățeanul și se confruntă companiile.
Reporter: Presupun că detalii despre acest pachet nu ne daţi.
Adrian Câciu: În acest moment nu. După cum mă cunoașteți, îmi place să venim cu soluții atunci când ele sunt stabilite.
Reporter: Şi doar o ultimă precizare: referitor la acea reducere de 10% a cheltuielilor pentru fiecare minister în parte, știu că se apropie rectificarea bugetară. Cum stau ministerele? Cum arată cifrele în acest moment, dacă ne puteţi spune?
Adrian Câciu: Nu se apropie rectificarea. Suntem deja în procedura de rectificare…
Reporter: În momentul în care o să o ştim şi noi.
Adrian Câciu: Da, a început tot procesul, sunt întâlnirii zilnice la Ministerul de Finanțe cu fiecare minister. Dezideratele rămân aceleași. Nu o să dau de exemplu sau să spun cine a făcut economii sau cine nu. Dezideratele sunt aceleași și sunt foarte simple de înțeles. Trebuie făcută această economie, pentru că trebuie să finanțăm pachetele cu care am venit pentru sprijinul cetățenilor și al companiilor. Alta era conjunctura la începutul acestui an, de fapt în luna decembrie când am făcut bugetul, peste acel buget noi am adăugat 30 de miliarde de lei, pachetele de sprijin și pentru companii și pentru cetățeni. Este evident că și ordonatorii de credite trebuie să înțeleagă acest efort, pe care statul face statul în face. Statul trebuie să îşi plătească facturile, asta este cel mai important lucru, facturile însemnând nu acel document ‘factură’, ci angajamentele pe care şi le-a luat prin actele normative aprobate față de companii și față de cetățeni.
Reporter: Apropo de aceste reduceri, toate derogările astea pe care le vedem și le vom vedea cu privire la angajări în sistemul public, am văzut astăzi pentru cadre didactice, nedidactice, auxiliar, poate și la nivelul consulatelor, ambasadelor cu privire la această informare pe fonduri europene, statul și le permite?
Adrian Câciu: Atâta timp cât se încadrează în cheltuielile de personal pe care și le-a asumat în bugetul general consolidat, evident.
Reporter: Mulţumesc.
Adrian Câciu: Deci asta este. Mesajul este: ne încadrăm în ceea ce am stabilit.
Reporter: Bună ziua. Domnule ministru, vedem o creștere a ROBOR-ului care nu nu se va opri foarte curând, la un credit de doar 50.000 de euro ratele s-au dublat de la un an la altul. Guvernul are în vedere anumite măsuri astfel încât să ajute cetățenii? Pentru că atunci când au luat credite, practic, băncile au ținut cont de un grad de îndatorare. Ratele s-au dublat, nu se mai poate vorbi despre același grad de îndatorare. Ce fac acești oameni care plătesc rate de două ori mai mari?
Adrian Câciu: Bun. Acum sunt două chestiuni pe care le-ați ridicat: ce fac oamenii – și am dat o serie de sugestii chiar de la acest pupitru, dincolo de faptul că și statul a venit cu o măsură privind un moratoriu de amânare a ratelor, care nu este neapărat cea mai bună soluție, în contextul creșterii ratelor, dar este o soluție.
Din perspectiva gradului de îndatorare, discuțiile noastre sunt cu Banca Națională a României, pentru că acea normă este dată de BNR. Trebuie să ne mișcăm cu toții, din perspectiva aceasta, mai ales cei care au credite, să se adapteze, iar noi să încercăm să inversăm trendul de creştere al dobânzilor, dar acest lucru nu se va întâmpla peste noapte, va dura cel puțin anul acesta și poate și un pic din anul viitor și atunci oamenii trebuie să se ducă, așa cum am mai spus, să caute acele soluții pe care băncile le pun la dispoziție; noi am discutat cu băncile, sunt soluţii de refinanțare, soluții de trecere pe dobândă fixă măcar pentru a bloca o creștere ulterioară a ratei, soluțiile de restructurare, soluții de trecere de pe ROBOR și de la indicator de la ROBOR la IRCC, dar și această soluție, pentru cei care într-adevăr au o dificultate, de amânare a ratelor cu până la nouă luni.
Reporter: S-ar putea vorbi despre o îngheţare a dobânzilor pe o anumită perioadă? Pentru că deja sunt cazuri sociale; dacă vorbim despre o rată care s-a dublat şi care ajunge cât un salariu minim pe economie e clar că e o problemă socială la care ar trebui să găsiți un răspuns.
Adrian Câciu: Vom căuta răspunsuri.
Reporter: Aveţi şi un orizont de timp? Aveţi discuţii concrete în acest sens?
Adrian Câciu: Poftim?
Reporter: Aveţi discuţii concrete în acest sens? Un orizont de timp?
Adrian Câciu: Nu, este ceea ce aţi ridicat dumneavoastră acum şi atunci nu îmi permit să dau un orizont de timp. Vom căuta răspuns la întrebare.
