Briefing de presă la finalul ședinței de guvern din 18 august

Galerie foto

Briefing de presă la finalul ședinței de guvern din 18 august, susținut de ministrul finanțelor, Adrian Câciu, și de purtătorul de cuvânt al guvernului, Dan Cărbunaru

[Check against delivery]

Dan Cărbunaru: Bună ziua, doamnelor și domnilor, bine v-am regăsit la briefingul de presă al Guvernului României! Astăzi, în cadrul ședinței de guvern au fost luate o serie de decizii, cele mai importante sunt legate de rectificarea bugetară, una pozitivă, așa cum a prezentat și domnul prim-ministru Nicolae-Ionel Ciucă. Alături de mine și pregătit să răspundă și întrebărilor dumneavoastră, după ce își va fi terminat prezentarea, se află ministrul de finanțe, domnul Adrian Câciu, pe care o să îl și invit să facă prezentarea rectificării bugetare. Vă rog!

Adrian Câciu: Bună ziua! Astăzi a fost aprobată rectificarea bugetului de stat, prima rectificare din acest an, dar și rectificarea bugetului de asigurări sociale de stat, plecând de la noile rezultate comunicate de Comisia Națională de Prognoză, care estimează o creștere reală de 3,5% în acest an față de 4,6% cât a fost la bugetul inițial și un PIB în valoare nominală, la final de an, de 1.372,5 miliarde de lei, dar și de la rezultatele privind veniturile bugetare pe primele șase luni, precum și analiza execuției bugetare pe primele șase luni la toți ordonatorii de credite… și, ținând cont de prioritățile pe care le-am asumat ca guvern, pe partea de pachete de sprijin pentru economie și pentru cetățeni, care au fost parțial finanțate în prima jumătate a anului și continuă să fie finanțate prin această rectificare, prin suplimentările de cheltuieli la anumiți ordonatori de credite. Ca cifre macro, dacă îmi permiteți, veniturile bugetului general consolidat se majorează pe sold cu suma de 30,4 miliarde de lei, din care din economia internă – 29,1 miliarde de lei și 1,3 miliarde de lei din fonduri externe nerambursabile. Iar cheltuielile bugetului general consolidat se majorează per sold cu suma de 33 miliarde de lei. Cheltuielile pentru investiții cresc cu 3,4 miliarde de lei, ajungând la 93,1 miliarde de lei, în creștere cu 0,1 puncte procentuale de la 6,7% din PIB la 6,8% din PIB. Majorarea veniturilor bugetului de stat este influențată în principal de evoluția indicatorilor macroeconomici pe anul 2022, a încasărilor la bugetul de stat și a ultimelor modificări legislative aprobate cu aplicare în anul curent, precum și de măsurile de îmbunătățire a colectării, ținta fiind de 3,5 miliarde de lei pe măsurile de îmbunătățire a colectării. Se înregistrează plusuri la impozitul pe profit, plus 4 miliarde de lei; la alte impozite, un plus de 126 de milioane de lei; la taxa pe valoare adăugată, un plus de 5,54 de miliarde de lei. La accize, o diminuare pe partea de primul semestru, pe care încercăm să o recuperăm în a doua parte a anului, având în vedere intrarea în vigoare și a ajustării fiscale pe Codul fiscal privind accizele la tutun și alcool; o creștere a veniturilor din alte impozite și taxe generale pe bunuri și servicii cu 11,3 milioane de lei; o creștere a veniturilor din taxe pe utilizarea bunurilor de 920 de milioane de lei și o creștere a veniturilor nefiscale de 2,5 miliarde de lei. O să dau cifrele mai mari, pentru că cred că important este și pentru dumneavoastră să știm, pe ordonatori de credite, care sunt influențele. De asemenea, la venituri, sume primite de la Uniunea Europeană – o creștere cu 1,38 de miliarde de lei per sold, din care 2,28 miliarde de lei aferent proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente Cadrului financiar 2014 – 2020, pentru asigurarea sumelor necesare refinanțării proiectelor pentru beneficiari și/sau continuării finanțării proiectelor în cazul indisponibilității temporare a fondurilor europene. Influențele pe ordonatorii de credite, cred că ați văzut și în nota de fundamentare sau ultima formă care a fost pusă pe site-ul Secretarului General al Guvernului, Ministerul Finanțelor la acțiuni generale – plus 8,69 miliarde de lei, din care 4 miliarde de lei dobânzi, 700 de milioane de lei la Fondul de rezervă bugetară la dispoziția guvernului; 528 milioane de lei contribuția României la bugetul UE și 1,13 miliarde de lei transferuri către întreprinderi în cazul schemelor de ajutor de stat, ocazie cu care, în completare, astăzi, am aprobat o suplimentare a schemei de ajutor de stat pe HG 807 cu 1 miliard de lei pentru finanțarea proiectelor depuse în cadrul acelei scheme. La Ministerul Muncii, ca influență per sold 5,25 de miliarde de lei, suplimentându-se titlul de asistență socială cu 7,3 miliarde de lei destinate drepturilor de asistență socială pentru familii și copiii, sume pentru compensarea prețului la energie, indemnizații și drepturi cu caracter reparatoriu ca efect al măsurilor aprobate în acest an, concomitent cu diminuarea în principal a transferurilor între unitățile administrației publice – 370 de milioane de lei – și a fondurilor pentru proiectele cu finanțare externă nerambursabilă aferentă Cadrului financiar 2014-2020, diminuare cu 171 de milioane de lei. De asemenea, creșterea veniturilor din contribuții de asigurări sociale ale bugetului asigurărilor sociale de stat faţă de estimarea inițială a determinat diminuarea transferurilor pentru echilibrarea bugetului asigurărilor sociale de stat cu suma de 1,94 miliarde de lei. Totodată, au fost majorate transferurile din bugetul de stat către bugetul asigurărilor pentru șomaj cu suma de 418 milioane de lei. La Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – un plus de 2,72 miliarde de lei per sold pentru derularea proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile. La Ministerul Sănătății – un plus de 2,52 miliarde de lei per sold, în principal pentru majorarea transferurilor acordate bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate. La Ministerul Energiei – un plus de 2,5 miliarde de lei per sold, asigurându-se 2,5 miliarde de lei pentru compensarea prețurilor la energie electrică și gaze naturale. La Ministerul Transporturilor – un plus de două miliarde de lei per sold, în principal pentru majorarea sumelor aferente subvențiilor pentru CFR și Metrorex, întreținerii infrastructurii de transport, pentru finanțarea unor proiecte din fonduri externe nerambursabile PNRR, precum și pentru participarea la capitalul social al operatorilor economici aflați sub autoritatea ministerului. La Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației – un plus de 1,28 