Galerie foto

[Check against delivery]

Dan Cărbunaru: Bună ziua, doamnelor şi domnilor! Bine v-am regăsit la briefing-ul de presă organizat după ședința de guvern de astăzi. Pentru început aş vrea să îi mulțumesc pentru prezență domnului ministru al sănătății, domnul prof. univ. dr. Alexandru Rafila. După cum știți, ieri, Curtea Constituţională a României a constatat neconstituționalitatea Ordonanței de Urgență a Guvernului 192/2020 pentru modificarea și completarea Legii 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, precum și pentru modificarea lit. a, art. 7 din Legea 81/2018 privind regmentarea activității de telemuncă. În acest sens, o să-l rog pe domnul ministru să facă o serie de clarificări. Mulțumesc foarte mult!

Alexandru Rafila: Vă mulțumesc și eu! O să vorbesc fără mască, ca să ne înțelegem mai bine, pentru că tot este vorba de mască. Această ordonanță care a fost declarată neconstituțională, adoptată în anul 2020, făcea referire la utilizarea măștii în spațiile deschise. În mod evident, după publicarea ei, trebuie să facem în așa fel încât să respectăm decizia Curții Constituționale. Acum, celelalte moduri de utilizare a măștii – în spații închise, în mijloacele de transport în comun, în piețele închise, pentru că sunt și astfel de situații – sunt reglementate de Legea 55, deci este clar că nu se renunță la mască în spațiile închise. În mod evident, legislația care a făcut referire la această ordonanță, elaborată de către Ministerul Sănătății, trebuie actualizată. Urmărim cu mare atenție evoluția situației epidemiologice și, mod evident, vom lua acele măsuri care sunt corecte pentru protejarea sănătății populației.

Situația, în momentul de față, este următoarea: numărul de cazuri noi, cazuri pozitive, scade, așa cum am estimat, suntem la o rată de reproducere, ieri, mai mică de 0,8, deci dacă acum câteva zile eram la 0,89, când am făcut prezentarea de la Ministerul Sănătății, cred că luni, astăzi deja suntem la 0,77. E clar că numărul de cazuri scade repede, dar vedem două cifre care ne mențin atenția foarte serios. Este vorba despre numărul de cazuri de persoane care sunt internate în secțiile de terapie intensivă, care rămâne stabil, în ciuda scăderii numărului de persoane internate și numărul de decese. Sigur că aceste două cifre, care sunt preocupante, sunt o reflectare a situației, cu număr foarte mare de cazuri din urmă cu una-două săptămâni. În mod evident că și măsurile legate de renunțarea la mască în exterior sau la interior trebuie corelate cu evoluția acestor indicatori, care sunt legați de accesul populației la servicii medicale, la asigurarea asistenței medicale în terapie intensivă pentru pacienții infectați cu COVID-19. Vom lua, bineînțeles, împreună cu Guvernul României, măsurile în consecință după ce vom vedea publicată hotărârea și, bineînțeles, explicațiile pe care le va insera Curtea Constituțională. Evident, trebuie să respectăm legea cu toții și, în același timp, trebuie să respectăm și să sprijinim sănătatea publică într-o perioadă dificilă.

Problema legată de mască cred că este, din punctul meu de vedere, prea mult dezbătută la nivel juridic, legislativ. Până la urmă, masca este o barieră împotriva transmiterii infecției, este o protecție ca să nu te infectezi, o barieră mecanică care, de multe ori, s-a arătat eficientă, lucrul ăsta este absolut demonstrat din punct de vedere științific. Utilizarea corectă a măștii e o măsură de bun simţ, pe care ar trebui să o aplicăm cu toţii, chiar dacă va exista o perioadă de o zi sau două în care am putea să renunţăm la mască în exterior. Sfatul meu este să utilizăm masca în exterior atunci când ajungem în zone aglomerate, pentru că riscul de transmitere a bolii rămâne ridicat. Avem încă transmitere comunitară şi scopul este să ne protejăm  noi şi, bineînţeles, să protejăm membrii comunităţilor în care trăim sau în care muncim. Cam asta este situaţia. Dacă aveţi întrebări, vă stau cu plăcere la dispoziţie, dar trebuie să plec la Ministerul Sănătăţii curând, mă întâlnesc cu primarul Chişinăului.

Reporter: Bună ziua! Aş vrea să vă întreb dacă aţi luat ceva decizii în privinţa personalului medical angajat pe perioada stării de alerte, însă pe o perioadă determinată. Aţi spus că aveţi nevoie mare de acei angajaţi…

Alexandru Rafila: Da, este în acest moment un proiect de lege în Parlamentul României. Am luat legătura cu comisia de specialitate din Camera Deputaţilor, încercăm, împreună cu dânşii, să permanentizăm prezenţa acestui personal prin contracte de muncă fără durată limitată, dar trebuie să respectăm toate prevederile legale privind ocuparea posturilor, dar dorinţa noastră, şi mi se pare şi morală şi etică, nişte oameni care şi-au demonstrat utilitatea şi calificarea în timpul pandemiei, fie că discutăm de direcţiile de sănătate publică sau instituţiile centrale, fie că discutăm despre spitale, ambulatorii de specialitate, aceşti oameni au muncit cu profesionalism, am trecut de această pandemie, mi se pare moral şi etic să facem în aşa fel încât ei să poată să ocupe, în condiţii de legalitate, categoric, aceste posturi.

Reporter: Vă gândiţi ca respectivii angajaţi să dea un concurs?

Alexandru Rafila: Da, va fi o formulă care să respecte prevederile legale. Deci ei trebuie, în mod evident, evaluaţi. Înţeleg că există aceeaşi dorinţă şi la nivelul Ministerul Administraţiei şi Internelor unde, ştiţi bine că şi acolo a existat personal suplimentar în această perioadă.