Reporter: Aş vrea să vă rog să îmi spuneţi, legat de aceste modificări la Codul Fiscal, de la 1 august scade şi plafonul pentru domeniul construcţiilor, pentru agricultură. Aici, firmele spuneau că există riscul să rămână fără forţă de muncă. De ce, totuşi, aţi păstrat măsura până la 1 august? Care a fost raţionamentul?
Adrian Câciu: Cum adică de ce am păstrat-o?
Reporter: De ce ați decis să implementaţi de la 1 august şi nu aţi mai amânat?
Adrian Câciu: Pentru că mi se pare că această măsură, de fapt ştim, această măsură a fost pentru salariul minim, nu a fost pentru salariile superioare. Să păstrezi un plafon de 30.000 cu facilități fiscale în condițiile în care salariul mediu în România este de 6.300 de lei este incorect. Atunci am scăzut acest plafon la 10.000 de lei. Mai mult decât atât, în discuțiile cu constructorii, și fac apel și astăzi, printre intermediul dumneavoastră: facilitatea de 3.000 de lei este din 2018. 80% din salariații din construcții sunt la această facilitate. Cred că ar fi bine, și din partea constructorilor, ca să nu piardă forța de muncă, să facă un efort în interiorul facilități, între 3.000 și 10.000, să ridice un pic salariile muncitorilor. Încă o dată, 80% sunt la salariul minim care este un salariu minim superior celui din alte activităţi, dar 3.000 de lei în 2022 nu sunt egale cu 3.000 de lei în 2018. Şi să nu uităm un lucru, și iar vreau să precizez, prin investițiile pe care acest stat le face, decontează aceste cheltuieli. Şi aș vrea să finanțăm cheltuielile de construcții pentru investițiile statului român și ale autorităților locale și să păstrăm forță de muncă în țară, iar facilitățile să viseze realizarea unei Românii dezvoltate. Mulţumesc!
Reporter: O singură întrebare, ultima. Vă rog să îmi spuneţi de ce aţi făcut o concesie în privinţa jocurilor de noroc? Inițial ați pus taxe mai mari pentru firme, să impozităm și câștigurile cu mai mult, asta ca să descurajați adicția. Vedem că după negocieri ați revenit asupra deciziei și câștigurile nu vor mai fi la fel de strict impozitate.
Adrian Câciu: Era vorba de raportarea la oameni și la câștigurile oamenilor și raportarea la un fenomen încurajat, dacă vreți, de operatori. Şi eu cred, prin echilibrarea între taxele pe operatori și taxarea, dacă vreți, sau impozitarea veniturilor câștigate de oameni, lucrurile au devenit rezonabile. După cum știți, la început discutam doar de impozitele pe veniturile sau pe câștigurile realizate de cetățeni. Acum am venit cu o formulă echilibrată astfel încât, de fapt, solidaritatea, dacă vreți, din perspectiva acestui fenomen, să vină și din partea operatorilor.
Reporter: Descurajarea adicţiei nu era o prioritate pentru guvern?
Adrian Câciu: Dar ea continuă.
Reporter: Bună ziua! O dată ce veţi face rectificarea bugetară şi veţi avea execuţiile bugetare în faţă, la toamnă mă refer, aţi putea să reveniţi asupra unor ajustări? Spuneaţi acum, de exemplu, că aţi evitat să faceţi ajustări radicale, însă o parte dintre oamenii de afaceri se așteaptă ca aceste ajustări să se întâmple, ajustări suplimentare, să se întâmple începând cu 2023, o dată cu acea ordonanță, știm bine, dată la finalul anului, cu prorogări și alte măsuri.
Adrian Câciu: Nu!
Reporter: Aşadar, vă întreb dacă ne aşteaptă în toamnă o nouă analiză pe efectele actualelor ajustări, o analiză care să conducă la ajustări radicale sau mai ample în 2023?
Adrian Câciu: Nu trebuie să fie cazul de noi ajustări atâta timp cât mediul de afaceri înțelege că anumite sisteme trebuie să își producă efectele și vă dau exemplu: de fiecare dată când lăudăm digitalizarea ANAF sau punerea la dispoziție a unor sisteme care debirocratizează relația cu contributorul, le lăudăm, iar când ele ajung să devină obligatorii, mediul de afaceri constată că nu e pregătit. Aș avea rugămintea ca, pe perioada aceasta, ca să nu mai fim nevoiţi să ajustăm, și eu vreau să nu mai ajustăm, să fie singura ajustare fiscală, ca și mediul de afaceri să facă un efort pentru implementarea SAF-T, pentru implementarea e-Factura Business to Business, dar şi factura Business to Government și pentru Radarul mărfurilor. Împreună, de fapt, avem întâlnirile astea, am și stabilit un calendar, până pe 15 august să închidem o serie de discuții tehnice astfel încât să nu mai avem nevoie de alte elemente. Pentru că scopul consolidării fiscale sau, haideţi să spunem aşa, scopul unei ajustări și pe partea de colectare, dar și pe partea de digitalizare, este o conformare voluntară crescută. În contextul în care conformarea voluntară crescută se întâmplă, nu ai nevoie de alte elemente cu care să intervii din perspectivă fiscală în piață economică.