miliarde de lei per sold, asigurându-se fonduri pentru derularea Programului Național de Dezvoltare Locală, plus 1,3 miliarde de lei; pentru derularea Programului Național pentru Construcții de Interes Public sau Social, plus 700 de milioane de lei și pentru programe cu finanțare nerambursabilă, plus 45 de milioane de lei. La Ministerul Antreprenoriatului și Turismului – un plus de 1,15 miliarde de lei per sold, asigurând-se fondurile necesare pentru derularea proiectelor cu finanțare din fonduri externe rambursabile; mă refer aici la programul „Agri-Food”, dar și pentru alte programe cum sunt „Start-up Nation” și programe de stimulare a antreprenorilor mici și mijlocii. La Ministerul Justiției – un plus de 864 de milioane de lei per sold, pentru asigurarea plății titlurilor executorii. La Ministerul Agriculturii – un plus de 716 de milioane de lei per sold, din care 235 de milioane de lei pentru acordarea subvenției pentru motorina utilizată în agricultură, aferentă anului 2022, și 307 milioane de lei pentru dezvoltarea infrastructurii de irigații, dar și 200 de milioane de lei pentru garantarea creditelor contractate de producătorii agricoli. La Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării – un plus de 200 de milioane de lei, în principal pentru achitarea contribuțiilor restante ale României la programele opționale ale ESA. La Ministerul Public – 200 de milioane de lei pentru cheltuieli de personal și pentru plata hotărârilor judecătorești. La Ministerul Economiei – un plus de 125,6 milioane de lei per sold, pentru plata contribuțiilor și cotizațiilor la organisme internaționale, precum și pentru majorarea, în condițiile legii, a contribuției statului la capitalul social al operatorilor economici din industria națională de apărare. La Ministerul Educației – un plus de 64 de milioane de lei per sold, prin majorarea cheltuielilor de personal cu 140 de milioane de lei, a transferurilor între unitățile administrației publice – un plus de 30 de milioane de lei și creșterea cheltuielilor efectuate din venituri proprii cu 1,58 miliarde de lei, pentru investiții și realizarea unor proiecte finanțate din fonduri europene, derulate de investițiile de învățământ superior. La Ministerul Sporturilor, un plus de 33,7 milioane de lei per sold, în principal pentru asigurarea cheltuielilor aferente cluburilor sportive naționale, complexurilor sportive naționale, direcțiilor județene pentru sport. Academia Română – un plus de 13,9 milioane de lei. S-au diminuat creditele bugetare ale ordonatorilor principali de credite, din care menționez Ministerul Afacerilor Interne – un minus de 560 de milioane de lei per sold, identificându-se economii la bunuri și servicii, la proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile de 1,1 miliarde de lei, la cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă de 5,4 milioane de lei. La Ministerul Mediului – un minus de 434 de milioane de lei per sold, asigurându-se plata sumelor reprezentând titluri executorii de 31,7 milioane de lei și compensații reprezentând contravaloarea produselor pe care proprietarii de păduri nu le recoltează datorită funcțiilor de protecție stabilite prin amenajamentele silvice. La Ministerul Culturii – o diminuare cu 275 de milioane de lei. S-a avut în vedere execuția bugetară pe primele șase luni. La Serviciul de Telecomunicații Speciale – un minus de 151 de milioane de lei per sold. La Ministerul Finanțelor – un minus de 147 de milioane de lei. La Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor – un minus de 84,1 milioane de lei. La Ministerul Afacerilor Externe – un minus de 67,1 milioane de lei. La Curtea de Conturi – o diminuare cu 23,8 milioane de lei și la Consiliul Superior al  Magistraturii – un minus de 18,7 milioane de lei per sold. La bugetul asigurărilor pentru șomaj s-au acordat 400 de milioane de lei, în principal pentru măsuri active de ocupare a forței de muncă și indemnizații de șomaj aprobate în acest an. La bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, gestionat de Casa națională de asigurări de sănătate, s-au majorat cheltuielile cu bunuri și servicii cu 2 miliarde de lei pentru decontarea medicamentelor și a serviciilor medicale, inclusiv asigurarea hranei în spitale; și cheltuielile cu asistența socială, pentru decontarea concediilor medicale, în valoare de 2,1 miliarde de lei. Pentru unitățile administrativ – teritoriale, bugetul general centralizat al acestora, s-au acordat sume defalcate din taxa pe valoare adăugată pentru anul 2022 – suplimentar cu 2,6 miliarde de lei, din care 1 miliard în scopul achitării plăților restante înregistrate în contabilitatea unităților administrativ-teritoriale, inclusiv a instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din bugetul local și a spitalelor publice din rețeaua autorităților administrației publice locale; 300 de milioane de lei pentru finanțarea cheltuielilor cu bursele acordate elevilor din unitățile de învățământ special și de masă, 500 de milioane de lei pentru finanțarea gratuității acordate elevilor din învățământul preuniversitar acreditat, autorizat pentru transportul local, rutier și naval. 204,5 milioane de lei pentru finanţarea cheltuielilor determinate de implementarea Programului pentru şcoli al României, 192 de milioane de lei pentru finanţarea cheltuielilor aferente recensământului populaţiei, 150 de milioane de lei pentru finanţarea drumurilor judeţene şi comunale, 147 de milioane de lei pentru finanţarea Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preşcolarii şi elevii din 300 de unităţi de învăţământ preuniversitar, 66,7 milioane de lei pentru finanţarea drepturilor copiilor cu cerinţe educaţionale speciale care frecventează învăţământul special şi de masă. De asemenea, s-a majorat plafonul de trageri, potrivit Legii 312/2021 pentru aprobarea plafonului unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal bugetar pe anul 2022, cu suma de 500 de milioane de lei. Deficitul bugetului general consolidat se menţine ca procent în PIB la acelaşi nivel ca la bugetul iniţial de 5,84% din PIB, iar ca valoare nominală creşte de la 76,9 miliarde de lei la 81,1 miliarde de lei în termen cash brut. Am observat o dilemă într-o anumită publicaţie – este o diferenţă între influenţele care se precizează în nota de fundamentare şi modul în care se calculează deficitul nominal. Deci deficitul nominal creşte cu 3,17 miliarde de lei. Vă stau la dispoziţie. Am vorbit puţin cam repede, încercând să nu pierd din timpul dumneavoastră. Mulţumesc.