Reporter: În privinţa măsurilor de relaxare, aveţi o perioadă de timp pe care o monitorizaţi şi veţi observa numărul de cazuri, rata de incidenţă, astfel încât…

Alexandru Rafila: Nu… Noi ne-am detaşat, dacă aţi observat, ne-am detaşat de la numărul de cazuri şi rata de incidenţă, cum au facut majoritatea ţărilor din UE. Aţi remarcat ţări care, în ciuda faptului că au numeroase cazuri, au relaxat măsurile. Luni, când am făcut conferinţa aceea de presă la Ministerul Sănătăţii, am venit şi cu nişte exemple punctuale, de exemplu Danemarca, şi vedeaţi acolo că numărul de cazuri la terapie intensivă era mic. Vom face acelaşi lucru şi când vom avea un trend descrescător, constant în secţiile de terapie intensivă şi, eventual, vom atinge o anumită limită, să spunem 50% din capacitatea alocată, putem să ne gândim la ridicarea anumitor măsuri de restricţie, dar, categoric, n-o să fie o decizie a Ministerului Sănătăţii exclusiv. Noi venim cu fundamentarea din punct de vedere tehnic, trebuie să fie, bineînţeles, o decizie a Guvernului României.

Reporter: Renunţarea la mască în spaţiul public ar fi una dintre măsurile la care vă gândiţi să…

Alexandru Rafila: Deocamdată discutăm de spaţiile exterioare şi, mi se pare, revin la aceeaşi discuţie pe care am avut-o puţin mai devreme, nu cred că utilizarea măştii reprezintă o restricţie, reprezintă  un element de protecţie. Trebuie să înţelegem, nu discutăm de botniţă, nu discutăm despre lucruri de genul ăsta. Discutăm, pur şi simplu, un gest obişnuit, există şi cultura utilizării măştii în alte ţări, sigur, în scopul… în ţările mai ales cu foarte mare poluare, este o metodă de protejare şi cu atât mai mult într-o pandemie. Cred că aşa ar trebui să abordăm problema.

Reporter: O ultimă întrebare, dacă-mi permiteţi. Domnul Vlad Voiculescu a lansat o serie de acuze la adresa dvs. şi, mai mult, spune că este posibil să rămânem fără banii din PNRR destinaţi pentru spitalele regionale. Sunt şanse să se întâmple acest lucru?

Alexandru Rafila: Nu se pune problema. În primul rând, este o mare confuzie. Din păcate, spitalele regionale nu sunt finanţate din PNRR. Am văzut şi eu reacţiile… mă rog, am fost surprins, au fost trei reacţii: domnul Ghinea, domnul Voiculescu, doamna Mihăilă, a fost o reacţie concertată. Nu vreau să intru în niciun fel de polemici. Am fost surprins, însă, cel puţin din partea domnului Ghinea, limbajul a lăsat de dorit. Mă și gândeam, nu știu de ce m-am gândit la chestiunea cu cei 7 ani de acasă, dar probabil că am făcut eu un exercițiu prea intens de gândire în ceea ce îl privește pe domnul Ghinea.

Reporter: Bună ziua! Am tot solicitat la Ministerul Sănătăţii o situație privind amenzile pentru lipsa formularului digital de intrare în România. Cât mai durează ca Ministerul Sănătății să ne prezinte…

Alexandru Rafila: O să verific chestiunea asta, nu pot să vă dau un răspuns. Nu știu de unde sunteți dumneavoastră, în primul rând.

Reporter: Hotnews, Adrian Vasilache.

Alexandru Rafila: Ok. Mulţumesc!

Reporter: Vă rugăm să ne spuneți, după ce va apărea această decizie a Curții Constituționale, ce anume va face Ministerul sau ce anume va face Guvernul din punct de vedere legislativ.

Alexandru Rafila: Eu nu pot să vă răspund în numele Guvernul României. Ministerul Sănătății va adapta actele normative în vigoare. Există un ordin comun al Ministerului Sănătății și Ministerului Administrației și Internelor, care va fi adaptat în funcție de decizia Curții Constituționale, însă, în mod evident, în urma monitorizării situației epidemiologice, dacă transmiterea comunitară se dovedește intensă și numărul de cazuri la secțiile de terapie intensivă rămâne ridicat – deocamdată nu avem semne de reducere, mai puțin la copii, ați văzut că acolo numărul de cazuri a scăzut, și cazurile generale și cazurile de la terapie intensivă – atunci Guvernul României va lua decizia, așa cum vă spuneam, care să răspundă nevoii de protecție a sănătății populației.

Reporter: Aşadar, primul pas este acest ordin comun?

Alexandru Rafila: Ordinul comun trebuie adaptat deciziei Curţii Constituţionale, care a invalidat, practic, ordonanţa de urgenţă, dar la nivelul Guvernului se va lua decizia corectă, în funcție de momentul în care hotărârea Curții Constituționale este publicată.

Reporter: Aşadar, după ordinul comun ar mai urma o ordonanţă? Ce act legislativ…?

Alexandru Rafila: Repet, nu discutăm despre decizia Ministerului Sănătății. Ordonanța este dată de Guvernul României.

Reporter: Şi o lămurire, pentru că spuneaţi dumneavoastră în discursul de dinainte că sfătuiți, în continuare, lumea să poarte mască, mai ales în spațiile aglomerate, dar ați menționat ceva de dacă o să fie una-două zile în care… Să înțelegem de aici că este posibil să avem un gol legislativ vreme de o zi-două până când Guvernul va ajusta legislația în funcţie de…?

Alexandru Rafila: Noi aşteptăm decizia, ne pregătim în consecință. Nu aș vrea să facem astfel de speculații. Încă o dată, eu nu cred că dumneavoastră, eu, purtăm masca pentru că există sau nu există o prevedere legislativă. Purtăm masca ca să ne protejăm și ca să-i protejăm pe ceilalți. Asta este atitudinea corectă. Să știți că sunt țări unde masca este recomandată și toată lumea poartă mască și alte țări unde masca este impusă prin lege și nu toți poartă masca. Eu prefer prima variantă. Mulțumesc!

Reporter: Domnule ministru, mai mulți juriști susțin că decizia CCR vizează și măștile din interior, nu doar în exterior. Putem avea o clarificare în acest sens?

Alexandru Rafila: Eu m-am consultat cu colegii mei de la Direcția juridică a Ministerului Sănătății și înțelegerea noastră este că această decizie nu vizează măștile utilizate în interior.