Reporter: Înţeleg din ce spuneți că nu avem în momentul de față o conformare voluntară crescută.
Adrian Câciu: Este o conformare voluntară care ne duce la 27% din PIB venituri fiscale plus contribuții. O conformare voluntară crescută, din punctul meu de vedere, raportat la cum arată acum Codul Fiscal, adăugând și ajustările de astăzi, ar trebui să ne ducă la 31% – 32% din PIB doar din aceste elemente.
Realizator: Şi totuşi, dacă nu vor avea efectele scontate, acest pachet de măsuri fiscale…
Adrian Câciu: Haideţi să nu anticipăm, vă rog frumos!
Reporter: Aş vrea să vă întreb ce se va întâmpla pentru susținerea pachetului în privința energiei, pentru că acolo, este clar, ați văzut, prețurile continuă să crească și atunci și susținerea statului va crește odată cu aceste prețuri. Vom avea sau nu bani de continuare a schemei de sprijin în energie?
Adrian Câciu: Atunci când s-a făcut această schemă s-a făcut calculul exact pentru perioada în care este această schemă. Evident, poate există intenții de creștere a prețurilor altfel decât cele care sunt într-o zonă, dacă vreţi, de piaţă. Deci la momentul acesta nu avem un impact suplimentar pe ceea ce înseamnă derulare de până la acest moment și nu avem nici pe prognoza de până în decembrie, cel puțin pe acest an fiscal bugetar, dar nici până în martie, altfel decât am calculat.
Reporter: Mulţumesc.
Reporter: Bună ziua! Aş mai avea şi eu o întrebare. S-a discutat în timpul negocierilor din coaliție, discuțiilor pe tema modificării Codului Fiscal, și despre două teme care au stârnit destul de mare interes public: supraimpozitarea salariilor mari ale bugetarilor și supraimpozitarea pensiilor speciale mari. A rămas ca această discuție să fie făcută după finalizarea modificărilor Codului Fiscal – iată, astăzi s-a finalizat această modificare. Spuneți-ne care este planul, care sunt liniile, măcar, în ceea ce privește aceste pensii speciale, dacă se va face ceva? Pentru că am văzut luări de poziție publice în ceea ce privește și Ministerul de Interne și Ministerul Apărării, ca acolo să nu se umble deloc la pensiile militarilor și polițiștilor, la pensiile magistraților a spus deja Curtea că nu se poate umbla. Până la urmă ce puteți face ca să nu riscați un nou viciu de constituționalitate al proiectului pe care îl pregătiţi?
Adrian Câciu: În momentul în care analizele, simulările și, să spun aşa, soluțiile vor fi finalizate, le vom analiza în cadrul coaliției.
Reporter: În acest moment, să înţeleg că nu există ceva cât de cât concret…?
Adrian Câciu: Se lucrează, dar, după cum v-am, obişnuit, repet, nu le prezentăm public înainte de a fi analizate și decise la nivel politic.
Reporter: Stați puțin, dumneavoastră aveţi un termen, până săptămâna viitoare să veniți cu o analiză. Va fi gata această analiză făcută la Ministerul Finanțelor (…) va fi înaintată în cadrul coaliţiei de guvernare?
Adrian Câciu: Dumneavoastră spuneţi că am eu un termen.
Reporter: Cum? Premierul Nicolae Ciucă v-a spus că aveți termen două săptămâni să veniţi cu o analiză privind pensiile speciale /…/
Adrian Câciu: Da. Această analiză va fi prezentată coaliţiei în termenele propuse de premier.
Reporter: Adică săptămâna viitoare va fi gata.
Adrian Câciu: Calculul îl faceți dumneavoastră. Vă rog.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc, domnule ministru. Înțeleg că nu mai sunt întrebări pentru dumneavoastră. Vă mulțumesc pentru prezență….
Adrian Câciu: Mulţumesc. O zi bună.
Dan Cărbunaru: … și pentru răspunsurile furnizate. Aș vrea să continuăm acum cu o serie de alte decizii importante, luate astăzi în guvern. În acest sens, alături de mine se află domnul ministru al investițiilor și proiectelor europene, domnul Marcel Boloș. Domnia sa participă foarte des la briefingurile de presă pentru că, după cum ați observat, sunt foarte multe măsuri pe care ministerul pe care îl conduce le gestionează pentru a crește absorbția de bani europeni și pentru a crea cadrul legal pentru cei care urmează să intre în continuare în țară. Domnule ministru, vă rog.
Marcel Boloş: Vă mulțumesc. Într-adevăr, astăzi au fost luate o serie de măsuri pentru politica de coeziune aferentă perioadei de programare 2014-2020. După cum știți deja, contextul general pentru politica de coeziune este cel cunoscut în spațiul public, cu un buget de 22 de miliarde de euro și cu o absorbție în prezent de aproximativ 12 miliarde de euro. Avem astfel un risc de decomitere de 10 miliarde de euro pentru politica de coeziune aferentă perioadei de programare 2014-2020. Acesta, să zicem, este contextul general pentru măsurile care au fost luate astăzi în cadrul ședinței de guvern.