Reporter: Bună ziua, domnule ministru! Aş vrea să vă întreb un lucru: Consiliul fiscal spune că deficitul estimat de această instituţie este de 7% din PIB, în timp ce dumneavoastră anunţaţi un deficit de aproximativ 5,84% din PIB. Voiam să vă întreb cum vedeţi această diferenţă. Se poate ajunge la un deficit de 7%, aşa cum spun cei de la Consiliul fiscal? Este o discrepanţă în acest sens.

Adrian Câciu: Nu. Criticile Consiliului fiscal întotdeauna le-am considerat pertinente şi trebuie luate în calcul, pentru că există întotdeauna riscuri în execuţia bugetului general consolidat. Aşa cum am spus şi la Legea bugetului de stat, când, dacă nu mă înşel, exista, până la urmă, aceeaşi opinie cu riscuri cu privire la nerealizarea unui deficit cash de 5,84 şi posibilitatea ca acest deficit să fie mai mare. Execuţia la şase luni ne-a arătat că putem să ţinem deficitul sub control; aţi văzut că avem 1,7% din PIB. O să apară în curând şi execuţia la şapte luni şi o să vedeţi că suntem sub 2% din PIB. Este imperios necesar ca guvernul şi noi toţi să ţinem cont şi de riscurile asupra cărora Consiliul fiscal atrage atenţia, inclusiv la nerealizarea unor venituri, dar şi la realizarea unor cheltuieli suplimentare sau apariţia unor cheltuieli suplimentare. Și scopul pe care ni-l asumăm este să menținem deficitul la 5,84.

Reporter: Permiteți-mi, vă rog, o completare. Dacă spuneți că, totuși, deficitul de stat este mai crescut, spuneți totodată că au crescut încasările la buget; cum se face această diferență?

Adrian Câciu: Cum adică cum se face?

Reporter: Vă lăudați că au crescut încasările la buget și în același timp spuneți că a crescut deficitul.

Adrian Câciu: Îmi cer scuze, eu nu mă laud. Nu știu dacă mă cunoașteți, dar eu nu m-am lăudat. Ideea de bază este așa: noi avem o serie de pachete de sprijin, măsuri care sunt direcționate către populație și către economie. Este evident că nu o să începi o austeritate din perspectiva asta, în sensul de a nu mai finanța economia și cetățenii atâta timp cât ai asumat pachetele de sprijin. Iar acoperirea acelor pachete de sprijin ne conduce la menținerea deficitului ca pondere în PIB, pentru că acesta e un angajament cu Comisia Europeană, dar evident, pe parte nominală, cifrele nominale se raportează la PIB-ul nominal; și atunci ai o creștere aritmetică a deficitului. Mulțumesc!

Reporter: Permiteți-mi, vă rog, încă o completare: Ministerul Energiei a cerut 31 de miliarde de lei la această rectificare bugetară și primește undeva la 2,3 aproximativ…

Adrian Câciu: 2,5 miliarde primește.

Reporter: 2,5, mă scuzați. De ce această diferență majoră?

Adrian Câciu: Am conciliat aceste rezultate. Creditele de angajament solicitate de Ministerul Energiei erau de 2,5 miliarde. Au fost o serie de erori în informările primite de la ANRE; am conciliat aceste rezultate – sunt 2,5 miliarde. Mai mult decât atât, probabil că mai există această întrebare și aș vrea să răspund o singură dată la ea, pentru că se vorbește foarte mult în spațiul public. De fapt, am intrat într-o normalitate, avem acest Comitet interministerial, astfel încât cei care sunt implicați să vină exact cu date, să discutăm concret pe cifre și să nu emitem în spațiul public tot felul de opinii, diferențe de cifre și să creăm o anumită panică în societate. L-ați avut, îmi aduc aminte, chiar acum o săptămână, pe domnul ministru al energiei, care v-a spus că nu confirmă niciuna din acele cifre, nici 40, nici 20, nici 31. Realitatea este în felul următor: Ministerul Energiei are la decont, în acest moment când discutăm, 131 de milioane de lei. Nu sunt miliarde, nu sunt zeci de miliarde, da? Discutăm de deconturi la luna august aferente lunii aprilie. Deci trebuie să ne uităm pe pași, așa cum se face. Execuția bugetară trebuie să fie pe pași și să fie ancorată în realitate. Mă întorc: creditele bugetare nu pot depăși creditele de angajament. Creditele de angajament solicitate de Ministerul Energiei și inițial înaintea reconcilierii au fost de 2,5 miliarde de lei, de aceea am și alocat 2,5 miliarde de lei. Dar alocarea pentru energie nu este de doar 2,5 miliarde, este în jur de 5 miliarde de lei, pentru că sunt și sumele alocate Ministerului Muncii. După cum știți, Ministerul Muncii achită deconturile pentru consumatorii casnici, Ministerul Energiei, pentru economie. Mulțumesc.

Reporter: Bună ziua. Dacă se poate, aș reveni puțin pentru scurte precizări, completări la prima întrebare a colegei adresată, referitoare la ce a spus Consiliul fiscal. Și aș vrea să vă întreb, în contextul în care există și avertismente externe care spun că există această probabilitate să vină o criză în România, în opinia dumneavoastră, ne apropiem? Există această variantă să fie o criză economică în țara noastră?

Adrian Câciu: Am spus asta cred că de nenumărate ori, situația este complicată, încă de la preluarea mandatului actualului guvern. Era complicată și înainte, a devenit mai complicată, mai ales din februarie, când a apărut și conflictul din Ucraina. Sunt tot felul de presiuni. Putem să le numim crize, plecând de la energie până la combustibil, la alimente, situații și întreruperi pe lanțurile de aprovizionare, o serie de incertitudini. Cred că în fiecare zi acest guvern a acționat pas cu pas, dar într-un mod strategic, pentru a ține toate lucrurile sub control. Există riscuri. Nu suntem într-o oază în care suntem feriți de riscurile apariției unor elemente de presiune, de exemplu recesionistă. Dar ele sunt anticipate pas cu pas, pentru că trebuie să te uiți cum funcționează anumiți indicatori, care sunt indicatorii proxy, de exemplu. Vă dau un indicator proxy la care toată lumea se uită: producția industrială este în scădere. Asta îți arată că vei avea o dificultate cel puțin pe trimestrul trei, trimestrul patru, și trebuie să iei niște măsuri să revigorezi acea zonă, astfel încât pierderile de context sau de conjunctură să nu se resimtă în efect în orizontal. Deci, riscuri de gen recesionist sunt. După cum ați văzut, Germania deja este într-o zonă de cvasistagnare. Mi-ar plăcea totuși ca și analiștii economici de la noi să fie puțin mai cumpătați în aprecieri, prezentând scenarii apocalitice, pentru că nu era cazul ca să anunțăm o stagnare pe trimestrul doi. Ați văzut ieri cum s-a prezentat situația la Institutul Național de Statistică. Da, există presiuni de încetinire economică pe care le avem în vedere. Tocmai de aceea, cel mai important lucru pe care l-am discutat de altfel și în ședința de azi de guvern, dar și în ședințele trecute, este recuperarea întârzierilor pe zona de investiții. Este un demers în care trebuie ca tot guvernul să fie angajat, dar și autoritățile locale. Deci acea zonă ne poate aduce într-un perimetru de echilibru și de ținere sub control a unor situații, având în vedere factorul de multiplicare al investițiilor, atât publice, dar și încurajarea investițiilor private. Un motiv în plus pentru care am mai suplimentat bugetul și la partea aceasta de investiții private cu încă 1 miliard de lei. Interesul nostru este ca economia să funcționeze și demersurile sunt în acest sens, iar la acest moment economia răspunde pozitiv la demersul guvernamental și parteneriatul este chiar real.