Reporter: Bună ziua, domnule ministru! Eu aș vrea să vă întreb, tot referitor la această mască, puțin să clarificăm situația. În momentul în care o să avem motivarea deciziei Curții Constituționale, dar spuneaţi şi dumneavoastră că în paralel analizați posibilitatea să renunțăm la mască în aer liber, în spațiile deschise…

Alexandru Rafila: La un moment dat se va renunţa, în mod evident.

Reporter: Bun. Dacă cumva coincid aceste momente, că spuneaţi şi de acele două zile posibile în care să nu…

Alexandru Rafila: Dacă aceste două momente coincid și vrem să luăm decizia să renunțăm la mască în exterior, în mod evident nu are rost să mai faci un act normativ care să introducă utilizarea măștii în exterior.

Reporter: Exact despre asta…

Alexandru Rafila: Bineînțeles, nu are niciun fel de sens. Repet, așteptăm momentul publicării, să vedem când se întâmplă, să vedem care e evoluţia situației epidemiologice şi luăm decizia, încă o dată, în legătură cu protecția sănătății oamenilor. Asta trebuie să fie pentru toată lumea, din punctul meu de vedere, ar trebui să fie etalonul, pentru că avem o responsabilitate și trebuie să ne-o asumăm cu toții.

Reporter: Şi ca reper ar putea să fie acel procent de 50% din ATI ocupat, adică putem să de ghidăm şi după acela?

Alexandru Rafila: Încă o dată, rămânem… Veniţi cu o discuţie tehnică! Noi am făcut mai multe simulări împreună cu colegii de la Institutul Naţional de Sănătate Publică, legate de ridicarea posibilă a unor măsuri în funcţie de gradul de ocupare, dar n-are rost să începem cu speculaţii. Toată lumea vrea un termen precis, să spunem de când ridicăm, eventual şi la ce oră ridicăm o anumită restricţie şi să spunem exact la ce procent din gradul de ocupare al secţiilor de terapie intensivă. Să ştiţi că nu numai gradul de ocupare e important, ci şi trendul, pentru că dacă ai un trend descrescător constant şapte zile, de exemplu, atunci e clar că ai intrat…, şi scade şi numărul total de cazuri noi înregistrate, atunci, în mod evident, ai argumente. Dar dacă ai un trend descrescător la ATI, dar numărul de cazuri începe să crească, te aştepţi ca peste două săptămâni şi la ATI să înceapă din nou să crească numărul de cazuri. Deci, lucrurile acestea trebuie corelate şi nu putem să avem o explicaţie, dacă vreţi, decât pe măsură ce lucrurile se întâmplă.

Reporter: Vă mulţumesc.

Alexandru Rafila: Eu vă mulţumesc.

Reporter: Aş vrea să vă întreb când ar putea fi introduse sancţiuni pentru neraportarea infecţiilor nosocomiale, vă rog.

Alexandru Rafila: Problema nu este dacă introducem iar sancţiuni pentru… Vedeţi, noi discutăm… Aţi participat probabil ieri la teleconferinţa sau, mă rog, conferinţa pe care am organizat-o cu ocazia proiectului care are ca obiect controlul rezistenţei la antimicrobiene şi al infecţiilor asociate asistenţei medicale. Trebuie să existe un mecanism stimulativ, nu trebuie să discutăm de un mecanism coercitiv. Dacă o să mergem… mecanismul coercitiv aţi văzut ce a făcut. În România am avut cele mai puţine infecţii asociate asistenţei medicale din lume, da? Pentru că a funcţionat un mecanism coercitiv: cine raporta era într-un fel sau altul sancţionat. Noi trebuie să încurajăm raportarea, şi dvs. trebuie să înţelegeţi că nu există ţară de pe lumea asta unde să lipsească aceste infecţii aosciate asistenţei medicale – aşa se numesc acum, mai nou. Mie mi se pare foarte ciudat, şi din partea unor colegi, nu dvs., a unor colegi de breaslă de ai dvs. care, pe de o parte, critică neraportarea şi, pe de altă parte, critică prezenţa acestor infecţii. Şi bacteriile, la fel ca şi oamenii, trăiesc în mediu, asta e situaţia. Important este să ştim care este situaţia acestor infecţii, să încercăm să le evităm pe cele mai grave, cele invazive care sunt ameninţătoare de viaţă şi să ţinem lucrurile sub control în ceea ce priveşte utilizarea raţională a antibioticelor, pentru că utilizarea neraţională din România şi din alte ţări din sudul Europei a dus la emergenţa acestor bacterii multirezistente la antibiotice. Încercăm, exact asta încercăm în cadrul acestui pilot pe care îl facem în şase spitale din România, nu numai din Bucureşti, în afară de Institutul Matei Balş, Spitalul Elias şi Spitalul Militar, mai există şi alte spitale din ţară, Târgu Mureş, Bacău, şi încercăm să dezvoltăm un ghid de bună practică, inclusiv în ceea ce priveşte rapotarea acestor infecţii.

Dan Cărbunaru: Mulţumesc frumos, domnule ministru.

Alexandru Rafila: Mulţumesc.

Dan Cărbunaru: Vă mulţumesc şi dvs. pentru interesul manifestat faţă de prezenţa ministrului sănătăţii alături de noi. În şedinţa de guvern de astăzi au fost adoptate o serie întreagă de decizii care vizează sprijinirea mediului de afaceri, a întreprinzătorilor, IMM-urilor, dar şi zonei de HoReCa, greu pusă la încercare de pandemia de COVID-19 şi, în acest sens, l-am rugat – şi mă bucur că a acceptat invitaţia de a reveni la briefingul de presă al guvernului – pe domnul ministru al antreprenoriatului şi turismului, Constantin Daniel Cadariu, pentru a vă prezenta principalele decizii de sprijinire a acestor sectoare economice importante din România. Domnule ministru, vă rog!