De asemenea, tot în cadrul contextului general al creșterii prețului la utilități, pe care l-am amintit și la briefingul de presă din data precedentă, avem o creștere la energia electrică a prețului cu 671%, o creștere a gazelor naturale de 535%, respectiv de la 14,7 euro pe megawatt-oră la 79 de euro pe megawatt-oră, de asemenea o creștere la combustibil de la 636 de euro pe megawatt-oră la 1.214 euro pe megawatt-oră, deci o creștere de 190%.
În acest context, pe fondul acestui risc de decomitere, pe care îl avem în cadrul politicii de coeziune, adică al pierderii banilor la sfârșitul anului 2023, adică pe data de 31 decembrie 2023, urmând și un obiectiv, pe care ni l-am propus, ca acest grad de absorbție pentru politica de coeziune să fie de peste 90%, ţinând cont că în prezent avem doar 62% gradul de absorbție, Guvernul României a aprobat astăzi, cum am menționat, un pachet de măsuri complex, care privește mai multe direcții de acțiune. O primă direcție de acțiune este cea legată de eficiența energetică pentru IMM-uri, așa încât IMM-urile vor putea accesa granturi cu valori cuprinse între 50.000 de euro și 500.000 de euro pentru două tipuri de investiții, care îi ajută în această perioadă complicată la gestionarea cheltuielilor cu utilitățile. O primă categorie de investiții este cea legată de eficiență energetică și anume ea privește reabilitarea termică, eficiența energetică a clădirilor industriale, pentru a putea gestiona costurile de funcționare și costurile pe care le au cu activitatea curentă și, pe de altă parte, o a doua categorie de investiție este cea destinată producerii de energie verde pentru activitățile care țin de producție și fluxurile tehnologice ale acestora. Estimăm un număr de peste 1800 de beneficiari IMM-uri și, de asemenea, bugetul total care a fost aprobat pentru accesarea de fonduri este de 500 de milioane de euro.
Apelul de proiect urmează să fie pregătit de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și, cel mai probabil, în luna septembrie va fi lansat oficial, astfel încât banii să poată fi accesaţi de către IMM-uri şi să poată fi folosiți pentru a-şi putea gestiona, cum am spus, atât problemele de eficienţă energetică, de producere de energie verde, dar și să-şi poată gestiona, cum am spus, în această perioadă destul de complicată, prețurile la utilitățile publice.
De asemenea, o a doua categorie de măsuri, în premieră pentru ceea ce înseamnă accesarea de fonduri europene, privește eficiența energetică pentru administrațiile publice locale, autoritățile publice locale, primăriile; astfel vor putea să acceseze fonduri europene pentru gestionarea costurilor cu serviciile publice din domeniul educației, sănătății, din ceea ce înseamnă inclusiv partea de alimentare cu energie termică a populației, adică pentru ceea ce înseamnă încălzire, pentru ceea ce înseamnă iluminatul public sau transportul public în comun de călători. Deci măsurile vizează independența energetică pentru autoritățile publice locale astfel încât costurile cu utilitățile la aceste categorii de servicii publice să poată să fi gestionate în mod eficient și, mai ales, să poată să treacă cu bine peste această perioadă complicată pentru autoritățile publice locale și să poată să facă față acestor categorii de costuri. Bugetul este, de asemenea, de 500 de milioane de euro, sunt două categorii de granturi: pentru consumul propriu al acestor servicii publice pe care le-am menționat, granturile sunt între 500.000 de euro și 5 milioane de euro, și, de asemenea, sunt proiecte care permit inclusiv partea de comercializare a energiei verzi obținute din implementarea acestor proiecte, pentru care valoarea granturilor este între 5 milioane de euro și 15 milioane de euro.
Îndemnăm autoritățile publice locale, îndemnăm primăriile să acceseze aceste fonduri, care le permit o gestionarea eficientă, cum am spus, a costurilor cu utilitățile publice și, de asemenea, să fie încrezătoare pentru că problemele de independență energetică, la nivelul comunităților locale, sunt probleme de strategii locale și astfel noi facilităm accesul la fondurile europene tocmai cu dublu scop, pe de o parte să fie motivaţi în producerea şi obţinerea de energie verde pentru aceste categorii de servicii publice, dar şi să-şi poată gestiona eficient banii pe care îi gestionează şi să facă cât mai eficientă posibil utilizarea banilor pe care îi au din veniturile bugetelor locale.
