Briefing de presă la finalul ședinței de guvern din 20 iulie 2022

Galerie foto

Briefing de presă susținut de ministrul cercetării, inovării și digitalizării, Sebastian Burduja, ministrul mediului, apelor și pădurilor, Barna Tanczos, consilierul de stat Mădălina Turza și de purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Cărbunaru, la finalul ședinței de guvern

[Check against delivery]

Dan Cărbunaru: Bună ziua! Bine v-am regăsit la briefingul de presă organizat la finalul ședinței de guvern. Înainte de a vă prezenta principalele decizii pe care astăzi Guvernul României le-a adoptat, în acest sens fiind alături de noi doi dintre membrii cabinetului, ministrul cercetării, digitalizării și respectiv ministrul mediului, aș vrea să o invit alături de mine pe doamna consilier de stat Mădălina Turza, deoarece, după cum cunoașteți, Departamentul de stat al SUA a dat publicității cel mai recent raport privind traficul de persoane, care vizează țara noastră. În acest sens, doamna consilier de stat, fiind și coordonator al comitetului care gestionează practic această problematică, va fi în măsură să vă ofere mai multe detalii privind situația în care ne aflăm, inclusiv prin prisma raportului publicat de Departamentul de stat. Doamna consilier de stat, vă rog.

Mădălina Turza: Bună ziua, doamnelor și domnilor! Așa cum spunea şi domnul Cărbunaru, astăzi vă voi da câteva detalii despre rezultatele raportului Departamentului de Stat în domeniul traficului de persoane. Așa cum știți, prea mulți ani România a fost victima lui „nu se poate” și nu de puține ori am fost arătaţi cu degetul în domeniul traficului de persoane. Dar iată că ieri, 19 iulie 2022, România şi-a câştigat locul pe nivelul doi ca rating de ţară în domeniul traficului de persoane în cadrul raportului Departamentului de stat al Statelor Unite. E important să știm că în ultimii doi ani am trecut de la „nu se poate” sau „să se facă”, împreună cu profesioniștii din şapte ministere, agenții, DIICOT, servicii sociale și medicale, dar și societatea civilă, la acțiuni concrete și planuri duse la bun sfârșit în lupta împotriva traficului de persoane. Și o să fiu foarte concretă și vreau să vă arăt principalele acțiuni realizate care au condus la avansarea României în clasamentul Departamentului de Stat al SUA. În primul și în primul rând, vorbim despre o decizie strategică care a fost luată în anul 2021, și anume preluarea coordonării și monitorizării luptei anti trafic la nivelul Departamentului pentru Responsabilitate Socială și Grupuri Vulnerabile, din cadrul Cancelariei prim-ministrului, pe care îl coordonez. De asemenea, o altă acțiune foarte importantă care a fost realizată în ultimii doi ani de zile a fost modificarea Codului Penal, în sensul în care prescripția cazurilor de trafic nu se mai înlătură și nu mai apare lipsa răspunderii penale și creșterea numărului de investigații și condamnări de trafic de persoane. De asemenea, un alt element extrem de important a fost înființarea Serviciului de combatere a traficului de persoane în cadrul DIICOT, această reformă extrem de importantă, care a dus la coagularea unui număr de procurori specializați care să ancheteze în mod direct aceste cazuri. Un alt element identificat în raportul Departamentului de Stat ca element de reformă a fost aprobarea programului național „Din grijă pentru copii”, prin intermediul căruia Poliția Națională a fost dotată cu cel mai performant sistem de criminalistică informatică pentru depistarea prădătorilor sexuali online și a pedofililor, înființarea camerelor de ascultare a minorilor în toate județele din țară la nivelul inspectoratelor județene de poliție, dar și înființarea deja cunoscutului număr 119 pentru copii, pentru copiii exploatați și abuzați. Un alt element cheie de reformă care a adus la avansarea României în raportul Departamentului de Stat a constat în adoptarea și implementarea unei proceduri de identificare a victimelor traficului de persoane în rândul solicitanților de azil și a refugiaților din România, o măsură așteptată de foarte mult timp. De asemenea, o serie de modificări legislative pentru protecția lucrătorilor sezonieri români peste hotare și noi reguli de recrutare pentru agențiile cu activitate în acest domeniu, precum și înființarea serviciilor și standardelor minime de calitate pentru copiii victime ale traficului de persoane și a primei proceduri de identificare și referire a posibilelor cazuri de trafic din sistemul de protecție, pentru că, așa cum știți, de-a lungul anilor au fost numeroase sesizări care au ocupat spațiul public cu acest subiect. Acestea sunt principalele lucruri care au fost realizate în mai puțin de doi ani de zile, prin coordonarea acestui comitet și printr-o muncă fabuloasă de echipă. Evident că raportul Departamentului de Stat vine și cu o serie de recomandări concrete pe care le pune pe masă înaintea Guvernului României și ele vizează continuarea eforturilor pe care Guvernul României trebuie să le facă în ceea ce privește îmbunătățirea și diversificarea serviciilor sociale pentru victimele traficului de persoane, sprijinirea organizațiilor neguvernamentale care activează în acest domeniu și, de ce nu, creșterea numărului de ofițeri de poliție care investighează și cercetează aceste cazuri. În concluzie, mai mult decât prezența noastră în acest clasament și a faptului că am reușit într-o perioadă extrem de complexă și dificilă să depășim riscul de a retrograda pe nivelul 3, ceea ce ar fi însemnat sancțiuni economice și militare, cred că România câștigă astăzi credibilitate și recunoaștere pentru reformele pe care le-a făcut în ultimii doi ani de zile în domeniul traficului de persoane. Şi cred că în România profesioniștilor care muncesc, rezultatele apar aici acum și de aceea cred că putem privi cu optimism parcursul nostru în ceea ce privește lupta în domeniul traficului de persoane. Vă mulțumesc!