Constantin Daniel Cadariu: Vă mulţumesc. În cadrul şedinţei de guvern de astăzi au fost adoptate trei ordonanţe de urgenţă şi un memorandum care creează cadrul legal pentru un pachet de programe şi măsuri pentru sprijinirea IMM-urilor, aş spune, un prim pachet. Le voi prezenta pe scurt. Prima a fost o ordonanţă de urgenţă privind modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 130 din 2020, privind unele măsuri pentru acordare de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile aferente programului operaţional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de COVID-19, precum şi alte măsuri în domeniul fondurilor europene. Prin această ordonanţă se corectează, practic, un titlu bugetar pentru asigurarea sumelor suportate din buget aferente proiectelor eligibile din cadrul schemei de ajutor de stat, în contextul crizei provocate de COVID-19, a căror valoare excedează plafonului contractului de finanţare. Discutăm, în fond, despre Măsura 2, acele granturi de până la 200.000 de euro acordate IMM-urilor. De asemenea, ordonanţa de urgenţă creează cadrul încheierii unui act adiţional între Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului şi Ministerul Fondurilor Europenelor, Investiţiilor şi Proiectelor Europene. Acest proiect a fost prezentat în primă lectură în şedinţa din 2 februarie şi, în esenţă, este vorba de a achita ultimele 570 de milioane de lei către cei 2.900 de beneficiari, aproximativ, care au rămas neplătiţi şi au fost declaraţi eligibili pe Măsura 2.

O a doua ordonanţă de urgenţă prevede modificarea şi completarea Legii nr. 346 din 2004, privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii. Prin această ordonanţă se realizează corectarea denumirii unui program, care a fost introdusă greşit în Legea nr. 317/2021, a bugetului de stat pentru anul 2022, respectiv denumirea Start-up Nation România, creând cadrul pentru a demara ediţia a treia a programului „Start-up Nation”. De asemenea, tot în această ordonanţă de urgenţă s-a definit programul privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului – structuri de cazare, structuri de alimentaţie şi agenţii de turism, a căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei de COVID-19. Mai exact, creăm cadrul legal pentru demararea unei etape a doua pentru schema de sprijin pentru HoReCa. Aşa cum se ştie, în lunile decembrie şi ianuarie am închis plăţile pe programul HoReCa 1, în valoare de 2,2 miliarde de lei, deci aproximativ 450 de milioane de euro, care reprezintă o infuzie de capital în sectorul HoReCa. Tot în această ordonanţă de urgenţă se aprobă aplicarea testului IMM atunci când se iniţiază acte normative privind IMM-urile. De altfel, acest lucru reprezintă şi un jalon al ministerului pentru PNRR, chiar dacă el este, ca termen, trimestrul 3, reprezintă o transpunere a COM 394 din 2008 şi, în fond, discutăm de aplicarea unui aşa-zis principiu a numărului constant. Adică, în cazul introducerii unei sarcini administrative pentru IMM-uri se va elimina în mod obligatoriu cel puțin o altă sarcină existentă.

Ordonanța a treia este Ordonanța de urgență pentru stabilirea unor măsuri bugetare în vederea sprijinirii sectorului întreprinderilor mici și mijlocii. În fond, permite reglementarea unui program de credite pentru IMM-uri cu dobândă subvenționată. E un program de accelerare a dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii. Se asigură prin această ordonanță folosirea celor aproximativ 50 de milioane de lei acumulați în contul de tranzit deschis la CEC Bank, în cadrul proiectului Programul româno-elveţian pentru IMM-uri. Acești bani provin din rambursarea creditelor de către beneficiarii IMM-uri din prima ediție a acestui program.

Așa cum spuneam, în afara celor trei ordonanțe de urgență, s-a aprobat în ședința de guvern de astăzi un memorandum, practic, o convenție încheiată între Ministerul Antreprenoriatului și Turismului și Ministerul de Finanțe, care va sta la baza emiterii unor ordonanţe de urgenţă pentru aprobarea şi finanţarea unor programe de garantare în domenii prioritare pentru economia românească, pe de-o parte, iar pe de altă parte, asigură măsuri de susținere pentru programele derulate de către ministerul nostru în cursul anului 2022. Se are în vedere și scopul principal al acestor programe de garantare este de a asigura lichidități pentru mediul de afaceri, atât pentru capital de lucru, cât și pentru investiții. În mod sintetic, este vorba despre Programul IMM PROD pentru industrializarea economiei, Programul Rural Invest pentru finanțarea afacerilor din mediul rural, Programul Garant Construct pentru sectorul construcțiilor și Programul Innovation pentru a asigura finanțări pentru dezvoltarea invențiilor și inovațiilor. În fond, vorbim de scheme de ajutor pentru garantarea în proporție de până la 90% pentru investiții, așa cum spuneam, pentru capital de lucru și în aceste domenii, iar valoarea maximă a unui astfel de credit pe un agent economic va fi de 10 milioane de lei. Cum spuneam, acest memorandum asigură o colaborare între minister și Fondul de Garantare pentru IMM-uri, în ceea ce privește programele pe care le vom derula începând cu luna aprilie a acestui an, pentru a asigura un sprijin suplimentar în implementarea noilor programe pentru IMM-uri. Aș mai preciza doar faptul că aceste programe pentru aprobarea și finanțarea programelor de garantare vin în prelungirea celor două existente. Se știe, la începutul anului s-a adoptat o ordonanță de urgență prin care s-a prelungit valabilitatea altor două programe de garantare – mă refer aici la IMM Invest și la IMM Agro Invest – acele măsuri care au fost inițiate în cursul anului 2022 și a căror valabilitate a fost prelungită până la 31 iunie 2022.

Dan Cărbunaru: Mulţumesc, domnule ministru! Vă rog, dacă aveţi întrebări pentru domnul ministru Cadariu.

Reporter: În privința Programului Startup Nation, aș vrea să ne dați mai multe detalii dacă programul va avea aceeași formă pe care a avut-o acum câțiva ani, adică aceleași bugete pe care le poate obține un nou antreprenor și care vor fi condițiile care îi vor fi puse. Ştiu că era vorba de un loc sau un alt loc de muncă creat prin astfel de companii.