De asemenea, o altă măsură aprobată tot în cadrul politicii de coeziune 2014-2020 este referitoare la retehnologizarea IMM-urilor din domeniul construcţiilor şi industriei agroalimentare. Aici, pe domeniul de activitate construcţii am avut în vedere pe cei care sunt implicaţi în implementarea proiectelor de infrastructură, mai ales a celor din zona transporturilor, dar și a furnizorilor de materii prime pentru aceste tipuri de proiecte, întrucât este o perioadă în care, dat fiind că volumul mare de proiecte pe care îl implementăm și volumul de materie primă necesar pentru implementarea proiectelor a crescut, așa încât domeniul construcțiilor, cel pentru care s-au alocat cele 150 de milioane de euro, privește atât partea de echipamente, utilaje, cât și partea de dotări specifice, încât să avem o contribuție la sporirea capacităţilor de producţie necesare, cum am spus, pentru implementarea proiectelor noastre de infrastructură de transport.
Un al doilea domeniu vizat este cel al procesării produselor și materiei prime din domeniul agroalimentar. Valoarea bugetului este, de asemenea, de 150 de milioane de euro. E posibilă accesarea de fonduri de către IMM-uri pentru ceea ce înseamnă partea de retehnologizare și dotarea acestora cu echipamente specifice. Granturile au valori cuprinse între 50.000 de euro și 500.000 de euro. Numărul de beneficiari estimați este de peste 2.000 de beneficiari. În cursul lunilor august și septembrie va avea loc lansarea apelului de proiecte și punerea în dezbatere a ghidului necesar pentru ca aceste fonduri să fie accesate. Sperăm, cum spuneam, ca împreună cu acest al doilea pachet de măsuri luate pentru politica de coeziune, să fim în măsură să creștem gradul de absorbție peste 90% din bugetul alocat politicii de coeziune aferente perioadei de programare 2014-2020. Subliniez acest lucru pentru că, așa după cum cunoașteți, gestionăm atât perioada de programare 2014-2020, unde avem un buget de 22 de miliarde de euro, gestionăm bugetul alocat politicii de coeziune pentru perioada de programare 2021-2027, unde avem 44 de miliarde de euro și, desigur, bugetul alocat Planului Național de Redresare şi Reziliență, în calitate de coordonator național, unde avem alte 29,2 miliarde de euro. Așadar, preocuparea Guvernului României este ca acești bani să fie accesat și absorbiți la nivel național, întrucât sunt șansa noastră de modernizare, dezvoltare și oportunitatea unică pe care o avem, pentru ca să putem să implementăm atât proiectele de infrastructură, dar și sprijinul pe care îl acordăm nemijlocit pentru mediul de afaceri și pentru ceea ce înseamnă România dezvoltată pe termen lung. Vă mulțumesc.
Dan Cărbunaru: Mulţumesc şi eu, domnule ministru. Vă rog, întrebări dacă aveți pentru domnia sa.
Reporter: Odată cu această măsură, dați posibilitatea accesării fondurilor europene, primarii ar trebui să știe prin această măsură că nu vor mai primi acei bani. Ştiţi că săptămâna aceasta au fost discuții și au venit și au cerut bani au întrerupt iluminatul public. Bani de la bugetul de stat mai primesc? Mai pot să aibă această perspectivă?
Marcel Boloş: Acum, măsura noastră este o măsură care privește implementarea unor proiecte în perioada viitoare de timp. După implementarea acestor proiecte, costurile la utilități ar trebui să fie gestionabile la nivel local, pentru că, așa cum am menționat, valoarea unui proiect ce poate fi accesat pentru comercializare, dacă dorește să producă energie verde, inclusiv pentru comercializare, este de 15 milioane de euro. Deci le asigură, sper și sperăm, consumul pentru utilitățile publice, iar dacă accesează bani doar pentru consumul propriu, atunci avem componenta de 5 milioane grant. Aceasta, cum am spus, este oportunitatea unică pe care o au pentru ca să-şi creeze independența energetică, de care au nevoie, și să nu fie puși în situația în care să apeleze la Guvern și presiunea să fie pe Guvern, astfel încât să fie alocate frecvent aceste fonduri pentru gestionarea serviciilor publice locale. Am menționat…
Reporter: Vorbiți de fonduri pe termen lung. Adică eu vă întrebam de nevoile lor acum, stringente, despre care /…/
Marcel Boloş: Nu exclude. Măsurile sunt complementare. Nu, nu se exclud una pe cealaltă.
Reporter: Deci nu le spulberaţi speranța că la rectificare nu ar putea să primească aceşti bani?
Marcel Boloş: Nicidecum. Ei rămân în continuare cu aceste alocări, dacă vor fi aprobate prin rectificarea bugetară, însă noi le oferim această oportunitate, cum am spus, și fac apel la dumneavoastră să faceți publică această informație, astfel încât problemele de independență energetică a comunităților locale să poată fi rezolvate, încât să nu punem în dificultate tocmai continuarea asigurării acestor servicii vitale pentru comunitățile locale.
Reporter: Care ar fi riscul cel mai mare, în opinia dumneavoastră?
Marcel Boloş: Să nu aibă resursele necesare pentru…
Reporter: În această iarnă?