Dan Cărbunaru: Mulțumesc şi eu foarte mult, doamna consilier de stat. Vă rog, dacă aveți întrebări.

Reporter: Se vorbeşte despre o reducere a bugetului instituţiilor cu 10%. Ce întâmplă cu Agenţia Naţională pentru combaterea traficului de ființe umane, va exista şi aici o reducere de buget şi ce aţi putea să ne spuneţi despre performanţa acestei instituţii? A fost o instituţie de multe ori criticată, centre care au fost lansate cu mare fast a doua zi erau închise, beneficiari care n-au putut niciodată să acceseze serviciile, ce știți despre acest lucru?

Mădălina Turza: Bun. În primul și în primul rând că nu am cunoștință de reducerea bugetului Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane. De asemenea, trebuie să știm că Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane este o instituție care are rol de coordonare, la nivel de politici publice, a fenomenului traficului de persoane. Rolul lor este, și l-au dus la îndeplinire în zona de prevenire, iar centrele despre care vorbiți dumneavoastră sunt în arondarea autorităților locale, nefiind în directa subordonare a Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane. Evident că întotdeauna există loc de îmbunătățire și să știți că alături de echipa de la ANITP, care a făcut progrese spectaculoase cel puțin în partea de raportare și colaborare cu Departamentul de combaterea a criminalității organizate, am reușit să facem multe schimbări dintre schimbările pe care le-am spus. Şi tot împreună cu ei, în foarte scurt timp, o să anunțăm noul Mecanism național de identificare și referire a victimelor traficului de persoane, adică modalitatea în care nu numai polițiștii, ci o serie întreagă de alți lucrători din sectorul public, și nu numai, pot identifica o potențială victimă. Deci ANITP-ul nu are un rol operativ în identificarea victimelor sau în combatere, ci este o agenție de politici publice.

Reporter: Spuneți-mi, vă rog, România știe în momentul de față câte victime ale traficului uman au fost reintegrate în societate sau câte în momentul de față beneficiază de sprijin de la stat? Câte fac parte din aceste programe? Aveți o imagine clară la nivelul Guvernului? Ne puteți spune…

Mădălina Turza: Absolut că da. Acesta e motivul pentru care am fost și avansați în clasamentul Departamentului de Stat, pentru că este primul an în care România a putut raporta aceste lucruri și, suplimentar față de aceste lucruri, cheltuielile pe care statul român le-a făcut în 2021 cu lupta împotriva traficului de persoane, care depășesc 120 de milioane de lei. În mod concret, peste 300 … aproape 340 de victime au intrat din 505…

Reporter: 340 de /…/

Mădălina Turza: … din 505 victime identificate ale traficului de persoane, au intrat în programe de recuperare, reabilitare și consiliere, dintre care aproape 90% în serviciile publice ale DGASPC-urilor sau ale autorităților locale, iar restul, cu sprijinul organizațiilor neguvernamentale.

Reporter: Mulțumesc.

Mădălina Turza: Cu drag.

Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu foarte mult, doamna consilier de stat.

Mădălina Turza: Mulțumesc.

Dan Cărbunaru: Așa cum vă spuneam, alături de noi se află și ministrul cercetării, domnul Sebastian Burduja, revenind la briefingul de presă pentru a vă prezenta Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă pentru perioada 2022-2027, aprobată astăzi în ședința de guvern. Domnule ministru.

Sebastian Burduja: Vă mulțumesc mult, domnule Cărbunaru! Vă salut în primul rând. Vă mulțumesc pentru atenția pe care o acordați acestui subiect. Vorbim de un document strategic de o importanță majoră, pentru că el trasează, de fapt, viziunea României în cercetare, inovare și specializări inteligente în orizontul de timp 2022-2027. Vorbim despre domeniile cele mai importante pentru o creștere economică accelerată. Cercetarea, inovarea, înseamnă de fapt productivitatea muncii, înseamnă investiții cu valoare mare adăugată, în mod ideal generate de economia românească, investiții care se traduc în locuri de muncă, salarii mai mari. De aceea am spus din nou și din nou că este vorba de domenii de vârf de lance pentru modelul economic românesc și veți regăsi în acest document strategic câteva repere foarte importante, dar înainte să le expun, voi spune că e un document care a întrunit foarte multe opinii exprimate, a reunit aceste  opinii din partea mediului academic, din partea institutelor și organizațiilor de cercetare, Academia Română, ministere, instituții publice și mediu privat. Deci el a fost pus în dezbatere publică undeva anul trecut, noi am reușit să accelerăm acest proces de la începutul mandatului meu și să venim astăzi pe masa Guvernului și prin decizia prim-ministrului Nicolae Ciucă să fie aprobată această importantă strategie. De asemenea, precizez că este un document corelat cu recomandările experților Comisiei Europene, cu recomandările specialiștilor Băncii Mondiale, cu raportul de PSF, instrumentul de suport de politici publice pe care Comisia Europeană l-a pus la dispoziția României pentru domeniile cercetare, dezvoltare, inovare. Şi acum reperele fundamentale: în primul rând, meritocrația. Vorbim despre o evaluare obiectivă a sistemului de cercetare-inovare, atât la nivel individual, cel al cercetătorului român, cât și la nivelul organizațiilor de cercetare. Dacă nu reușim să facem o evaluare obiectivă în mediul de cercetare-inovare, ne întrebăm unde putem să o facem, pentru că aici avem niște indicatori transparenți, obiectivi, care variază de la număr articole, număr patente, colaborări cu mediul privat încheiate prin transfer tehnologic și așa mai departe. Iar la nivelul tinerilor români, la nivelul cercetătorilor, vorbim despre români care ne fac mândri la nivelul întregii lumi, care sunt pe primele locuri, care vin înapoi în ţară cu medalii. Sistemul românesc de cercetare-inovare trebuie să poată să-i primească şi să-i pună în valoare. Şi vorbim, de fapt, despre un principiu al eficienţei şi al prioritizării cheltuielilor publice în sistemul de cercetare-inovare, aşa cum ne spune şi Comisia Europeană. Este mai bine să dai mai mult pentru mai puţini decât să dai mai puţin pentru mai mulţi. Asta înseamnă, de fapt, să prioritizezi şi să apreciezi meritocraţia. Al doilea reper este cel legat de calitatea infrastructurii de cercetare-dezvoltare-inovare din ţara noastră. Am enunţat la începutul mandatului că prefer să investim în creiere, şi nu în ziduri. Dar asta nu înseamnă că am terminat cu problemele de infrastructură ale cercetării şi prin această strategie creăm cadrul ca aceste probleme să fie rezolvate şi să îşi găseacă finanţare prin Planul Naţional, un document care urmează acestei strategii în perioada imediat următoare şi programele operaţionale europene. Al treilea reper este cel al parteneriatului între organizaţiile de cercetare şi mediul privat. De foarte multe ori, ne-a spus şi Comisia Europeană, sistemul românesc de cercetare s-a caracterizat printr-un accent profund, puternic pe cercetarea teoretică fundamentală, fără transfer în economie, fără transfer tehnologic. Obiectivul nostru – şi, prin această strategie, ne asigurăm cadrul pentru a putea face asta – este să conectăm organizaţiile de cercetare, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare la mediul privat, să avem o corelare a temelor şi să existe, de fapt, transfer tehnologic şi inovare care să genereze valoare adăugată în economie. Şi mă apropii de final. Un alt reper esenţial este internaţionalizarea cercetării româneşti, sprijinul pe care îl acordăm organizaţiilor de cercetare, cercetătorilor români, pentru a accesa programele de tip Horizon şi alte programe, colaborări europene, pentru a contribui la misiunile europene definite la nivel strategic. Așadar, în perioada următoare, pe baza acestei strategii vom veni pe masa guvernului cu Planul Naţional 4, Planul Naţional Cercetare-Dezvoltare-Inovare, PN4. El va operaţionaliza această strategie şi îi va da instrumentele de finanţare pentru a o pune în practică, instrumente care înseamnă atât fonduri de la bugetul de stat, cât şi fonduri europene şi alte fonduri. Mă opresc aici cu remarcile şi, bineînţeles, aştept întrebări.