Constantin-Daniel Cadariu: În primele două ediții au fost beneficiari finali aproximativ 15.000 de firme, chiar dacă eligibile au fost 10.000 de firme și într-o etapă și în cealaltă. Atunci când ne-am gândit la o nouă etapă, am făcut-o analizând eficiența primelor două etape și am constatat că s-au creat ca urmare a acelor programe, a celor două ediții, peste 45.000 de locuri de muncă, dintre care aproximativ 39.000 din rândul studenților și din rândul tinerilor. La o verificare, la depunerea bilanțurilor în anul 2021, din partea acestor firme la Registrul Comerțului, s-a constatat faptul că 99% dintre ele sunt în funcțiune, de unde am tras concluzia că a fost un program de succes cu două etape și ne-am propus și dorim reeditarea lui într-o a treia ediție. Forma finală a acestui program o vom face publică atunci când vom avea încheiat acel ordin de ministru. Însă, cel puțin două, trei lucruri noi vor fi cu siguranță. Unul dintre ele va constitui faptul că nu vom mai puncta numărul de locuri de muncă, pentru că în prea multe cazuri, în celelalte ediții, fuga, să spunem, a agenților economici de a obține un punctaj cât mai mare și a fi eligibil, au optat pentru numărul maxim de locuri de muncă – șase – și atunci suma respectivă de 200.000 de lei a fost cheltuită în bună măsură pentru salarii și dări la salarii. Pe de altă parte, pentru a crește gradul de responsabilizare a IMM-urilor avem în vedere să solicităm o cofinanțare simbolică – nu știu, poate variantele 5,10, poate 15% – dar în paralel cu acest lucru, așa cum am prezentat, urmare a acelui memorandumul încheiat între ministerul nostru și Ministerul de Finanțe, vom solicita sprijinul Fondului de Garantare pentru IMM-uri pentru a asigura acea parte de cofinanțare. Cam acestea ar fi principalele lucruri noi la ediția a treia de la Startup Nation. Forma finală o vom discuta în momentul în care adoptăm ordinul de ministru.

Reporter: Suma pe care pot să o obțină?

Constantin-Daniel Cadariu: Va rămâne aceeași – 200.000 de lei.

Reporter: Ştiu că se discută acum câțiva ani despre domeniile în care pot fi înființate firmele.

Constantin-Daniel Cadariu: A fost o discuție de-a lungul timpului. Vom analiza lucrurile reclamate sau lucrurile semnalate pentru primele două ediţii. Oricum ar fi, nu numai pentru acest program, pentru absolut toate programele pe care ministerul își dorește să le deruleze avem consultare permanentă cu reprezentanții IMM-urilor. Noi avem oricum întâlniri lunare cu dumnealor, însă atunci când dăm drumul unui program sau când intenționăm să facem acest lucru, înainte de aceasta avem consultare cu dumnealor, pentru ca forma finală a acestor programe chiar să îi ajute.

Reporter: Când ar urma să demareze programul aproximativ?

Constantin-Daniel Cadariu: Având în vedere că va fi derulat pe o platformă a ministerului, gestionată de STS, având în vedere faptul că se STS-ul este extrem de aglomerat acum pentru urgențele din PNNR, țintă propusă pentru demararea ediției a treia este undeva luna aprilie-mai.

Reporter: În privința eficienței primelor ediții, cele mai multe firme în continuare funcționează? Dacă puteți să ne dați mai multe detalii, câți angajați au, dacă sunt pe profit?

Constantin-Daniel Cadariu: V-am spus cifrele pe care le cunosc: 45.000 de angajați, 39.000 de tineri și de studenți și 99% în funcțiune la momentul depunerii bilanțurilor pe anul 2020, deci în cursul anului 2021. Imediat ce vor fi depuse bilanțurile pentru anul 2021, în cursul anului 2022, vom face o evidență și vom veni cu precizări suplimentare.

Reporter: Şi o ultimă întrebare legată de banii pentru Măsura 2. Înțeleg că sunt aproape 3.000 de firme care primesc banii acum, având în vedere că cererile au fost depuse în 2020, și m-am uitat un pic pe proiect, acolo scria că au fost depuse 22.000 de cereri și s-au plătit 14.000 de dosare, diferența aceasta de 8.000 de dosare, de 8.000 de firme, ce s-a întâmplat cu ele? Sunt firme care poate s-au închis, pentru că nu au primit la timp aceşti bani?

Constantin-Daniel Cadariu: Vă fac câteva precizări. Atunci când au fost instituite cele trei măsuri de sprijin pentru a combate efectele pandemiei, când s-a discutat despre Măsura 2, s-a alocat o sumă totală de 350 de milioane de euro, pentru a da acele capitaluri de lucru de până la 200.000 de euro pentru cei afectați. Într-adevăr, s-au depus aproximativ 22.000 de cereri de finanțare şi au rămas eligibile aproximativ 17.000. Când s-au făcut plățile, cei 350 de milioane de euro inițiali au ajuns doar pentru aproximativ 3.000 de firme, rămânând aproape 14.000 neachitate. În momentul în care Măsura 3 s-a blocat și a fost transferată la Ministerul Fondurilor Europene, 400 și ceva de milioane de euro de la Măsura 3 au fost bani transferați la Măsura 2. S-au putut plătit firme până la aproximativ 13.000-13.000 şi ceva, rămânând la momentul de faţă neachitate cele 2.800 și ceva, aproximativ 2.900 de firme. Pentru că banii europeni nu mai existau, atunci când am ajuns la minister şi am lucrat bugetul pentru anul acesta, am solicitat diferența de bani pentru a achita absolut toţi agenții economici eligibili de la bugetul de stat. Ni s-a alocat această sumă de 570 de milioane de lei, avem de făcut acele mici corecții şi sper ca, până la sfârșitul acestei luni, cel târziu la mijlocul lunii martie să închidem şi această măsură de sprijin după ce am închis acea măsură de sprijin pentru HoReCa.

Reporter: Apropo de HoReCa, veţi da drumul în acest an la o schemă de ajutor HoReCa 2? Şi cu ce bani? Pentru că în bugetul de stat pe acest an nu sunt prevăzuți.

