Galerie foto
[Check against delivery]
Dan Cărbunaru: Bună ziua, doamnelor și domnilor! Începem briefingul de presă organizat după ședința de guvern. Avem o serie întreagă de hotărâri ale Guvernului și documente adoptate astăzi, care vizează domenii importante, precum cel al sănătății publice sau al energiei, totodată și măsuri de protejare a mediului și a pădurilor din România. Aș adăuga aici și aprobarea proiectului de lege care va permite sprijinul acordat de România Republicii Moldova, un sprijin substanțial. Dar aș începe cu domeniul energiei, alături de mine o să îl invit acum pe domnul ministru al energiei, domnul Virgil Popescu, pentru a vă prezenta ceea ce astăzi guvernul a decis în acest domeniu. Vă rog.
Virgil Popescu: Bună ziua! Da, astăzi am avut o serie de hotărâri de guvern importante, patru la număr. Primele două se referă la exceptarea de la plata procentului de 90% și reducerea acestuia la 50% a dividendelor pe care statul român le ia de la companiile Romgaz și Nuclearelectrica, două companii care sunt angrenate în proiecte mari de investiții. V-aş readuce aminte că, marți, la Romgaz a fost aprobată, în unanimitate, în Consiliul de Administrație, modificarea contractului de achiziție a părții Exxon din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră. Deci, practic, acolo va urma finalizarea tranzacției și, evident, decizia de investiție, împreună cu partenerii de la OMV Petrom și este nevoie de finanțarea acestor investiții. De asemenea, a fost aprobată, tot marți, în unanimate, înființarea sucursalei de la Caragele – Caragele fiind un perimetru onshore foarte important cu o rezervă foarte mare. Dorim să începem investiția și la Caragele. Romgaz are nevoie de resurse financiare, iar acesta este un prim pas şi un semnal că statul român lasă bani companiilor, în așa fel încât să poată să își continue investițiile. Iar Nuclearelectrica, după cum bine știți, are patru proiecte importante: retehnologizarea Unității 1, Unitățile 3 și 4, precum și construcția unui reactor modular. Practic, prin aceste două proiecte dăm un semnal că statul român, Guvernul României lasă mai mulți bani în companie pentru a putea face investițiile.
Al treilea proiect aprobat astăzi a fost prelungirea schemei bonus de cogenerare pentru CET-uri. Practic, în noiembrie, noi am notificat Comisia Europeană, am obținut aprobarea Comisiei Europene și schema de bonus de cogenerare pentru CET-urile care asigură încălzirea orașului este prelungită până în anul 2033, dând posibilitatea companiilor să accesez bani din investiții, să facă cogenerare de înaltă eficiență.
Şi ultima Hotărâre de Guvern aprobată – poate nu pare atât de importantă, dar vă spun că este o hotărâre foarte importantă – se referă la faptul că am reuşit şi am finalizat de inventariat toate imobilele Companiei Naţionale a Uraniului; ele nu erau intabulate. Fără această intabulare nu se putea trece la finalizarea circuitului integrat nuclear în România. Odată cu aprobarea acestei ordonanţe, putem finaliza și achiziţia Uzinei de la Feldioara de către Nuclearelectrica. Licenţa pentru exploatarea Minei de la Grinţieş-Tulgheş a fost deja trecută la Nuclearelectrica de la Compania Naţională a Uraniului. Practic, în momentul de faţă, putem finaliza, în perioada imediat următoare, închiderea circuitului nuclear, iar Nuclearelectica va beneficia atât de posibilitatea de explorare a minereului de uraniu, de procesarea acestuia la Feldioara şi, evident, fabricarea combustibilului și producerea de energie electrică nucleară. Sunt patru proiecte foarte importante care au fost adoptate astăzi, care, practic, arată voința fermă a Guvernului de a continua investițiile în domeniul energetic, atât al gazelor naturale, cât și al energiei nucleare.
Dan Cărbunaru: Mulţumesc, domnule ministru. Vă rog, întrebări dacă aveți.