Reporter: Pentru că vorbiți despre investiții, știu că se vorbea despre o țintă de șapte procente din PIB care ar fi trebuit alocate pentru investiții. Vedem că dumneavoastră spuneați astăzi că au fost alocați 6,8%.

Adrian Câciu: Da. Sperăm ca, la a doua rectificare, să putem să ajungem la 7% din PIB. Este o chestiune iar de cumpătare; până la urmă prinderea doar ca deziderat, fie propagandistic aritmetic sau scriptic, într-un buget a unor bani din investiții care nu se realizează și după care vii să tai, mie mi se pare că nu este o chestiune de profesionalism guvernamental. Am prins banii pentru investițiile care se pot realiza, dar la fel de bine am discutat în guvern despre accelerarea și recuperarea întârzierilor la investiții. Deci, sperăm ca, la a doua rectificare, să punem mai mult decât 7%, dar să ajungem totuși cu ele să le vedem că se mișcă și că efectele sunt cele pe care le-am prognozat.

Reporter: Aş mai avea o singură întrebare, dacă se poate. Am văzut că, astăzi, la începutul ședinței de guvern, premierul României, Nicolae Ciucă, vorbea despre o creștere economică pe cel de-al doilea trimestru, o creștere arătată de INS, de altfel, cu 5,3%. În prima jumătate a anului am avut o creștere de 5,8%. Întrebarea mea este: pe ce se bazează această creștere economică și cum credeți dumneavoastră că se resimte ea când vine vorba despre oamenii de rând, pentru că vedem prețuri foarte mari, venituri la fel ca și până acum?

Adrian Câciu: Vreau să vă spun că absolut orice creștere economică, oriunde în lume, se va lovi de o ruptură între ceea ce resimte cetățeanul sau economia, cât timp inflația va fi sus. De aceea, tot efortul guvernamental este cum să întorci rezultatele obținute până la urmă de economia românească în continuare către economie, pentru că, am mai spus-o, cetățeanul nu are cum să simtă că a crescut puterea de cumpărare, de exemplu, cu 5,8%. Din contră, ea este erodată de inflație. Deci, elementele care se iau în calcul sunt cele de încetinire, după care inversarea trendului de inflație. Aici mă întorc. Este foarte important ca atunci când proxy-ul inflaţiei care se naşte – inflaţia nu apare peste noapte -, să iei măsuri atunci. Pentru că va fi foarte greu ca atunci când tăvălugul inflaţiei a început şi s-a pornit să poţi să-l opreşti sau să poţi să-i inversezi trendul; şi avertizam asupra acestui lucru în urmă cu un an, chiar doi ani, când era deflaţie, şi eu spuneam că va fi o inflaţie istorică. Iată că acum analiştii prezenţi – eu nu mai pot fi analist – îmi dau dreptate; îi felicit pentru faptul că şi-au dat seama în sfârşit că suntem în zona aceasta. Guvernele anterioare trebuiau să ia în calcul faptul că vom avea o greutate în a stopa inflaţia. Și, vedeţi dvs., este un efort concertat; pentru că pe de o parte, BNR încearcă, prin politica monetară, să acţioneze, numai că acţiunea în sistem de puseu inflaţionsit este un pic prociclică, pentru că ai deja o greutate cu inflaţia, care se duce în dobânzi mari, şi vii cu rata de politica monetară în creştere, ceea ce înseamnă că acţionezi prociclic. La fel şi statul trebuie să aibă grijă cum acţionează, pentru că şi noi, prin măsurile pe care totuşi trebuie să le luăm în favoarea economiei şi cetăţenilor, trebuie să avem grijă ca această atitudine prociclică să nu cumva să fie una cu efect negativ ulterior. Ca să traduc mai uşor: am reuşit – sper să vedem şi în inflaţia din luna august -, să stabilizăm zona de inflaţie. Ceea ce vreau eu să văd este când se inversează acest tren. Eforturile noastre împreună, încă o dată, BNR cu Guvernul României, sunt să inversăm acest trend al inflaţiei. Nu va fi o scădere fabuloasă în momentul în care se inversează trendul, pentru că trebuie să ţineţi cont că suntem dependenţi sau avem un deficit comercial foarte mare şi avem şi o parte de inflaţie importantă. Avem acea problemă cu energia, care are un impact, o influenţă foarte mare în inflaţia din acest moment. Vă rog.

Reporter: D-le ministru, guvernul a promis  în două rânduri majorări salariale pentru bugetari, ieri, am văzut, a fost retrasă ordonanţa, nu mai vorbim de majorări de 50%, de 15%, ci doar o pătrime. Ce se întâmplă? Nu erau bani la buget pentru acele majorări?

Adrian Câciu: A fost o decizie luată în coaliţie. Nu e vorba neapărat de bani şi nu e vorba de majorări. Aş vrea să reiau puţin, dacă îmi permiteţi, trecutul. Am venit în fața dumneavoastră, am spus că dăm către zona bugetară doar pentru două familii ocupaționale, sănătate și educație, și că pentru celelalte familii ocupaționale, în funcție de cum evoluează execuția bugetară, veniturile statului, vom încerca, la jumătatea anului, să venim cu noi măsuri. S-a venit cu această propunere ca toate familiile ocupaționale care aveau o diferență de grilă până în 2022 să primească acest unu pe patru și în direcția aceasta merge. Cred că ordonanța va fi aprobată săptămâna viitoare. Restul de măsuri privind sporurile a rămas să fie analizate separat, pentru că știți foarte bine că avem în analiză, la Ministerul Muncii, reforma salarizării unitare, reforma administrației – sunt mai multe reforme pe PNRR – și să se vină totuși cu o abordare integrată, corelată la nivel de întreg aparat bugetar, pentru a nu crea noi inechități. Foarte important, sporurile sunt mai sensibile câteodată decât salariul-bază, că pot crea, prin diferențe, între ministere noi inechități. Deci, la acest moment, decizia a fost sau ultima decizie a fost ca recuperarea să fie de doar de unu pe patru la cei care s-au înregistrat diferențe față de grila 2022.