Marcel Boloş: Preturile la utilități, după cum bine cunoașteți și prin exemplele pe care vi le-am dat au avut salturi spectaculoase. Probabil că vor fi măsuri compensatorii și în cursul iernii care urmează, dar, repet, sunt două lucruri total diferite, cea a acestor alocări, pe care bugetul de stat le poate asigura, fie la rectificare, fie pe perioada iernii, prin legea bugetară anuală, și oportunitatea de a investi. Subliniez acest lucru.
Reporter: Şi o ultimă întrebare. Dumneavoastră sunteți omul care cunoaște cel mai bine Planul Național de Redresare, cel puțin din actualul guvern. În opinia dumneavoastră, jalonul 215 privind reforma pensiilor speciale, acel jalon poate fi el îndeplinit, fără să includem și pensiile militarilor? Adică putem să atingem acel jalon fără să ne atingem şi de pensiile militarilor?
Marcel Boloş: Am spus la briefingul de presă precedent că acest jalon are o problemă de fond și anume că el, în conținutul lui, cuprinde legile speciale, iar legislația națională se referă la pensiile de serviciu, pensiile ocupaționale. Am spus, de asemenea, că aceste pensii de serviciu, pensii ocupaționale, indiferent de denumirea lor în legislația națională, este o practică la nivelul Uniunii Europene și că nu suntem singurul stat care am avea aceste tipuri de servicii. Am subliniat, de asemenea, că aceste constrângeri prin reformele mari pe care le avem, le avem datorită faptului că la vremea la care s-a negociat PNRR-ul s-a pus în discuție sustenabilitatea, pe termen lung, financiară pentru rambursarea părții de împrumut pe care o conține PNRR-ul. Avem o componentă mică de grant și o componentă mai mare de împrumut. Acum e de văzut dacă…
Reporter: Dumneavoastră, ca ministru al fondurilor europene, pe lângă alte capitole, veți încerca să discutați cu reprezentanții Comisiei Europene o renegociere a Planului Național de Redresare și Reziliență, inclusiv pe componenta reforma pensiilor speciale?
Marcel Boloş: Eu, în calitate de ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene voi pune în aplicare mandatul pe care îl voi primi din partea Guvernului și a coaliției.
Reporter: Deocamdată nu aveți un astfel de mandat..
Marcel Boloş:.. şi cu acest mandat mă voi duce la negociere.
Reporter: Deci deocamdată nu aveți un astfel de mandat.
Marcel Boloş: În schimb, perioada aceasta, începând cu luna septembrie și până, să zicem, la sfârșitul anului, este o perioadă în care atât Comisia Europeană, dar și noi ca stat membru va trebui să deschidem informal discuțiile pe ceea ce înseamnă renegocierea PNRR. Este o realitate pe care nu avem cum să o ocolim.
Reporter: Da, da, ştim R-Power, asta şi la nivelul Uniunii, irigațiile, de asemenea, aveţi o decizie în coaliţie. Legat de pensiile speciale spuneți că, dacă o să primiți mandat. Deci în privința asta deocamdată nu aveţi niciun mandat din partea premierului şi a coaliţiei.
Marcel Boloş: Nu am niciun mandat, deci, prin urmare discuțiile acestea la acest moment sunt premature.
Dan Cărbunaru: Aş adăuga cu permisiunea dvs, domnule ministru, reamintind ceea ce am comunicat public miercuri, după ședința de guvern, că deși nu este neapărat un mandat explicit, premierul a cerut miniştrilor de linie să clarifice aceste concepte care se înțeleg diferit în unele zone, la București și la Bruxelles, astfel încât, după modelul altor jaloane și ținte clarificate ca urmare a dialogului la nivel de experți sau la nivel de decidenţi, să se rezolve și această chestiune până la finalul anului în curs. Vă rog, alte întrebări.
Reporter: Bună ziua şi aş insista şi aş spune că despre o reformare a sistemului de pensii știm că trebuie să se întâmple de foarte multă vreme. Pare că lucrurile trenează, nu se ajunge la niciun fel de rezultat. Spunea ieri ministrul Lucian Bode de faptul că pensiile militarilor nu sunt pensii speciale și că în această discuție speră domnia sa că nu se ascund ceilalți care au cu adevărat pensii speciale. Și totuși v-aş întreba de ce nu avem încă în acest moment o analiză, un acord, discuții clare cu privire la pensiile speciale și, mai departe, cu privire la reașezarea lor pe alte baze, având în vedere că cei de la Ministerul Muncii au atras în două rânduri atenția că nu este timp suficient pentru reforma promisă la Bruxelles.
Marcel Boloş: Ceea ce solicită Comisia Europeană, prin toată corespondența și prin toate discuțiile pe care le am avut, este acest principiu al contributivității care apare exclusiv în decizia de implementare a Planului Național de Redresare și Reziliență. Acum noi avem două jaloane, un jalon este cel de la sfârșitul lunii decembrie…
Reporter: 215.