Reporter: Bună ziua! Domnule Burduja, și pentru domnul Cărbunaru sunt întrebările, ați vorbit de meritocrație, despre evaluare obiectivă, patente, brevete. De asemenea, premierul Nicolae Ciucă a spus astăzi, a făcut referire la legile educației, care se înscriu în același obiectiv, exemple pentru tânăra generație în perioada următoare, aceste legi ale educației. Totuși, G4Media scrie astăzi că prin legile educației se va desființa CNATDCU, instituția care analizează acuzațiile de plagiat. Premierul Nicolae Ciucă este principalul vizat, el ar scăpa de toată această poveste. Tot aud, și de la dumnealui și de la dumneavoastră că vă mândriți cu tinerele generații, olimpicii, dar nu vă e rușine totuși că avem un premier care a blocat în instanță acuzațiile sale de plagiat, că acum sunt în dezbatere publică niște legi care desființează o instituție care ar putea analiza plagiatul? Aș dori să îmi spuneți cum vedeți dumneavoastră toată această situație? Dacă vă este sau nu rușine că aveți un astfel de premier, că avem, cu toții?

Dan Cărbunaru: Nefiind neapărat în zona Ministerului Cercetării această zonă, pot – cu permisiunea dumneavoastră, înțeleg că mi-ați adresat și mie această întrebare – să vă asigur de faptul că standardele pe care premierul le promovează și pe care membrii guvernului le promovează sunt venite să consolideze progresul pe care atât sistemul de educație, cât și de cercetare trebuie să îl atingă. Legile educației care au fost prezentate in extenso de către ministrul în exercițiu, Cîmpeanu, zilele trecute, sunt lansate în dezbatere publică tocmai pentru a avea un feedback cât mai concret, care să contribuie apoi…

Reporter: De ce se desfiinţează această instituție care…?

Dan Cărbunaru: Dacă îmi permiteți vă pot răspunde la întrebare. Iar în contextul la care vă referiți, pot să vă asigur, nu doar că dispare această instituție, dar ea se va consolida, pentru că modul în care sunt agregate la acest moment în legile educaţiei aceste mecanisme care să prevină apariția unor situații de plagiat sau de alte tipuri de nereguli care vizează încălcări ale eticii în domeniul universitar, vor fi practic garantate prin funcționarea Comisiei Naționale de Etică a titlurilor universitare, incluzând aici în sens larg toate categoriile pe care universitățile în acest context le vor emite. Unul dintre argumente, dar cu siguranță ministerul de resort vă poate da o argumentație mult mai pe larg, este legat și de faptul că universitățile își vor asuma mult mai apăsat responsabilitatea pentru titlurile universitare pe care le oferă. Şi, ca atare, această comisie națională, care poate prelua inclusiv nu doar atribuții, dar și personal din CNATDCU va fi capabilă și va avea această responsabilitate, tocmai de a vedea și veghea ca aceste reguli să fie respectate. Un exemplu util în acest context poate fi și situația în care, prin acest sistem de joint degree, un absolvent sau un deținător al unui titlu universitar să se bucure de recunoașterea acelui titlu, asumat de universitatea din România, dar poate și de altă universitate din străinătate. E un motiv în plus ca responsabilitățile pe care universitățile și le asumă în acest context să fie unele cât mai concrete. În privința situațiilor care sunt derulate în justiție, știți foarte bine, la guvern nu am comentat niciodată mersul unui proces.