Reporter: Legat de Nuclearelectrica și Romgaz, în proiectul de Hotărâre de Guvern se spune că se aprobă repartizarea la bugetul de stat sub formă de dividende a unei cote de 50% din profit.
Virgil Popescu: Da.
Reporter: Profitul contabil pe 2021. Statul e acționari cu 80% în Nuclearelectrica, la Romgaz 70%. Până la urmă, cât ia statul din profit, ia 80% din 50% sau cum?
Virgil Popescu: Evident. Se împarte profitul, se împarte…
Reporter: Că nu e clar, nu reiese asta din…
Virgil Popescu: Deci distribuirea dividentelor se face de către societate, indiferent ce cote au acționarii. Dacă se face la global 50% din profit, 80% din 50% ia statul român, sau 70% din 50%, dacă are, la Romgaz, proporțional cota statului, se duce la statul român. Restul se duc la ceilalți acționari.
Reporter: Și puteți să ne spuneți cât mai exact va lua statul ?
Virgil Popescu: O să vedeți în seara aceasta. Deci ambele societăți sunt listate la Bursă. Astăzi au loc Consiliile de Administrație pentru aprobarea situațiilor financiare. În această seară, situațiile financiare vor fi făcute publice, se va convoca Adunarea Generală a Acționarilor, până în data de 28 aprilie, în 30 de zile, și vor fi aprobate. Era necesară această hotărâre de guvern astăzi, tocmai pentru faptul că aceste două societăți sunt listate la Bursă. Sunt informații pentru două societăți listate la bursă, sunt informații care pot… să zicem că sunt informații confidențiale, lăsați companiile să le aprobe și să le facă publice.
Reporter: Apoi, se vorbește foarte mult de un mix de politici economice, de măsuri economice pentru populație, care urma să fie dat săptămâna viitoare la nivelul Ministerului Energiei, la nivelul ministerului pe care îl gestionați. Ce măsuri propuneți?
Virgil Popescu: Tot ce facem, și ați văzut că am făcut, pentru perioada următoare sunt măsuri tocmai pentru atenuarea acestor șocuri. Ați văzut, ordonanța de urgență a fost aprobată, ea o să intre în vigoare începând cu data de 1 aprilie, este publicată în Monitorul Oficial, toată lumea deja o cunoaște. Vorbim de măsuri nu numai pentru populație, vorbim de măsuri și pentru companii, vorbim de demararea liniilor de finanțare pentru investiții. Săptămâna viitoare, 28, 29 sau 30, în funcție de finalizarea negocierilor cu MIPE, lansăm call-ul de proiecte pentru PNRR, energie regenerabilă, 460 de milioane de euro și în jur de 950 de megawați de energie regenerabilă. Vor fi punctate prioritar companiile care au un autoconsum de minim 50%. Deci, practic, industria, economia, agricultura, industria alimentară vor beneficia de acest ajutor, dacă vor accesa acești 450 de milioane de euro și vor putea demonstra că își vor putea folosi eficient acoperișurile, sau locurile, terenurile disponibile pentru a putea instala parcuri fotovoltaice sau parcuri eoliene acolo și vor consuma minim 50% din energia produsă. Practic, scădem costurile cu energia electrică pentru economie.
Reporter: Dar pentru populație ceva măsuri mai…legate de facturi sau…
Virgil Popescu: Pentru populație, măsurile sunt la Ministerul Mediului, la Fondul de Mediu. Avem același program de prosumer. Ministerul Energiei a modificat Legea energiei electrice și a gazelor naturale. Am definit noțiunea noțiunea de prosumer, acel autoconsumator și, practic, energia produsă de către un client casnic, fie de către mine acasă, de către dumneavoastră acasă, de către oricine de acasă, care are panouri fotovoltaice pe casă, va putea fi folosită și va putea fi dată în rețea, atunci când nu are nevoie de ea, vara, de exemplu, când produce mai mult, și luată înapoi atunci când are nevoie de energie. Este o măsură activă pentru populație, pentru prosumeri, pentru cei care au nevoie, pentru a scădea costurile cu energie electrică, pe lângă acea ordonanță pe care ați văzut-o, care este un ajutor pentru persoane fizice.