Reporter: Domnule ministru, nu a amânat guvernul prea mult această decizie? Două luni ca bugetarii să primească în plus la salariu doar 50 de lei, în unele cazuri. Este o majorare care la 1 iulie trebuia să intre în vigoare. Cine a greșit aici? N-au fost bani la buget?

Adrian Câciu: Lăsați-mă un moment. Ca să lămurim cu banii de la buget, dacă observați în acea ordonanță, care cred că e în transparență publică, observați că are un articol distinct care spune că, care spune că e cu încadrarea în limitele de cheltuieli de personal aprobate. Măsura a fost anunțată de coaliție. A fost situația din parlament cu legea care a fost atacată la Curtea Constituțională, care punea totuși într-o zonă, dacă vreți, de impredictibilitate, când aduci totuși și polițiștii și celelalte categorii de persoane într-o zonă pe care, până la urmă, ți-ai asumat-o politic; și atunci s-a luat această decizie să se vină cu ordonanța… nu e o greșeală. Pur și simplu, bugetarii ar trebui să știe, măcar dânșii, că această întârziere se datorează USR. USR a atacat la Curtea Constituțională legea respectivă. Haideți să-și mai asume și dânșii, că parcă nici nu au fost la guvernare. Eu știu că au fost înghețate salariile pe acea perioadă, dar să știe oamenii de ce au suferit. Mulțumesc.

Reporter: Domnule ministru, aveți în analiză și impactul bugetar pentru acea măsură cu ridicarea plafonului pentru impozitarea pensiilor. A anunțat premierul că pensiile ar putea să nu fie impozitate până la 3.000 de lei și, de asemenea, faceți o analiză și cu privire la pensiile speciale. Aș vrea să vă rog să ne spuneți câteva din concluziile acelei analize, pentru că aveți în lucru de o lună.

Adrian Câciu: Nu vă dau. Analiza este finalizată, dar nu vă dau detalii decât atunci când coaliția va lua în discuție această analiză și va lua o măsură sau o decizie. Deci dumneavoastră cereți concluziile unei sarcini primite de la coaliție.

Reporter: Sunt bani la buget pentru ridicarea plafonului, pentru impozitarea pensiilor, așa cum s-a anunțat, își permite statul să nu mai impoziteze pensiile sub pragul de 3.000 de lei?

Adrian Câciu: Eu zic că orice angajament legal luat de statul român, ca decizie, are acoperire în parte de sursă de finanțare. De fapt, așa te și obligă legea, dar are o acoperire și în partea de compensare a pierderilor de venit, dacă există așa ceva.

Reporter: O singură întrebare mai am. Aș vrea să vă rog să îmi spuneți cât a recuperat statul din suprataxarea veniturilor suplimentare din energie, pentru că atunci când ați dat ordonanța, spuneați că veți recupera din impozitarea veniturilor suplimentare. Câți bani ați strâns până acum la buget?

Adrian Câciu: Este, dacă nu mă înșel, chiar și în nota de fundamentare cuprins, 3,5 miliarde de lei de la producătorii de energie electrică. Pentru că noutatea la OUG 27 a fost pe energia electrică, restul, cei de la gaz, erau deja supraimpozitați.

Reporter: Domnule ministru, spuneați de o creștere mai temperată a PIB-ului pe al doilea semestru din acest an, ceea ce înseamnă, logic, și încasări mai reduse, ceea ce înseamnă o presiune pe buget, teoretic. Dacă mergem pe această idee, v-ați gândit la niște proiecte pe care să le puneți în stand-by, vorbim de proiecte de investiții.

Adrian Câciu: Ce vreau să fie foarte clar pentru toată lumea, rectificarea, așa cum este făcută, și proiecția venitului este făcută pe scenariu acesta prudent, drept pentru care, chiar dacă, de exemplu, uite, Consiliul fiscal spune există un risc de neîncasare a unor venituri în valoare de  nouă miliarde de lei. Dânșii au un scenariu mai pesimist, deci, noi când am făcut această rectificare și analiza, am modelat veniturile pentru următoarele cinci, patru luni, câte mai sunt, că acum suntem deja în august, am avut în vedere această posibilitate de încetinire a PIB-ului, dar am luat în calcul și modul în care, pe parte nominală, PIB-ul evoluează. Deci nu se pune problema la acest moment de punere în stand-by a unor proiecte, așa cum sunt ele prinse, inclusiv în rectificare. Evident că dacă ajungem în situația, puțin probabilă, de a avea, de exemplu, execuții nu așa cum au fost programate la anumiți ordonatori de credite, sau de a nu realiza veniturile așa cum au fost ele programate, nu din perspectiva sau și din perspectiva colectării, dar și din perspectiva, să spunem, a finanțării cu fonduri europene, lucrurile se vor adapta. Urmează și a doua rectificare, sunt doar două luni între cele două rectificări, lucrurile se pot ajusta. (…) știu că sumele par foarte mari. Dacă se uită cineva foarte atent în buget, o să vadă cât de cumpătat este cu privire la modul în care dorințele ordonatorilor de credite au fost ajustate cu posibilitățile reale ale acestui stat. Dau doar un exemplu…

Reporter: Adică, această construcție se bazează în special pe încasările din energie, din creșterea prețurilor la energie și, evident, TVA şi celelalte redevențe?