Reporter: Ați spus că lăsați instituțiile să funcționeze și să așteptați rezultatele. Totuși, premierul a blocat în instanță, deci nu a lăsat să funcționeze justiția, până la urmă…

Dan Cărbunaru: Nu pot comenta. Nu pot comenta de la guvern un dosar aflat în instanță, indiferent despre ce ar fi vorba. Cred că înțelegeți faptul că sunt două puteri ale statului care funcționează separat în orice țară democratică din această lume.

Reporter: Eu întrebam doar punctul de vedere al guvernului care a atacat în instanță posibilitatea de a analiza plagiatul și…

Dan Cărbunaru: Guvernul nu a atacat pe nimeni și, ca atare, ceea ce încerc să vă prezint acum vizează situațiile de a reglementa și dorința ministerului de resort…

Reporter: Cum este consolidat CNATDCU prin aceste proiecte ale legii educației? Spuneați că va fi consolidat. Citesc că va fi desființat de fapt prin lipsirea de atribuții. Mai mult, teza de plagiat, posibil plagiat al premierului scapă de analiză, va fi analizată de comisia de etică a universității care i-a acordat doctoratul. Deci, e spălat efectiv. Nu vă simțiți puțin rușinați de toată situația asta? Că mi se pare…

Dan Cărbunaru: Nu aș vrea să comentez interpretarea dumneavoastră, dar, cu siguranță, Ministerul Educației vă poate oferi toate argumentele tehnice de care aveți nevoie pentru a aprofunda, să spunem, și resorturile juridice, dar și scopurile pentru care ministerul face acest nou cadru privind legile educației.

Reporter: Pentru domnul Burduja, că nu e prima dată când vorbește de meritocrație, ați demarat concursuri la SNR și la Poșta Română și unde mai aveți oameni din PNL la conducere, numiți fără concurs? Ați spus că veți demara, dar nu am văzut nimic concret. Ce ați făcut? E vorba de ordonanța 109, guvernanța corporativă.

Sebastian Burduja: Știu, cunosc Ordonanța 109. Eu am venit astăzi să vă prezint această strategie și pentru că vă respect foarte mult și întotdeauna sunteți foarte bine pregătit pe subiectele conexe ministerului pe care-l reprezint, mă așteptam să discutăm mai mult pe marginea acestei strategii.

Reporter: Păi despre meritocraţie.

Sebastian Burduja: Pot să vă spun că este rezultatul a realmente zeci de consultări la care a contribuit mediul de cercetare. Vă răspund imediat, nu trebuie să.. Sper să nu vă dezamăgesc, măcar de data asta.

Reporter: /Oricum/, m-am săturat de atâtea strategii, şi comitete şi grupuri de lucru, şi…

Sebastian Burduja: Să știți că nu este. Tocmai asta vreau să combat, ideea aceasta că este încă o strategie. Dacă o veți lua și o veți studia, dacă veți întreba în sistemul de cercetare, dacă veți vorbit cu domnul Adrian Curaj de la UEFISCDI, dacă veți vorbi cu Academia Română și chiar cu mediul privat, vă vor spune că este rodul unei munci efectiv impresionante pe care nu pot să mi-o asum eu. E o echipă a ministerului care a coordonat acest efort și chiar sper ca în țara asta să ne pese de modul în care vedem aceste domenii pe termen lung, la orizontul 2027- 2030. Cu privire la Ordonanța 109, eu am anunțat că este unul dintre obiectivele mele și-mi doresc să demarez acest proces. În momentul acesta, știți bine, avem o situație de interimat. Aceste interimate trebuie încheiate și să se organizează această procedură. Ea, într-adevăr,…

Reporter: Nu, nu trebuie… Concursul poate fi lansat, nu trebuie să se termine…

Sebastian Burduja: Știți bine că o procedură pe 109 nu se face de azi pe mâine. Asta e realitatea, dacă vrem s-o facem bine. Dacă vrem doar să bifăm o căsuță, sigur, ea se poate face formal.

Reporter: Trebuie demarat. Ați demarat procedurile?

Sebastian Burduja: Nu. Știți bine că mai întâi se selectează o firmă de headhunting într-un mod competitiv, printr-un proces de achiziție. Firma respectivă analizează CV-urile, background-ul posibililor candidați și dă niște recomandări, dă o rezoluție. Vă răspund, încă nu am demarat acest proces, având celelalte urgențe pe care le știți foarte bine – de la cloud până la restul situațiilor. Îmi fac o evaluare și a actualului management la cele două companii și, cel puțin în acest moment, cel puțin Poșta Română se mișcă foarte bine. Am spus-o și public și sper ca dacă mai avem timp în țara asta și de veștile pozitive, să le punem în lumină.

Reporter: Și cam în cât timp veți demara procedurile de concurs pentru…

Sebastian Burduja: Nu pot o să vă dau o estimare fixă în punctul acesta. Eu îmi doresc în termen cât mai scurt.

Reporter: Ok. Mulțumesc!

Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, voiam să vă întreb de ce nu se aplică acea lege care ar fi trebuit să se aplice de la data de 1 ianuarie potrivit căreia instituțiile statului nu ar trebui să mai ceară copii după documente persoanelor fizice sau juridice și mă refer aici la documentele emise de alte autorități ale statului? Mulţumesc.

Sebastian Burduja: Legea reglementează instituțiile de nivel național. Este, de fapt, o modificare a unui cadru legislativ, care se referă la instituțiile naționale și e o întreagă dezbatere, dacă se poate sau nu, aplica la nivel local. Eu, ulterior, am venit cu o completare, cu o altă propunere legislativă, pe care a semnat-o și domnul George Tuță, colegul meu care a inițiat prima lege, cu eliminarea dosarului cu șină sau a copiilor pe care statul deja le are. Acel proiect legislativ pe care eu l-am inițiat extinde, în mod explicit, domeniul de aplicare, sfera și către partea locală. În măsura în care astăzi sunt situații la nivel local, asta ar putea fi o explicație. În măsura în care situațiile pe care le constatați sunt la nivel național, la nivelul unor instituții unde legiuitorul a interzis explicit solicitarea acestor copii, vă rog să mi le aduceți în atenție și mă voi ocupa personal, să merg acolo, să prezint legea și să le explic că sunt obligați să o pună în practică. Sigur, legea nu are sancțiuni explicite, dar noi ar trebui să ne obișnuim în țara asta, din punctul meu de vedere, să aplicăm legea, chiar dacă nu sunt prevăzute sancțiuni, în eventualitatea în care cineva nu o aplică.