Reporter: Mulțumesc.
Reporter: Domnule ministru, de ce nu s-au plafonat prețurile la energie electrică, de exemplu, la un leu per kilowați-oră și pentru populație, așa cum se întâmplă pentru firme? Mă refer aici la cei care consumă peste 300 de kilowați-oră lunar.
Virgil Popescu: Cred că totuși trebuie să existe o balanță între bugetul de stat și posibilitățile de plată ale guvernului, dar pentru cei care consumă peste 300 de kilowați- și e bine că m-ați întrebat – au în continuare posibilitatea să fie pro-activi, și o s- o aibă în continuare, să acceseze site-ul unei companii care are prețul mai mic decât plafonul de până în 300 de kilowați, care este de 80 de bani. Deci, au această posibilitate să găsească pe piață o energie electrică mai ieftină chiar decât acel plafon de 80 de bani.
Reporter: Da, dar asta înseamnă, în unele cazuri, că sunt români care plătesc facturi mai mari la energie decât companiile. E normal?
Virgil Popescu: Dar tot timpul a fost. Prețul pentru consumatorul casnic, în România, dacă vă uitaţi, a fost sub preţul pe care îl plătea economia.
Reporter: D-le ministru, un apartament cu două camere, pentru că am făcut un calcul, poate să depășească, să ajungă la 312 kW oră în luna august, de exemplu.
Virgil Popescu: Da.
Reporter: Adică va plăti un preț mai mare decât o companie privată, decât IMM-urile. E normal ca un proprietar de apartament cu două camere să plătească un preț mai mare la energie electrică…
Virgil Popescu: Dacă v-aţi fi uitat un pic mai atent pe pe ordonanța aceasta, aţi fi văzut că inclusiv modul de facturare, presupunând că nu se mută, este conservator, dorește să plătească mai mult la compania cu care este și nu se mută la 70 de bani, să zicem, sau 71 de bani, cât oferă acea companie, dacă ați observat, inclusiv modul de ofertare și modul de calcul, modul în care furnizorii oferă energie s-a schimbat. Nu mai au voie să cumpere energia la un cost de achiziție, să își pună adaos și apoi să o revândă. Costul de achiziție se reflectă în factură. Ceea ce pot ei, exact așa, cu cât l-au luat, cu atâta îl transferă. Ceea ce pot ei să facă, să își adauge acel cost de furnizare, care este fix și este definit în lege. Deci o să vedeți că inclusiv facturile pentru cei care au 300 de kW nu o să mai fie la nivelul acela.
Reporter: Şi voiam să vă mai întreb şi cât v-a venit dumneavoastră ultima factură la energia electrică şi gaze naturale.
Virgil Popescu: La gaze naturale parcă v-am mai spus, cred că tot dumneavoastră v-am dat și factura, dacă nu mă înşel. 340 de lei mi-a venit la gaz natural, iar la energie electrică cred că a fost în jur de 180 de kW.
Reporter: Asta pentru luna…?
Virgil Popescu: La februarie.
Reporter: E mai mare decât luna februarie a anului trecut?
Virgil Popescu: Nu, să ştiţi că nu a fost mai mare ca luna februarie a anului trecut.
Reporter: Deci v-a venit aceeaşi factură.
Virgil Popescu: Da, nu a fost mai mare. Contractul a fost pe doi ani de zile, a fost în interiorul contractului, iar, să nu uităm, a fost prețul plafonat, dar nu am beneficiat de plafon, am avut 180 de kW, dacă nu mă înşel.
Reporter: D-le ministru, am văzut o declaraţie a lui Vladimir Putin, care spune că gazul rusesc va trebui plătit acum doar în ruble. Există posibilitatea aceasta, ca România să cumpere în ruble de la Rusia?