Adrian Câciu: Sunt creșteri pe care le generează inflația, pe de-o parte, sunt și creșteri din îmbunătățirea colectării. Sunt creșteri și din supraimpozitarea din zona energiei, dar și din TVA-ul, care, de altfel, e colectat din toate bunurile care fac obiectul consumului privat, care nu are în el numai componenta inflației la energie, are o componentă a inflației, dacă vreți, totală. Dar, încă o dată, toți acești bani se întorc într-un fel sau altul prin pachetele de sprijin. Am mai spus la un moment dat, totalizând toate pachetele de sprijin, inclusiv pachetul social, inițial, sunt undeva la 48 de miliarde de lei. Acum s-a redus foarte mult din ceea ce erau angajamentele unor ordonatori de credite pe proiecte care puteau fi puse în stand-by, dacă vreți, care nu erau încă în derulare, erau idei de conceput, și s-a venit cu suplimentarea – prioritar și foarte direcționat – pe zona acoperirii pachetului de sprijin. Mai important, așa cum la TVA, la momentul acesta nu mai există niciun fel de restanță la zero zile, atenție, la zero zile, procedura spune 45 de zile, la zero zile nu mai există. Ne-am dorit ca prin această rectificare să nu mai existe datorii ale statului față de economie, într-un fel sau altul, sau față de cetățeni. Avem titluri executorii; de regulă nu se puneau la prima rectificare, de regulă se mai /stingeau/ la a doua rectificare. Am pus titluri de executorii în prima rectificare. Concedii medicale. Deci vrem să intrăm într-o normalitate. E adevărat, nu depinde de Ministerul de Finanțe cât de repede se decontează aceste lucruri, dar măcar am pus acești bani în zona aceasta și punem presiune în continuare și pe Casa de Asigurări de Sănătate și pe toți ceilalți care au de plătit datorii, arierate față de – inclusiv autoritățile locale – arierate față de companiile româneşti sau companiile din România.

Reporter: O ultimă chestiune, fac apel la răbdarea dvs., pentru că aş vrea să revin la subiectul energie. Din ce înţeleg aşa: credite de angajament cerute de Ministerul Energiei 2,5 miliarde, cât s-a și acordat.

Adrian Câciu: Și credite bugetare tot 2,5 miliarde am acordat, pentru că bugetarul nu poate să depășească angajamentul.

Reporter: Acum abia se discută cu ANRE şi se fac niște simulări de calcule. Ce să înţeleg? Că aceste amânări pot fi interpretate ca rostogoliri de cheltuieli?

Adrian Câciu: Nu. Din păcate, se ajunge în situaţia aceasta atunci când apar tot felul de estimări pe surse, care nu mai au nicio legătură cu ordonanța şi estimarea inițială, pentru că au fost tot felul de discuţii, pe care le-am avut în spaţiul public. Ordonanța aceasta iniţial a avut nouă miliarde de lei impact şi, dacă stăm să calculăm cele cinci puse acum cu ce vine la a doua rectificare, acolo ne ducem. Nouă miliarde de lei faţă de sumele pe care le-am văzut şi care, de fapt, creează o întreagă emoție şi la cetățeni, şi la economie, dar şi la cei care se uită de afară, nu mai înțelege nimeni, domnule, care este suma. Din păcate, eu cred că ANRE trebuie să joace un rol mai…, pentru că acolo se depun facturile. Până la urmă, analizează dacă sunt corect depuse deconturile, după care le trimite ANRE la Ministerul Energiei sau la Ministerul Muncii. S-a şi cerut, dacă nu mă înșel, luni, trebuie să vină ANRE să ne spună foarte clar cum vede lucrurile, pentru că nu poți lăsa aşa lucrurile într-o zonă de genul acesta. Vreau să fiu foarte bine înțeles şi apropo şi de furnizorii de energie, noi o să încercăm să avem săptămâna viitoare o întâlnire şi cu furnizorii de energie. Nu este vorba că cineva nu vrea să plătească facturi. V-am spus, în lucru la Ministerul Energiei 131 de milioane sunt, nu sunt mai mult, nu sunt miliarde. Faceți un calcul liniar pe cinci luni de zile, dacă ar fi 30, cât s-a spus în presă, păi, 30 ar fi şase miliarde pe lună, păi, dar staţi un pic, facturile efectiv sunt de 131. O să avem acest dialog instituțional şi prefer să avem dialog instituțional, să nu facem dezbatere prin intermediul presei. De ce? Pentru că nu se prezintă toate elementele şi nici toate nu pot fi prezentate neapărat public, pentru că e vorba şi de secretul fiscal, apropo de furnizori sau de companii.

Statul nu are niciun gând şi nicio intenţie şi nici nu a fost vreodată în discuţie să amâne sau să nu-şi plătească datoriile. Acum, dacă, și s-a văzut lucru acesta, nu funcționează corect fluxul. Furnizorii de energie de multe ori au spus, domnule, noi încă cerem pentru luna nu știu, ianuarie și bun, dar nu este undeva. Am /…/ la Ministerul de Finanțe, chiar nu era la Ministerul de Finanțe, dar nici la Ministerul Energiei, pentru că aveam execuția, domnule, nu mi-au depus facturi cei de la ANRE. Deci trebuie neapărat, de asta s-a făcut acest comitet şi mie mi se pare că se acționează cel mai corect, hai să ne strângem la masă, hai să vedem unde sunt disfuncționalitățile acestui sistem, pe care l-am aprobat într-o ordonanță, ceva nu funcționează și împreună, inclusiv cu furnizorii, inclusiv cu cei din piața de energie, dar mai ales cu instituțiile care sunt abilitate, haideți să intre toate lucrurile într-un flux normal. Mulțumesc!

Reporter: Bună ziua! O să revin și eu cu aceeași lămurire, pentru a înțelege mai bine. Acești 2,5 miliarde de lei acoperă toate sumele, toate decontările până în decembrie 2022? Și vă întreb de ce, președintele partidului Partidului Social Democrat a spus că nu sunt bani suficienți pentru a plăti toate facturile din această ordonanță până la finalul anului, având în vedere cifrele pe care le-a văzut în spațiul public sau pe care le avea de la dumneavoastră, acum dumneavoastră să spuneți.