Marcel Boloș: Care este jalonul 215, și mai avem un jalon, care este în trimestrul întâi 2023, 216. Termenele, după cum știm, sunt luna decembrie 2022 și luna martie 2023. Așa cum deja s-a prezentat, domnul prim-ministru a trasat în guvern această sarcină pentru grupul de lucru care s-a constituit în vederea rezolvării celor două probleme, cea a pensiilor speciale și a reformei sistemului de pensii. Eu zic să așteptăm, să vedem cum evoluează lucrurile din punct de vedere al PNRR-ului. Avem aceste termene, pe care vi le-am menționat și pe care va trebui, într-un anume fel să le soluționăm, în vederea depunerii cererii de plată numărul doi pe atunci, îmi cer scuze, o să avem cererea de plată numărul trei la acest jalon și va trebui să soluționăm această problemă.
Reporter: Atunci înseamnă că am putea afla ce se va întâmpla abia pe, să zicem, 30 decembrie, dacă deadline-ul nostru este 31 decembrie?
Marcel Boloș: Eu cred că vom afla mult mai devreme, pentru că aceste jaloane nu sunt de natura celor pe care le putem lăsa să se întâmple cum am avut în trimestrul doi. Deci va trebui să fim din acest punct de vedere, zic eu, un pic mai devreme cu aceste probleme limpezite, fiindcă ele sunt reforme grele. Noi avem în Planul Național de Redresare și Reziliență reforma pensiilor, avem reforma salariilor, avem reforma fiscală și avem reforma companiilor de stat, care sunt urmărite direct de către Comisia Europeană și trebuie pregătite ca atare.
Reporter: Și în ce stadiu suntem cu toate aceste reforme? În ce stadiu suntem? De exemplu, aici, dacă vorbiți despre reforma pensiilor, spuneați că ați cerut clarificări, s-au cerut clarificări și în Guvern. Cam cât la sută din ceea ce ar trebui să facem pentru a ne încadra în deadline este deja făcut?
Marcel Boloș: Da, așa cum am precizat, domnul prim-ministru a dispus constituirea grupului de lucru și veți vedea pe parcurs cum vor evolua lucrurile. Până în decembrie, totuși, mai există o perioadă de timp rezonabilă încât să avem jalonul prezentat într-o formă care să fie acceptată de Comisie. Dar pe fond, repet, trebuie limpezit conținutul jalonului și ceea ce avem noi la nivel național în condițiile în care, subliniez, la nivelul Uniunii Europene lucrurile sunt tot la fel cu pensii de serviciu pentru anumite categorii de personal. Nu avem, din acest punct de vedere, o excepție sau suntem unici în Uniunea Europeană cu această problemă a pensiilor de serviciu sau pensii ocupaționale, indiferent ce denumire au.
Reporter: Mulţumesc!
Reporter: Domnule ministru, la finalul lunii trecute, parlamentul cu votul majorității PSD-PNL-UDMR a modificat Legea avertizorilor de integritate, modificări care au stârnit numeroase critici, pe plan intern și extern, inclusiv de la Comisia Europeană, inclusiv din partea procurorului șef european Laura Codruța Kövesi. A fost și condiție în PNRR această lege. Spuneați şi dumneavoastră mai devreme că este foarte important cum va considera și Comisia că un anume jalon este îndeplinit, asta fiind condiție de plată. Riscă România în acest moment să piardă bani europeni dacă această lege intră în vigoare în forma în care a fost adoptată și dacă are în plan coaliția să o modifice, astfel încât protecția legală a avertizorilor să fie întărită și nu slăbită așa cum arată ea acum? Mulţumesc!
Marcel Boloș: Deocamdată acest jalon este în proces de validare cu Comisia Europeană. Sigur că nu este un lucru simplu având în vedere că există, să zicem, aceste demersuri care s-au inițiat, inclusiv prin contestarea la Curtea Constituțională. Aici jalonul și, să zicem așa, intrarea în vigoare a legii, dacă se va întâmpla așa cum ea a fost trimisă de parlament, și Comisia își va exprima punctul de vedere cu privire la validarea jalonului și îl va considera închis sau îl va considera returnat, atunci noi va trebui să luăm măsurile corespunzătoare, pentru că, într-adevăr, pentru cererea de plată numărul 2, cu termen luna octombrie, va trebui să avem limpezită această problemă. Dar, deocamdată, până când Comisia nu îşi va spune punctul de vedere, până când legea nu va intra în vigoare sunt doar presupunerile pe care le avem și aici desigur că atât parlamentul are un cuvânt decisiv, dar și Comisia, cum am spus, poate să formuleze aceste observații și aici decizia este la nivelul statului membru cum aceste observații, în procesul de validare, vor fi puse în aplicare.
Reporter: Nu riscă România să întârzie poate cu câteva luni o tranșă de bani așteptând ca să vină un răspuns din partea Comisiei pe validarea unui jalon?