Reporter: Și nu luați în calcul să fie introduse și sancțiuni, tocmai ca să nu mai…?

Sebastian Burduja: E o variantă, dacă nu se înțelege altfel. E o chestiune și de mentalitate, am remarcat. De asemenea, am sesizări din teren că sunt cetățeni care, confruntându-se cu astfel de situații la ghișee, când li s-a cerut o copie după un act pe care statul îl avea, au făcut referire la această lege și, până la urmă, funcționarul respectiv a înțeles că nu are voie să mai ceară copii după documente pe care le are.

Reporter: Mulțumesc!

Sebastian Burduja: Și eu mulțumesc, domnule.

Reporter: Mă scuzați, mai am o întrebare pentru domnul Cărbunaru.

Dan Cărbunaru: Da, vă rog.

Reporter: E legat de măsurile fiscale adoptate recent prin ordonanța simplă de către guvern. Deja au apărut anumite probleme semnalate în piață de contabili, pe tot felul de grupuri, de categorii sociale. E vorba despre supraimpozitarea muncii part-time, impozite, iarăși, mărite de anul viitor la case, locuințe de chiar două-trei ori, patru ori, în urma acestor măsuri. Întrebarea este dacă guvernul analizează în prezent sau ia în calcul să aducă modificări acestei ordonanțe privind măsurile fiscale, astfel încât să corecteze problemele apărute? Mulțumesc.

Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu pentru întrebare. Modificările aduse Codului Fiscal s-au făcut după o serie întreagă de consultări cu partenerii de dialog social. Sigur, ca de fiecare dată când în implementare a existat nevoia optimizării aplicării acelui sistem, dacă vor fi astfel de elemente, guvernul le va analiza și va proceda în consecință.

Reporter: Păi, sunt deja, de asta vă întreb, dacă le-ați observat. Mă refer la faptul că pentru două ore de muncă part-time angajatorul e obligat să plătească cât pentru opt. E o anomalie semnalată deja în mai multe zone, de la contabili juniori la servicii de curățenie, asociații de proprietari.

Dan Cărbunaru: Există o serie de semnale publice transmise în legătură cu aceste modificări. Așa cum vă spuneam, după ce ele vor fi analizate, acolo unde va fi nevoie vom interveni.

Reporter: Cam în cât timp credeți că ar putea fi…?

Dan Cărbunaru: Specialiștii, experții care lucrează în această zonă, după ce își finalizează evaluările, pot să vină și cu soluții acolo unde e necesar.

Reporter: Mulţumesc!

Dan Cărbunaru: Mulţumesc. Mulțumesc frumos, domnule ministru pentru participarea la briefing-ul de presă.

Sebastian Burduja: Şi eu mă mulţumesc! O zi bună!

Dan Cărbunaru: Îl invit alături de noi pe domnul ministru al mediului, Barna Tánczos. Au fost două teme importante discutate astăzi în guvern. Alături de cele două teme, cu siguranță mai este cel puțin încă una pe care doriți să o abordați, poate cu domnul ministru. V-aș ruga domnule ministru să începem cu cele două teme pe care le-ați prezentat astăzi în guvern.