Adrian Câciu: Aici sunt mai multe chestiuni de reglat și se vor regla prin acest comitet și prin noile măsuri care se vor lua pe energie. Nu o să zic acum care sunt măsurile. Lăsăm comitetul să se exprime și noi să anunțăm decizia. Domnul prim-ministru sau Guvernul să anunțe decizia de optimizare, dacă vreți, a modului în care…, dar în care statul acționează pentru protejarea cetățenilor și economiei, pentru că va trebui să acționăm în continuare pentru protejare cetățenilor și economiei. Redefinit foarte clar rolul acesta al statului. Acum, pe piață se întâmplă lucruri. Foarte mulți dintre dumneavoastră luați de bun, și nu e un reproș, bune cifrele globale anunțate de unii sau de alții, dar dacă v-ați uita pe piața OPCOM ați vedea că prețul la termen în 2022, în decembrie, este de 540 lei pe Megawatt și la 2022, decembrie, la piața la termen este 840 de lei, dar pe PZU prețul a ajuns 2.800 de lei. Mai mult decât atât, piața de ziua următoare în România, deși era de 10 % la începutul acestui an, a ajuns de 50%. Evident că se pot naște, că și Consiliu Fiscal spune, şi noi le avem în vedere, tocmai de aceea ne strângem să ne uităm mai atent, pentru că nu poți lăsa lucrurile să derapeze și furnizorii, neavând până la urmă nicio vină, sunt cumpărători ai unui bun care este din ce în ce mai scump. Deci, nu furnizorii sunt în zona vizată, dar undeva se întâmplă niște lucruri. Și am mai spus lucrul ăsta și în alt briefing. Dacă lași lucrurile așa, de la 2.800 ajungi la 3.000 de lei Megawattul. Oameni buni, cine poate să susțină, orice persoană fizică sau orice companie? Ajungem în situația pe care o aveam în ianuarie, vă aduceți aminte, cu acele facturi la companii de 10 ori mai mult. Cunoașteți acel moment, care a fost destul de dur și pentru companii, și cetățeni, dar și pentru guvern, care a trebui să ia o serie de măsuri la modificarea Ordonanței 118. Deci, ceea ce am prins în această rectificare este ceea ce este prevăzut a se cheltui până la luna noiembrie. La luna noiembrie, la începutul lunii noiembrie, noi avem a doua rectificare. În acel moment avem, pe de o parte, măsurile de optimizare a acestei ordonanțe, pe de altă parte, avem modul în care se reglementează și aș vrea să fiu bine înțeles, că discutam chiar cu domnul președinte al Autorității Naționale de Reglementare, domnule, reglementarea nu este sindicalizare și nici comunism. Reglementarea înseamnă reguli, reguli. Orice piață liberă este reglementată, inclusiv bursele sunt reglementate. Deci, există reglementare, nu înseamnă comunism, înseamnă modul în care o piață liberă se poate exprima. Deci, vedem cât va fi un decont pe o lună închisă și atunci putem să vedem – bine, evident, prețurile diferă, pentru că au fost prețuri de achiziție diferite – și avem imaginea clară la a doua rectificare. Nu vor rămâne facturi restante și, la acest moment, v-am spus ce este în lucru la Ministerul Energiei, unde are bani…

Reporter: Şi atunci, pentru că vorbeați de această piață şi aceste creșteri, unii specialiști numesc chiar în zona de speculă, am putea vedea în următoarea perioadă, de exemplu, o suprataxare a traderilor, pentru că acolo a fost poate cea mai mare problemă pe care au sesizat-o foarte mulți, sau o suprataxare undeva pe lanț, pentru a putea să ținem prețul mai jos și statul să nu piardă foarte mult pentru speculă?

Adrian Câciu: Nu vreau să vă dau nicio soluție, doar vă zic ca principiu, este mai bine să nu se întâmple exprimarea unui preț decât să îl suprataxezi, pentru că un preț deja exprimat, facturat la cineva, înseamnă că cineva a plătit acel preț și a suferit un cost suplimentar, suferind un cost suplimentar și-a pus afacerea în pericol. Cred că trebuie să ne uităm foarte atent pe această piață de energie, inclusiv cea europeană până la urmă, și să venim cu soluțiile împreună, cu soluțiile cumpătate, prudente și realiste. Pentru că lucrurile, încă o dată, aș putea să confirm, sunt în zona pe care ați spus-o.

Reporter: Deci, nu vedeți o soluție în suprataxare?

Adrian Câciu: Vedem, există și aici o variantă. Nu vă dau nici una dintre soluțiile pe care le avem în vedere, deocamdată, până nu se ia o decizie, pentru că altfel iar se duce un subiect pe nișă: se va face așa. Nu. Stați să vedem și ajungem cu, cum îi zic eu, mixtul de măsuri, pachetul de măsuri, astfel încât lucrurile să intre într-un echilibru.

Reporter: A mai fost o discuție în spațiul public despre un nou pachet de măsuri sociale. Sunt în momentul de față făcute calcule, adică, sunt și bani suficienți pentru un nou ajutor pentru oamenii cu venituri mici sau care nu se ajung în momentul de față?

Adrian Câciu: Sunt în analiză. La fel, atunci când coaliția va veni cu măsuri, cu siguranță le va comunica și ele vor fi puse în practică. Trebuie să avem grijă în continuare de persoanele vulnerabile și mai ales trebuie să avem în vedere ceea ce se poate întâmpla în iarna acestui an, pentru că economia europeană a răcit.

Reporter: Şi o ultimă întrebare, dacă îmi permiteți. Au apărut informații în zona de imunoterapie, n-ar mai fi bani acolo. Dacă la rectificarea bugetară sunt – am văzut că ați dat spre Ministerul Sănătății și spre medicamente care au rămas, care nu mai sunt pe stoc – sunt cuprinse și acestea?

Adrian Câciu: Da, cred că da, nu știu exact pe fiecare tip în parte. Ce pot să vă spun este că aici a fost chiar o discuție și o dispensă, referitor la bunuri și servicii, zona care primește bani la bunuri și servicii, că celelalte nu primesc bani sau se taie bani, a fost zona de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, pentru că acolo nu te poți juca și mai ales dacă, cred că toată lumea cunoaște, din total bunuri și servicii, la nivel de buget general consolidat 60% sunt pe zona de sănătate.

Reporter: Mulțumesc.

Adrian Câciu: Cu plăcere!

Reporter: Bună ziua! Spuneați că această rectificare bugetară a ajustat cumva dorințele ordonatorilor de credite la realitate. Ați mai pus un proiect de rectificare bugetară în data de 11 august, iar ce s-a publicat aseară în consultare publică și ați prezentat astăzi vine cu anumite modificări. Cea mai importantă, din ce am observat, este aproape dublarea alocării la Ministerul Dezvoltării, 1,3 miliarde lei pentru PNDL, de la 700 milioane de lei, cât era anterior, pe 11 august. Cum a fost aici ajustarea dorinței ordonatorului de credite, adică, cum s-a ajuns la suma aceasta?

Adrian Câciu: Oricum este mult mai puțin decât s-a solicitat, dar s-a avut în vedere totuși soldul de facturi care apare în luna august, septembrie și octombrie pe partea de PNDL, pentru că, după cum știți, a fost acea perioadă în care investițiile au stagnat până s-au luat măsurile de ajustare a prețurilor la contracte. Am avut o nouă discuție cu ministrul dezvoltării. Mi-a adus justificările, necesarul pentru acoperit și atunci s-a găsit această soluție de suplimentare față de forma inițială pe care am publicat-o.

Reporter: Domnule ministru, o ultimă întrebare, vă rog. Stabilirea taxelor și impozitelor intră în competența Ministerului Finanțelor. Cei de la ANRE, atunci când se raportează la această modificare a schemei de compensare și plafonare, spun că dumneavoastră sunteți cel care trebuie să spună taxele și impozitele care ar putea fi aplicate. Şi vreau să vă întreb acum: există posibilitatea ca peste un anumit prag statul să oprească, să impoziteze cu 100% profitul pe care îl fac furnizorii din energie?