Constantin Daniel Cadariu: Tocmai am prezentat faptul că la acea ordonanţă de urgenţă în care am făcut modificări la Legea 346 am creat cadrul legal pentru a înființa programul HoReCa 2. Din discuțiile purtate şi la nivel de minister, şi la nivel de prim-ministru, cu cei din domeniu, am convenit următorul lucru: ţinta pentru acel program este momentul de după prima rectificare bugetară pentru că, într-adevăr, nu avem sumele necesare incluse în buget. Noi am creat acum cadrul legislativ, lucrăm programul, creăm platforma la STS, iar, imediat ce vom avea banii alocați după rectificare, vom pune în derulare acest program. Oricum ar fi, sumele solicitate de către cei din HoReCa pentru pierderile din anul 2021, comparativ cu cele solicitate pentru pierderile din 2020 sunt aproximativ la o treime. Dacă în primă fază, pentru anul 2020, au estimat o pierdere de aproximativ 800 de milioane de euro, pentru anul 2021, estimarea domniilor lor şi solicitarea este pentru aproximativ 285 de milioane de euro. Deci imediat ce va fi rectificarea bugetară…

Reporter: Când estimaţi?

Constantin Daniel Cadariu: Asta eu nu pot să ştiu, când se va lua decizia în guvern pentru a se face rectificarea bugetară. Oricum, după data de 1 iulie.

Reporter: Mulţumesc.

Reporter: În legea bugetului de stat sunt prevăzute 12 programe pentru susținerea antreprenoriatului. Când va fi stabilit calendarul de lansare şi când vor fi publicate ghidurile consultative? Pentru că în lipsa acestora, toate cele 12 programe sunt practic inoperabile.

Constantin Daniel Cadariu: Aşa este. Suntem abia în luna februarie. Acolo, când discutăm de 12 programe e mult spus, acolo sunt programe şi măsuri, pentru că acolo sunt contabilizate şi târgurile pentru promovarea exportului, sunt contabilizate şi târgurile pentru turism şi târguri pentru IMM-uri, care se vor organiza în România. Însă, ca regulă generală, pentru orice program prima dată trebuie să ai cadrul legal, apoi trebuie să ai alocarea bugetară, să creezi acel program şi să-l adopți, prin hotărâre de guvern sau prin ordin de ministru, după care să-l pui în aplicare. Noi, direcția de specialitate din minister, lucrăm în paralel, chiar şi atunci când nu am avut cadrul legal asigurat, la aceste programe. Am precizat ceva mai devreme, toate aceste programe vor fi derulate prin platforme gestionate de STS şi atunci cumva suntem condiționați şi de accesul la aceste platforme, este drept, şi de rapiditatea cu care vom reuși să definim programele şi revin cu ce am spus ceva mai devreme, în definirea acestor programe vrem să avem consultări cu cei care vor fi beneficiari şi atunci programul se lungește puţin. Ca şi concluzie, ne propunem ca până la mijlocul anului, minimum cinci sau şase dintre programe să le putem matura, să le putem lansa. Iar acolo unde – dădeam exemplu cu HoReCa 2 – nu există alocare bugetară, noi să fim pregătiți şi în momentul în care se face rectificarea şi avem banii, să-l punem în aplicare.

Reporter: Dar tocmai pentru că vorbeați de anumite programe micuțe, cum sunt cele destinate târgurilor, până la jumătatea anului dispar foarte multe oportunități în ceea ce priveşte târgurile. Practic, fiind 12 programe diferite, nu se poate face o etapizare, adică în funcţie de importanța lor sau, nu ştiu, în funcţie de cât de ușor ar fi de făcut ghidurile în anumite sectoare?

Constantin Daniel Cadariu: Haideţi să vă fac două precizări. În ce priveşte târgurile din turism, ele sunt deblocate, se participă deja la aceste târguri, nu trebuie să așteptăm nimic. În ce priveşte acele târguri internaţionale vizate de exportatorii români, există un program de promovare externă care este în derulare, pe legislația existentă. Din păcate, acea legislație impune sau permite existența unor intermediari. Ştiţi că a fost o discuţie întreagă în cursul anului 2021 pe acest subiect. Şi noi am fost, la început de mandat, puși în următoarea situaţie: ce facem, reluăm după legislația în vigoare sau interzicem din nou participarea la târguri a agenților economici în pavilioane într-un stand naţional? Concluzia a fost următoarea: având în vedere că în anul 2020 astfel de târguri s-au organizat foarte puţine sau aproape deloc, având în vedere faptul că în cursul anului 2021, decizia administrativ-politică a fost să nu se participe, am spus: deblocăm participarea pe legislația în vigoare şi, în paralel, pregătim modificarea acelui program. Avem ordonanța pregătită, avem avizele luate de pe circuitul legislativ, sperăm ca săptămâna viitoare să ajungem în şedinţa de guvern şi cu acea ordonanţă, prilej cu care vom crea cadrul legal pentru încă două programe de promovare. Unul dintre ele va însemna reluarea unui program care s-a desfășurat la minister, se numește programul de internaționalizare, adică, practic, participarea agenților economici la târguri internaţionale, dar pe cont propriu, nu sub pavilion naţional, nu numai la târguri, la expoziții, la misiuni economice ş.a.m.d., iar cel de al treilea are țintă turismul, pentru că ne-am decis, şi aşa cum este normal, să privim turistul străin venit în România ca un export de servicii turistice. Şi atunci avem în vedere demararea acelui program pentru stimularea incomingului cu stimulente pentru agențiile de turism care vor face acest lucru.

Reporter: Care credeți că sunt programele care ar avea cea mai mare șansă să fie deblocate în prima jumătate a anului?

Constantin Daniel Cadariu: Primul cu care vom începe cu siguranţă va fi Start-up Nation, editia a treia. În momentul acela vom avea deja platforma funcţională şi ne va veni foarte uşor să pornim şi celelalte programe start-up de nişă, pentru femei, pentru studenți, pentru diaspora, ne va veni mult mai uşor. Apoi, cu siguranţă în momentul în care vom adopta săptămâna viitoare acea ordonanţă de urgenţă, paltforma va fi disponibilă de la programul pentru promovarea externă şi pentru programul de internaţionalizare, rămânând să o rafinăm ulterior pentru acel program pentru stimularea incomingului.

Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, aţi declarat în cadrul unui interviu că în cazul în care în perioada următoare nu vor fi stabilite măsuri concrete în domeniul energiei, mediul de afaceri ar putea intra în colaps. Mai exact, care ar fi cu exactitate riscurile?

Constantin Daniel Cadariu: Se știe că, până la urmă, o activitate economică depinde în bună măsură de consumul de energie, de gaz, de combustibil. Dar eu sunt, aşa cum am şi declarat în cadrul acelei emisiuni, sunt încrezător că în cursul acestei luni, până la sfârșit, guvernul va veni cu soluția care să poată fi aplicată începând cu 1 aprilie pentru a nu ne afla într-o astfel de situaţie. Însă, semnalul de alarmă trebuie tras, noi am receptat opiniile celor din mediul de afaceri şi, într-adevăr, dacă am fi într-o ipotetică situaţie în care să nu se găsească o soluție, mare parte dintre agenții economici ar putea fi afectați.

Reporter: Spuneați dvs. aici că cea mai simplă măsură ar fi să fie continuate aceste măsuri ale legii în vigoare pentru o perioadă tranzitorie, până când se va constata dacă aceste prețuri la energia electrică…

Constantin Daniel Cadariu: Ar putea fi una din soluții, dar nu eu decid lucrul aceste şi nu ministerul nostru, ci va fi o propunere a Ministerului Energiei în colaborare cu cei de la ANRE.

Dan Cărbunaru: Dacă-mi permiteţi, în completarea declaraţiilor domnului ministru, aşa cum am şi comunicat în ultimele săptămâni, guvernul este angajat într-un dialog constant cu toţi responsabilii din acest domeniu. Nu sunt doar instituţii din interiorul guvernului implicate, domnul ministru menționa aici cazul ANRE, dar nu numai aceşti actori sunt implicaţi în aceste discuţii, sunt discuţii şi cu patronatele, şi cu sindicatele, cu reprezentanții diverselor forme asociative, ale celor care sunt afectați sub o formă sau alta de creșterea prețurilor la gaze şi la energie electrică. Şi, cu siguranţă, în zilele următoare va fi realizat acest pachet de măsuri, care să asigure protecţia şi a consumatorilor casnici, practic, a celor care consumă curent sau energie electrică din gospodăriile proprii, dar şi în zona economică, acolo unde şi IMM-urile, dar şi marii consumatori se numără printre prioritățile guvernamentale. De fapt, chiar zilele trecute, în legătură cu marii consumatori, anunțam chiar de aici, de la briefing-ul de presă al Guvernului, faptul că au primit echipele de negociatori mandat pentru a discuta deja cu Comisia Europeană noile scheme de ajutor de stat pentru marii consumatori. Ca atare, de la nivelul unei gospodării mici până la mari consumatori există, în acest moment, măsuri care funcționează sau în cazul marilor consumatori sunt deja în discuție la nivelul Comisiei Europene și începând cu 1 aprilie, noile pachete, care vor fi anunțate în zilele următoare, vor asigura protecția tuturor, deoarece Guvernul a anunțat în mod transparent că reprezintă o prioritate.

Reporter: Domnule ministru, aş dori să îmi dați mai multe informaţii despre acea măsură prin care vă propuneți să stimulați agențiile de turism să atragă cât mai mulți turiști străini şi dumneavoastră vorbeați despre decontarea în proporție de 50% a unei nopți de cazare, în cazul în care turistul străin va sta minimum patru nopți. Cum rămâne acest proiect, în ce stadiu este și dacă aveți alte completări?

Constantin-Daniel Cadariu: Începând de la întâlnirea de marți cu cei din domeniul turismului și la care au participat și reprezentanții ANAT (Asociația Agențiilor de Turism) – așa, ca o paranteză, ministerul are în momentul de față licențe acordate pentru aproximativ 2.300 de agenții de turism – în urma acelui de dialog va rezulta varianta finală. Întrebat fiind cum ar putea să arate eventual acest program, am dat un exemplu care mi-a fost prezentat din partea salariaților din minister. Să ne înțelegem, facem o precizare: această lege privind stimularea incoming-ului nu este o creație proprie, este o idee mai veche, de 7-8 ani de zile, dar care, din păcate, niciodată nu a fost pusă în aplicare. E una din propuneri, cea prezentată de dumneavoastră, cu a suporta 50% dintr-o noapte de cazare pentru un turist străin, cu condiția ca acel turist străin să stea la acel agent economic minimum patru nopți. Eu, ca și părere personală, am spus că dacă ar fi să fie aceasta forma, poate că nu ar fi suficientă. Poate că ar trebui impusă o barieră minimă de turiști străini din total portofoliu pentru agenție, adică un 10%, 15%, 20%, tocmai pentru a-i stimula să lucreze în sensul acesta, pentru a aduce cât mai mulți străini în România, pentru a exporta aceste servicii turistice și pentru a încasa valută, pentru că noi știm, în cursul anului trecut, balanța comercială nu a arătat bine deloc. Am avut un deficit al balanței comerciale de aproape 24 de miliarde de euro. Acest program poate fi una din măsurile  care să ajute la reechilibrarea balanței comerciale.

Reporter: Programul are şanse să intre în vigoare până la începerea sezonului estival, anul acesta?

Constantin-Daniel Cadariu: Ne străduim. Așa cum spuneam, dacă ar depinde strict de minister…. Eu am avut discuții cu cei de la Direcția de specialitate, o direcție minunată, cea care a gestionat toate cele patru scheme de ajutor și cea care a gestionat inclusiv primele două ediții de la Startup Nation, cu oameni foarte bine pregătiți și dedicați. Dar dacă ar depinde doar de noi de la minister, aș putea îndrăzni un termen mai exact. Având în vedere aspectul prezentat, faptul că noi suntem nevoiți să colaborăm cu STS, care gestionează aceste platforme, sunt rezervat în a dat termene fixe. Doar atât spun, sper că până în iunie, cinci sau șase dintre programele propuse să vină în sprijinul activității IMM-urilor, să le putem lansa deja.