Tánczos Barna: Mulţumesc mult! Bună ziua! Aș mai adăuga una singură, foarte pe scurt. Am aprobat astăzi prin hotărâre de guvern preluarea unei hale de deșeu industrial periculos, de la Bacău, de fosfogips, în vederea neutralizării, se află pe lista de infringement, pe anexa infringement-ului care a fost declanșat împotriva statului român de către Comisia Europeană. Este încă un pas prin care închidem platformele de deșeuri industriale periculoase sau pe cele municipale. Săptămână trecută am informat Comisia că am mai închis o platformă de depozitare deșeuri municipale la Făgăraș. Facem pași în vederea închiderii acestui dosar de infringement. Astăzi, la ședința de guvern am aprobat, de asemenea, o hotărâre de guvern prin care am modificat bugetul AFM, în vedere includerii sumei de un milion de lei prin care statul va intra în acea societate pe acțiuni, care va gestiona sistemul SGR. RetuRO se numește societatea pe acțiuni care a fost înființată de producători și de către retaileri. Această societate va avea printre acționari statul român cu un procent de 20%. Procedura de cooptare a statului este declanșată, adunarea generală a fost organizată, ținută ședința și săptămâna aceasta, săptămâna viitoare, după apariția hotărârii de guvern în Monitorul Oficial vom plăti capitalul social aferent procentului de 20% din acțiuni. Este încă un pas în implementarea sistemului SGR. Anul acesta am primit planul de afaceri, prezentat de asociațiile producătorilor, respectiv asociația retailerilor. În acest plan de afaceri, cei care trebuie să facă implementarea sistemului propun un termen de implementare de un an și șase luni. Le-am comunicat de mai multe ori că este un termen inacceptabil pentru statul român. Am avut mai multe întâlniri cu aceste asociații. Le-am cerut o revizuire a planului de afaceri și a timeline-ului perioadei de implementare. Vom primi, probabil, săptămâna viitoare, maxim în două săptămâni un program reviziuit de implementare a sistemului SGR în România. Între timp, mulți retaileri au început deja să achiziționeze acele RVM-uri, acele automate care vor prelua ambalajele și vor acorda tichetul de 50 de bani sau bani efectiv pentru ambalajele depuse și returnate. În paralel, de asemenea, s-a început recrutarea personalului în cadrul societății prin firmele de headhunting și se fac pași importanți în vederea implementării acestui sistem în România. A doua temă care a fost pe ordinea de zi a ședinței de guvern a fost o informare cerută de domnul prim-ministru săptămâna trecută cu privire la mersul procesului de evaluare în programul Fotovoltaice, program gestionat de Administrația Fondului de Mediu. A făcut o informare în baza informațiilor oferite de președintele AFM. Anul trecut în decembrie, de fapt, decembrie-ianuarie am primit peste 45.000 de dosare pentru acest program depuse în format fizic, pentru că știm că a fost o problemă cu sistemul informatic. Cele 45.000 de dosare cu întârziere, dar au intrat în evaluare la AFM. Acum două săptămâni a început procesul de evaluare. Ritmul a fost lent în primele două săptămâni, motiv pentru care împreună cu domnul președinte am luat decizia de a reorganiza acolo, a aloca resurse umane suplimentare și a reorganiza un pic și partea de sistem informatic în vederea creșterii vitezei de evaluare. Am cerut o performanță de 10.000 de dosare evaluate în fiecare lună. În felul acesta, în patru luni de zile, patru luni și un pic, va fi Administrația pentru Fondul de Mediu capabilă să încheie acest capitol. În paralel am pregătit noua sesiune de depunere de dosare. Nu am lansat sesiunea respectivă, deși am primit propunerea de la AFM, tocmai pentru a vedea în ce ritm se va merge în evaluarea dosarelor vechi pentru că în momentul în care s-ar deschide o nouă etapă, foarte mulți ar renunța la etapa precedentă și probabil s-ar înscrie în noua sesiune de depunere. În noua sesiune de depunere am modificat complet procesul de evaluare, procedurile sunt simplificate și am trecut la un alt sistem, astfel încât să nu fie întârzierile pe care le-am constatat, din păcate, în procedura curentă. Acestea sunt deciziile din ședința de guvern. A fost o discuție aplicată și lungă în ceea ce privește seceta și fenomene extreme, care generează îngrijorări în toate domeniile, atât în domeniul asigurării apei potabile, cât și în domeniul agricol. Domnul prim-ministru a făcut o informare înainte de ședința de guvern și ne-a cerut nouă, miniștrilor de resort, să participăm în acele ședințe de comitet, astfel încât măsurile și prognozele să fie la timp luate, respectiv informările să fie eficiente și previzionarea să fie aplicată tot timpul.

Reporter: Bună ziua. Legat de secetă şi de această perioadă cu temperaturi foarte ridicate, voiam să vă întreb dacă vor mai fi şi alte recomandări pentru perioada următoare în privința raționalizării apei, că sunt multe zone în care se întâmplă deja acest lucru.

Tanczos Barna: Atenționările şi apelurile vor veni în continuare, pentru că vor fi în continuare administrații locale, care vor trebui să ia măsuri pentru asigurarea apei potabile pentru toți cetățenii şi pentru asigurarea apei potabile pe termen mediu şi lung. Așa cum am spus de mai multe ori, restricțiile dispuse pe plan local vin de fiecare dată în sprijinul refacerii rezervelor pe timp de noapte, de exemplu, sau în sprijinul refacerii rezervelor în acele perioade în care se aplică restricțiile. Sunt foarte multe localități, care au sistemele de alimentare cu apă potabilă construite pe un consum normal, fără a consuma apa potabilă pentru alte scopuri: de irigare, scopuri industriale sau, așa cum am mai spus, bazine de înot și udatul grădinii sau a gazonului, deci mai ales în această perioadă trebuie să fim responsabili, să avem grijă de această resursă. În ședința de guvern am ridicat problema incendiilor, incendiilor de vegetație uscată. Este un pericol uriaș în această perioadă și fac apel atât la fermieri, cât și la cetățenii care mai ies în natură în această perioadă să aibă mare grijă în ceea ce privește folosirea focului. Focul să nu fie lăsat nesupravegheat, la părăsirea locației tot timpul să aibă grijă focul să fie stins cu apă. Agricultorii să nu folosească în această perioadă focul în loc de recoltare, în loc de cosit, în loc de alte proceduri agricole, de tocare a cantităților de paie și așa mai departe, pentru că focul se extinde, se extinde peste vegetația uscată din afara terenului agricol, generează focuri, incendii, în pădure, în litieră, în pădure, pe suprafețe, terenuri agricole să nu folosim focul în această perioadă.

Reporter: Dar ce suprafețe, dacă știți dumneavoastră, ale Romsilva și ale persoanelor private, sunt afectate de incendii de pădure?

Tánczos Barna: Ele sunt actualizate săptămânal, sunt de ordinul miilor de hectare anual, în această perioadă. Nu am avut foarte multe focuri, mult mai multe au fost în martie, în perioada în care toată lumea pregătea terenurile agricole pentru noul sezon agricol, dar, încă odată, apelul către cetățeni și către alte agricultori, este să nu folosească focul, pentru că este o perioadă extrem de periculoasă și nu avem voie să ajungem în situația Spaniei, Greciei, Franței și așa mai departe. Pădurile noastre sunt de alt tip, nu avem același pericol de a avea incendii în fondul forestier pe suprafețe foarte mari, dar și în aceste condiții se poate întâmpla ca litiera să ia foc și să se extindă.

Reporter: Revenind la această situație, legată de consumul de apă, dacă ați putea să ne detaliați ce măsuri ar putea să ia celula de criză, înființată la guvern, dacă vă gândiți, de pildă, ca acele cluburi care funcționează cu piscină să nu mai poată folosi apă? Știu că este o mare risipă acolo.