Adrian Câciu: Nu vreți să așteptăm mixtul de măsuri sau, mă rog, pachetul pe energie, pentru că toată lumea discută de supraimpozitări 100%, asta nu îi mai spune impozitare, este deja… Haideți să vedem cum va fi. Eu cred că ar trebui totuși o zonă de reguli, să nu mai zic reglementare, mai clar. Încă o dată, piața la termen, 540 de lei, decembrie 2022. Dacă piața la termen are acest nivel, cum poți să vinzi toată energia pe PZU? Poate nu trebuie să vinzi toată energia pe PZU, poate trebuie să faci bilaterale, poate instituțiile, spitalele, școlile, poate consumatorii casnici pot să cumpere de la Hidroelectrica. Haideți să vedem puțin, nu mai e o zonă de rezolvare? Încă o dată, ca sens, o impozitare apare după ce s-a terminat o acțiune economică, da? O acțiune economică ca să se întâmple produce efecte. Deci, tu impozitezi ceva care a produs efecte. Și ca să înțelegeți, și mai simplu, dumneavoastră, publicul: cineva a vândut cu 2.000 de lei Megawattul către o companie; compania aceea în costuri avea prinsă energie de 200 de lei. Va trebui să recupereze prin profit, prin adaus comercial, acest cost de 2.000 de lei, de 10 ori mai mare. Cineva va trebui să cumpere acea marfă care este scumpită și care deja creează inflația. Păi, unde-i puterea de cumpărare, economică sau la capăt? Nu te încălzește cu nimic că impozitezi diferența asta de 10 ori mai mult, pentru că efectul este că la final nu mai ai creștere economică, s-a dus toată economia în cap. Și, repet, ceea ce s-a avut în vedere în februarie 2022, când ați văzut cu toții acele facturi de milioane, milioane, milioane, milioane, de 10 ori mai mult cât erau față de consumul sau de prețul anterior. Nu trebuie să lași aceste efecte să-ți deterioreze economia, pentru că dacă le lași este drumul sigur către criză.

Reporter: Domnule ministru, dar deja s-a întâmplat asta, am văzut un preț care a pus pe blat, pe bursă, energia…

Adrian Câciu: Nu s-a întâmplat. Nu, nu, nu. Deocamdată este compensat, numai că la momentul în care discutăm și o să… Haideți, lăsați un pic comitetul acesta să funcționeze.

Reporter: Statul plătește mai mult, pentru că statul trebuie să acopere diferența până la un preț mediu, să spunem.

Adrian Câciu: Dumneavoastră vorbiți și doriți să facem teorie că ar putea să plătească mai mult, poate nu va plăti, pentru că deocamdată suntem la luna aprilie, unde s-au depus facturi de 131 de milioane. Hai să vedem măsurile cu care vine Comitetul și poate sunt ajustări, optimizări de ordonanță, care ne duc într-un sens echilibrat pe toată piața. Și, încă o dată, consumatorii, pe de o parte, furnizorii, pe de altă parte, toată lumea să fie totuși într-o zonă rezonabilă de existență.

Reporter: Când spuneți că ar putea fi bilaterale, mai exact, ce înseamnă acest lucru și care ar fi câștigul pentru spitale, pentru școli, etc. Cu cât ar putea să cumpere energia mai ieftină dacă ar lua-o direct de la Hidroelectrica, cum ați spus dumneavoastră?

Adrian Câciu: Lasă-ți să venim cu soluțiile. Mulțumesc.

Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult și pentru răspunsurile la întrebări, domnule ministru. De fiecare dată când evoluțiile din Guvern permit acest lucru, vă ținem la curent cu deciziile care se iau, unele depind de discuțiile care se poartă în coaliție, altele țin de analizele care se poartă la nivel de experți în diversele comitete care gestionează analiza, dar și propunerile de măsuri. Așa cum spunea domnul ministru mai devreme, deja valoarea pachetelor de sprijin pe care acest Guvern le-a îndreptat către economie și către cetățenii vulnerabili depășește suma de 48 de miliarde de lei. Asta arată și seriozitate, dar și resurse pe care Guvernul înțelege să le aloce pentru a menține, pe de o parte, ritmul creșterii economice și datele prezentate recent de INS confirmă trendul bun al economiei noastre și, pe de altă parte, dorința de a impulsiona investițiile. A existat acea perioadă în primăvară când creșterile de prețuri și la materie primă și problemele pe lanțuri de aprovizionare au generat o reducere a ritmului de absorbție a banilor dedicați investițiilor. Acest ritm se pare că deja a devenit unul mult mai alert, astfel încât cei deja 93 de miliarde de lei alocați pentru investiții în acest an să poată fi cheltuiți și să mențină locurile de muncă, pe de o parte, și să mențină și ritmul creșterii economice totodată. Mulțumesc foarte mult pentru prezență. Dacă mai aveți și alte întrebări și credeți că vă pot fi de folos, vă rog să-mi spuneți, dacă nu vă mulțumim.

Reporter: Da, da, da.

Dan Cărbunaru: Da, vă rog.

Reporter: Este o ordonanță de urgență dată de executiv privind scheme de compensare pentru consumul de energie din zona Munților Apuseni și Rezervația Deltei Dunării. A fost dată din nou anul trecut, a fost scoasă o perioadă din uz această ordonanță, a fost dată din nou, însă oamenii din Delta Dunării, cel puțin, se plâng în momentul de față, sau autoritățile de acolo, că nu au fost date normele de aplicare și, astfel, nu primesc nici măcar facturile la curent, pentru că e singura energie pe care ei o au în zona respectivă. Le e frică în momentul de față că vor veni facturile după un an de zile mult mai mari. Acum, întrebarea mea este dacă au fost date aceste norme și, dacă nu, unde s-a pierdut comunicarea între ce a dat executivul și ce a ajuns în zona locală, în administrația locală?

Dan Cărbunaru: Înțeleg, vom verifica aceste lucruri cu ministerele de linie și vă vom comunica, așa cum se întâmplă de fiecare dată când apar chestiuni punctuale pe care doriți să le clarificați și, desigur, vom comunica acest lucru și public.

Reporter: Mulțumesc!

Dan Cărbunaru: Mulțumesc! Dacă nu mai sunt alte întrebări, vă mulțumesc foarte mult pentru prezență și vă doresc o zi plăcută în continuare!

Sursa: Briefing de presă la finalul ședinței de guvern din 18 august