Marcel Boloș: Acest risc poate să se producă și să aibă loc când noi, ca răspuns la observațiile Comisiei, nu am luat din punctul de vedere al Comisiei măsurile corespunzătoare. Acum, inclusiv după ce noi vom depune cererea de plată numărul doi, există un termen de analiză pentru Comisia Europeană, timp în care mai pot să formuleze astfel de observații și clarificări și dacă în această perioadă de timp Comisia nu este mulțumită atunci se poate lua decizia suspendării cererii de plată, dar în niciun caz nu am fi în situația în care să pierdem acești bani. De acești bani depinde stabilitatea financiară a României.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc. Pe această temă v-aș reaminti faptul că recent Curtea Constituțională a apreciat ca fiind constituțională această lege. Pe de altă parte, de la cel mai înalt nivel al statului român s-au dat asigurări că legea va respecta la final întocmai solicitările instituțiilor europene. Deci, din această perspectivă cu siguranță, ca și în celelalte cazuri, România își va fi îndeplinit toate obligațiile pe care și le-a luat. Mulțumesc. Dacă mai sunt alte întrebări, pentru domnul ministru, cred că mai erau chestiuni legate de măsuri de sprijin pentru refugiații din Ucraina.
Marcel Boloș: Da, aici guvernul a luat decizia ca un buget de 100 de milioane de euro să fie alocat pentru decontarea cheltuielilor pe care instituțiile statului român le-au făcut cu refugiații din Ucraina. Mecanismul de decontare este unul foarte simplu, pe baza listei nominale a refugiaților Comisia Europeană a decis alocarea, în această etapă, a 40 de euro pe refugiat. Există discuții ca acest cuantum al sumei forfetare să fie modificat la 100 de euro. Decontarea se face în legătură cu cheltuielile care ţin de hrană, cazare, transport; cheltuieli care au fost necesare şi sunt necesare în această perioadă de timp. Noi am relocat acești bani din cadrul Programului Operațional Capital Uman, tot în acest context al diminuării riscului pe care îl avem de pierdere a banilor din politica de coeziune pentru perioada de programare 2014-2020 şi acesta, cum am spus, este cel de-al doilea pachet de măsuri, pe care l-am propus şi guvernul l-a aprobat. Ținta noastră fiind aceea de a crește la peste 90% gradul de absorbție la sfârșitul anului 2023. Perioada pe care am menționat-o este una extrem de grea pentru Ministerul Investițiilor în încercarea de a absorbi cât mai mulți bani şi a evita riscul de pierdere a acestora.
Dan Cărbunaru: Mulţumesc foarte mult, dle ministru, şi pentru aceste precizări. În privința sprijinului pe care România îl furnizează în această perioadă poporului ucrainean şi autorităților din Ucraina, aş vrea să adaug şi aprobarea deschiderii a trei noi puncte de trecere a frontierei. Ştiţi că țara noastră este extrem de implicată în a soluționa problemele cu care Ucraina se confruntă pe fondul agresiunii militare ruse şi din perspectiva transportului, în special cerealelor, dar şi al altor categorii de mărfuri către zone care depind efectiv de rapiditatea şi de consistența acestor transporturi. Ca atare, cele trei noi puncte de trecere a frontierei, pe care astăzi guvernul le-a aprobat, ca memorandum cel puțin, vor viza deschiderea a trei noi puncte de trecere în zona Racovăț, Diakivtsi, Vicovu de Sus, Krasnoilsk şi Ulma – Rusca. Este un punct de trecere a frontierei în plus față de cel pe care în urmă cu câteva săptămâni îl prezentam chiar aici ca fiind parte a soluțiilor pe care România le are în vedere pentru a fluidiza traficul de mărfuri din Ucraina către alte zone din Europa și din lume. Sigur, eforturile pe care autoritățile române le-au făcut până acum au reușit să dubleze deja capacitatea de tranzit a mărfurilor prin punctele de trecere a frontierei, dar astfel de măsuri, precum deschiderea de noi puncte de trecere a frontierei, vor putea mări până la urmă ritmul în care România va putea permite tranzitarea acestor mărfuri pe teritoriul său, alături de alte măsuri. Știți că recent şi la Galați au fost operaționalizate acele linii de cale ferată. În plus față de acest lucru, ordonanța de urgență aprobată astăzi în privința rezervelor de stat, va crea cadrul normativ pentru că Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale să poată prelua creanțe bugetare în domenii care să faciliteze, să fluidizeze transportul de resurse strategice și ale rezervelor de stat, în acest fel, statul român mărindu-şi capacitatea de a gestiona provocările cu care, să spunem, infrastructura noastră se confruntă acum în încercarea de a sprijini atât poporului ucrainean, cât și autoritățile de la Kiev în privința procesării mărfurilor pe care le exportă în condiții extrem de dificile. Acestea ar fi principalele elemente ale ședinței de guvern de astăzi. Dacă există întrebări la care doriți să răspund? Înțeleg că nu. Vă mulțumesc foarte mult! Vă doresc tuturor o zi frumoasă și un weekend plăcut!
Sursa: Briefing de presă la finalul ședinței de guvern din 15 iulie 2022