Tánczos Barna: Celula de criză, în primul și în primul rând, se va ocupa cu prioritate de zonele afectate, de măsurile în localitățile unde există lipsă de apă potabilă. Acolo restricțiile pot viza domenii de activitate, fără doar și poate, dar ele, analiza se face de la caz la caz. Nu putem generaliza, pentru o localitate unde nu există piscine și nu există cluburi acolo, probabil apa este folosită pentru irigare, în grădină. Este la fel de mare risipa și acolo, pentru că chiar dacă ne pare rău pentru roșiile pe care le am pus, apa potabilă de băut și pentru nevoile casnice este apă scumpă, apă tratată, trecută prin foarte multe procese de filtrare și de tratare, motiv pentru care, mai ales în această perioadă, trebuie să avem grijă să folosim doar pentru ce trebuie.

Reporter: Și mai am o ultimă întrebare, vă rog. A fost în luna aprilie un exercițiu de stimulare a precipitațiilor cu niște avioane. Sunteți la curent în interiorul coaliției? Există o discuție, legat de achiziționarea de avioane care ar putea să stimuleze precipitațiile pe zona Moldovei, care este cel mai puternic afectată de secetă?

Tánczos Barna: Aceste tehnologii nu se pot aplica oricând și oriunde.Ele nu suplinesc, practic, lipsa de precipitații în anumite condiții meteorologice. Pot reprezenta o soluție locală, dar în niciun caz nu se pot folosi ca soluție generalizată pe arii extinse și pe regiuni extinse, așa cum este Moldova. Moldova este, într-adevăr, afectată semnificativ și cele două săptămâni de caniculă care urmează, codul portocaliu anunțat astăzi de ANM vor veni, din păcate, și vor accentua aceste fenomene de secetă pedologică și de lipsă de apă potabilă.

Reporter: Dar, insistând, totuși, cu întrebarea, se ia în calcul achiziționarea de avioane care să fie folosite chiar și la nivel local?

Tanczos Barna: Ele nu dau acele rezultate care sunt așteptate ca o soluție magică, nu vor suplini lipsa de nori, lipsa de precipitații acolo unde nu există nori; nici avioanele nu vor putea, nici această tehnologie nu va putea genera umiditate și sursă de precipitații.

Reporter: Mulțumesc.

Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult, domnule ministru, pentru prezență și pentru răspunsurile la întrebări. Înțeleg că nu mai sunt alte teme care să suscite interesul jurnaliștilor prezenți astăzi la briefingul de presă. Pe final, aș vrea să vă semnalez o hotărâre de guvern care vizează aplicarea Regulamentului European 2021/1230 al Parlamentului și Consiliului privind plățile transfrontaliere la nivelul Uniunii. Practic, prin acest regulament, va fi facilitată funcționarea pieței interne, punând capăt inegalităților dintre utilizatorii serviciilor de plată din zona euro și cei din statele membre, care nu fac parte din zona euro. Este și situația României. Vă rog.

Reporter: Scuze, mai am o întrebare.

Dan Cărbunaru: Sigur. Vă ascult.

Reporter: Voiam să vă întreb, există aceste recomandări, din partea Comisiei Europene, ca în instituțiile statului să se reducă consumul de energie. Voiam să vă întreb la ce temperatură funcționează Guvernul României, ce temperaturi sunt în sălile dumneavoastră de ședințe și în birouri și dacă ați putea, pe timpul verii, să lucrați la 25 de grade Celsius?

Dan Cărbunaru: Sunt mai multe întrebări. Sigur că preocuparea existentă la nivel european, din perspectiva asigurării necesarului de energie pentru buna funcționare atât a statelor membre, cât și a modului în care gospodăriile cetățenilor se aprovizionează cu energie, implică o serie întreagă de măsuri și Comisia Europeană poate veni cu diverse recomandări, care pot fi aplicate la nivelul statelor membre. În situația României, sigur că astfel de măsuri nu au nevoie neapărat de recomandare de la Bruxelles, pentru că depinde de fiecare dintre noi. Aș spune că, în acest moment, de exemplu, în sala în care ne aflăm ne apropiem de cele 25 de grade la care vă referiți. N-am un termometru la mine, dar mă îndoiesc că ar fi mai puține grade.

Reporter: Sunt cam multe aparate de aer condiţionat în funcţiune.