Dan Cărbunaru: Mulțumesc, domnule ministru! De altminteri, ar fi o bună ocazie să adresăm de la nivelul Guvernului mulțumiri STS-ului care, în numeroase situații, nu doar în gestionarea programelor destinate sprijinirii mediului de afaceri, susține foarte multe dintre soluțiile tehnice pe care instituțiile guvernamentale le utilizează în furnizarea de soluții publice. Mulțumesc foarte mult, domnule ministru!

Constantin-Daniel Cadariu: Aşa este. Vă mulțumesc!

Dan Cărbunaru: Şi cu permisiunea dumneavoastră o să continui prin a vă prezenta o parte din cele mai importante decizii luate astăzi, în cadrul ședinței de guvern, pe lângă cele pe care, iată, domnul ministru al antreprenoriatului și turismului ni le-a prezentat deja. O investiție estimată la 246 de milioane de lei, care va fi asigurată din fonduri externe nerambursabile, dar și de la bugetul de stat a fost aprobată astăzi prin hotărâre de guvern. Este vorba despre aprobarea principalelor caracteristici şi indicatori tehnico-economici aferenți ai obiectivului de investiţii ,,Modernizarea infrastructurii de monitorizare şi avertizare a fenomenelor hidrometeorologice severe în vederea asigurării protecției vieții şi a bunurilor materiale – INFRAMETEO”. Aşa cum vă spuneam o investiţie de 246 de milioane de lei. Prin acest proiect se va dezvolta sistemul naţional de monitorizare şi avertizare a fenomenelor meteorologice periculoase, pentru asigurarea protecției vieții şi a bunurilor materiale, investiția urmând a fi realizată în toate cele șapte centre meteorologice regionale. Ştim cu toții formele severe de manifestare a unor fenomene meteo şi această investiţie poate veni în prevenirea unor situații nedorite în care bunuri materiale, dar şi vieți omenești ar fi puse în pericol. De asemenea, o investiţie importantă pe care aş vrea să v-o semnalez, Hotărârea de Guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii – ,,Extinderea cheurilor danelor 10 şi 12 din zona Midia, inclusiv consolidări în spatele cheurilor”, cu o valoare totală estimată a investiției, cu TVA inclus, de 83 de milioane de lei. O serie de reorganizări instituționale pe care aş vrea, de asemenea, să le menţionez: o Hotărâre de Guvern aprobată astăzi privind atribuțiile, organizarea şi funcţionarea Autorității Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, de asemenea, o Hotărâre de Guvern privind modificarea şi completarea HG nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanțelor Publice, precum şi pentru modificarea şi completarea Hotărârii de Guvern nr. 520/2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), cu o serie de măsuri incluse în această hotărâre de guvern pentru a reorganiza Ministerul de Finanţe şi ANAF în vederea îmbunătățirii activităţii acestor instituţii şi, pe final, aş menționa Hotărârea de Guvern privind organizarea şi funcţionarea Autorității Vamale Române, cu măsuri care vor duce la creșterea eficienței structurilor autorității vamale în combaterea fenomenelor de fraudă vamală şi fiscală în domeniul produselor accizabile. Prin acest act normativ sunt stabilite atribuțiile în domeniul vamal şi dotările cu mijloace de transport, precum şi detaliile de organizare şi funcţionare ale Autorității Vamale Române.

Nu în ultimul rând, dacă sunteți interesați, pot să vă prezint cele mai noi decizii legate de eliberările şi numirile din funcții. La nivelul prefecturilor din ţară sunt patru eliberări din funcții: prefectul din Satu Mare, respectiv trei subprefecţi eliberați din funcţie la Dâmbovița, Satu Mare şi Teleorman, în timp ce la Satu Mare a fost numit un nou prefect, alţi şase subprefecţi fiind numiți astăzi prin hotărâre de guvern la Dâmbovița, Gorj, Neamț, Satu Mare, chiar doi subprefecţi la Satu Mare, şi Teleorman. Aceste detalii vi le pot pune la dispoziție colegii de la Comunicare. Dacă aveţi întrebări, vă rog!

Reporter: În ceea ce priveşte decizia referitoare la exproprierile legate de noua autostradă care ar urma să înconjoare Bucureștiul?

Dan Cărbunaru: Da, imediat. Hotărârea de Guvern aprobată astăzi privind declanşarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul suplimentar, care fac parte din coridorul de exproprieri al lucrării de utilitate publică de interes naţional ”Autostrada de centură Bucureşti km 0+000 – 100+900”, sector Centura Sud, km 52+770 – km 100+900. Prin acest act normativ sunt stabilite unele măsuri adiționale necesare pentru realizarea obiectivului de investiţii, sectorul Centură Sud, pe intervalele menționate, acesta urmând să asigure legătura directă dintre Autostrada A1, Bucureşti – Piteşti, şi Autostrada A2, Bucureşti – Constanţa. Prin avizarea proiectului tehnic şi a unor modificări de traseu, a apărut necesitatea ocupării unei suprafețe suplimentare de teren de pe raza localității Ciorogârla, judeţul Ilfov, pentru realizarea unor parcări de scurtă durată, situate la km 94+800 al acestui sector. Amplasamentul suplimentar, care are o suprafaţă totală de peste 8.000 de metri pătrați cuprinde două imobile proprietate privată care fac parte din coridorul de exproprieri al lucrării de utilitate publică de interes naţional. Dacă sunteți interesați şi de sumele aferente acestor despăgubiri, cuantumul total este de 113.230 RON, urmând ca suma să fie alocată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii. Dacă nu mai sunt alte întrebări, aş vrea să vă mulţumesc pentru prezență şi să îi îndemnăm pe toţi românii să păstreze măsurile de protecție, deoarece pandemia COVID-19 nu s-a încheiat încă. Așadar, portul măștii reprezintă în continuare o formă importantă de protecție atât pentru noi, cât şi pentru cei din jurul nostru. Mulţumesc încă o dată, o zi bună!

Sursa: Briefing de presă la finalul ședinței de guvern din 16 februarie 2022