Dan Cărbunaru: Dacă doriți să ducem transparența până la capăt, din cele trei din această sală de briefing funcționează două și cu acestea două cred că ne apropiem de 25 de grade. Există, într-adevăr, și la nivelul țării noastre dorința, preocuparea de a ne înscrie în aceste eforturi de a economisi energie și, în sensul economisirii de energie, domnul ministru al mediului înțeleg că vă susține demersul. Să nu uităm că, și la nivelul guvernului, deja a fost luată decizia de a reduce oricum cu 10% cheltuielile guvernamentale. Deci, pe fondul acestui efort, să spunem, general, de a reduce cheltuielile, putem înscrie și nevoia de a reduce și consumul de energie, fără însă a verifica buna funcționare a serviciilor publice; și poate acesta este și unul dintre scopurile pentru care, la nivelul guvernului, atât Comitetul pentru gestionarea situației generate de această secetă, cât și în ceea ce se va întâmpla astăzi, când Comitetul pentru Situații de urgență va analiza situația și va crea, practic, o celulă de lucru capabilă să integreze toate serviciile pe care statul român le pune la dispoziție atât la nivel central, cât și la nivel local, și din perspectiva coordonării intervențiilor în eventuala apariție a vreunui incendiu – am văzut acest lucru în multe state europene -, dar și pentru a aduce apă acolo unde este nevoie, acolo unde poate sunt comunități lipsite de resurse de apă și pompierii români vor fi gata să intervină acolo unde este cazul. Nu în ultimul rând, ne gândim în primul rând la persoanele vulnerabile și aici sistemele de asistență socială se vor coordona cu serviciile de voluntari și cu autoritățile publice locale pentru a putea veni în sprijinul celor care sunt afectați de vremea de afară. Revenind la ceea ce încercam să vă spun ceva mai devreme, fără a-mi reduce disponibilitatea de a răspunde la întrebări, voiam doar să vă spun că, prin această hotărâre de guvern care va aplica regulamentul european în domeniu, vor fi eliminate inegalitățile dintre cei care folosesc servicii de plată din zona euro și cei din state membre precum România, care nu fac parte din zona euro în privința plăților transfrontaliere în euro, fiind necesar să se asigure alinierea comisioanelor pentru plăţile transfrontaliere în euro din interiorul Uniunii cu cele pentru plăţile naţionale corespunzătoare efectuate în moneda naţională a statului membru în care îşi are sediul prestatorul de servicii de plată. În plus, prestatorii de servicii de conversie monetară vor trebui să prezinte informaţiile privind comisoanele pe care le practică de conversie monetară înainte de iniţierea operaţiunii de plată. În principiu, obiectivele principale ale acestui regulament vizează ca respectivul comision aplicabil plăţilor transfrontaliere în euro să fie acelaşi cu cel aplicabil plăţilor similare în fiecare stat membru, deci să se elimine discriminările, în plus, măsuri în privinţa comisoanelor pentru conversia valutară, pentru a proteja consumatorii de comisioanele excesive. Sună oarecum tehnic, dar, în special pentru români, cetăţeni ai unei ţări care nu este parte a zonei euro, poate fi încă un instrument util în eliminarea barierelor sau discriminărilor cu care s-ar putea confrunta inclusiv perspectiva unor astfel de servicii. Acestea ar fi principalele elemente pe care am dorit să vi le comunic. Dacă nu mai sunt alte întrebări sau dacă sunt, vă rog.

Reporter: Bună ziua, o scurtă întrebare. Dacă a cerut premierul ministrului transporturilor câteva măsuri legate de situaţia de la Metrorex, acolo unde ştim că este foarte mare aglomeraţie în subteran în aceste zile, trenuri care vin o dată la 15 chiar 20 de minute pe anumite magistrale, Magistrala 5, ultima inaugurată, oameni care s-au săturat de aglomeraţie. S-au cerut măsuri de la Ministerul Transporturilor? Se face o celulă de criză?

Dan Cărbunaru: Sunt multe iniţiative la nivelul guvernului, care vin să optimizeze funcţionarea ministerelor. Poate că situaţia pe care o semnalaţi acum este de natură de a genera un dialog la nivel guvernamental, dar cu siguranţă Ministerul Transporturilor îşi cunoaşte responsabilităţile şi probabil că îşi exercită prerogativele. Însă reţin semnalul transmis de dvs. şi, mai ales în acest context la care vă referiţi, e cu atât mai important ca traficul să fie fluidizat şi optimizat. Mulţumesc.

Reporter: Aş mai fi avut eu o completare, dacă îmi permiteţi. Vorbeaţi despre o reducere a chletuielilor de 10%. Am înţeles bine? Reducere a cheltuielilor de 10% pentru toate instituţiile publice?

Dan Cărbunaru: Dacă vă amintiţi, a fost o măsură anunţată de Guvernul României în prelungirea pachetului de sprijin pentru România, atunci când s-a anunţat acea măsură, care între timp a fost şi adoptată, de creare a cadrului legal pentru a amâna cu nouă luni de zile plata ratelor bancare. Apoi, recuperarea unui sfert din diferenţele salariale pe care le aveau înregistrate bugetarii şi plata acelui ajutor unic pentru pensionarii cu venituri sub 2.000 de lei, în sumă de 700 de lei. Cu acelaşi prilej, au fost anunţate o serie de măsuri, nu doar să creeze un cadru mai consolidat de aplicare a unei astfel de măsuri, dar şi să ajusteze, într-un fel, abordările în raport cu bugetul. Printre aceste măsuri, pe lângă accelerarea absorbţiei fondurilor europene – şi am văzut deja că avem un plus de cel puţin 7% în primele luni ale anului -, se poate mai bine şi se fac eforturi în acest sens, dar un alt instrument pe care guvernul l-a avut în vedere în acest sens a fost acela de a reduce cheltuielile. Atenţie, mă refer la reducerea cheltuielilor, şi nu la reducerea investiţiilor, pentru că, după cum ştiţi, sunt 88 de miliarde de lei alocaţi de guvern, este cel mai mare buget de investiţii din ultimii 30 de ani, iar aceşti bani au exact rolul de a contrabalansa efectele crizelor pe care le traversăm şi să şi recupereze cumva decalajele de dezvoltare, în special în domeniul infrastructurii, pe care ţara noastră le are de recuperat. Mulţumesc foarte mult. Vă doresc o după-amiază plăcută şi, aşa cum a fost anunţat la debutul şedintei de guvern, toate instituţiile publice care sunt implicate în acest moment în gestionarea efectelor generate de seceta care afectează o bună parte din România sunt mobilizate. În acest sens, fiecare dintre ele, dar şi integrat, vor comunica atât situaţia din teren, cât şi măsurile pe care le au în vedere şi le implementează pentru a veni în sprijinul populaţiei, în special în sprijinul fermierilor, dar nu numai, în aceste condiţii destul de complicate. Între timp, semnalez publicarea primului comunicat din această zonă pe care Ministerul Agriculturii o gestionează şi care vizează deja primele 16 mii de ha de culturi de grâu afectate de secetă. Sigur, această situaţie va fi actualizată, urmând ca Ministerul Agriculturii să comunice periodic, de îndată ce are noi date, situaţia din teren, împreună cu măsurile pe care acest minister le va lua pentru a veni în sprijinul fermierilor români. Mulţumesc foarte mult.

Sursa: Briefing de presă la finalul ședinței de guvern din 20 iulie 2022