Virgil Popescu: Statul român nu are un contract cu Gazprom, companiile private din România nu au contracte cu Gazprom. Există intermediari ai Gazprom care vând gaze în România la preț legat de hub-urile de la Viena sau hub-urile de la Amsterdam, evident, în euro, iar aceste contracte între două companii private se discută și se negociază la nivelul companiilor, nu la nivelul statului român. Iar o modificare unilaterală nu poate fi făcută într-un anumit contract. Nu cred că se poate vorbi în România de plată în ruble a gazului, pe contractele, evident, care sunt în vigoare în momentul de față.
Reporter: Deci statul român nu va fi afectat.
Virgil Popescu: Noi nu avem contracte directe cu Gazprom. Asta am tot spus-o, de câteva zile o tot spun. Deci nu există acest risc.
Reporter: Şi aş mai avea o întrebare, legată de coaliția de guvernare. PSD a venit cu o măsură, reducerea accizei la carburanți pentru transportatori. Cum vedeţi dumneavoastră măsura?
Virgil Popescu: Este o măsură fiscală. Eu sunt întru totul de acord cu orice măsură care poate ajuta economia, transportatorii, distribuitorii de marfă, căci nu trebuie uitat nici de distribuitori, care până la urmă, iau marfa și o duc mai departe, dar achiziționează marfa, o plătesc – asta este diferența între un distribuitor și un transportator – eu sunt de acord cu absolut orice măsură. Este o măsură fiscală care ţine efectiv de buget și de Ministerul de Finanțe, dar eu sprijin orice măsură care vine în ajutorul economiei.
Reporter: A propos de întrebarea colegului meu, există în coaliţie o discuţie legată de acordarea de tichete pentru carburanţi, aşa cum a procedat, de pildă, Franța.
Virgil Popescu: Eu am participat la ultima discuție și nu am fost la discuții de acest fel. Dacă o să fiu prezent și o să se discute acest lucru o să vă zic.
Reporter: Legat de decizia de astăzi privind Nuclearelectrica şi Romgaz, sunt și alte companii la care statul este acționar majoritar şi de unde ar putea lua în același fel bani pentru a finanța schema de sprijin?
Virgil Popescu: Schema de sprijin este finanțată de la bugetul de stat, din dividendele companiilor, din impozitul pe venitul suplimentar – și ați văzut că nu am făcut referire la impozitul pe venitul suplimentar atât la gaze naturale, cât și la energie electrică. Deci, v-am vorbit doar de dividende. Din ce știu eu, la nivelul Ministerului Energiei nu discutăm de exceptarea la plată a altor companii.
Reporter: Şi despre ce sume este vorba?
Virgil Popescu: Același răspuns. Sunt două companii listate la bursă. Lăsați să afișeze, să aprobe situațiile financiare astăzi sau luni, când au consiliile de administrație și o să vedeți public exact sumele despre care este vorba.
Reporter: Bună ziua! Din vară ați spus că vom avea gaze din Marea Neagră. Cât la sută din nevoia noastră de import de gaze va însemna ce vom avea din Marea Neagră?
Virgil Popescu: În momentul în care vor intra gazele din Marea Neagră, în această vară, am făcut, așa, o medie și am zis aseară – în jur de trei milioane de metri cubi pe zi. În total, pe un an de zile, această producție înseamnă, și este inclusiv în calculele celor de la Black Sea Oil & Gas și celor de la ANRM, un miliard de metri cubi într-un an de zile. Dacă noi importăm în jur de trei miliarde, se scade această cantitate din ceea ce importăm.
Reporter: România primește un procent din acest gaz? Sau îl luăm la prețul pieței?
Virgil Popescu: Orice companie care are un perimetru de exploatare, care scoate resurse minerale, plătește taxe și impozite la stat, impozit pe venit suplimentar, acciză, redevență pentru gazele naturale. Deci, România oricum câștigă pentru absolut orice exploatare a resurselor subsolului, fie că sunt gaze naturale, fie că este petrol. Iar prețul, evident, este dictat de către piață. Dar regula de bază a acestei ordonanțe de un an de zile, pe care am aprobat-o săptămâna trecută și intră în vigoare săptămâna viitoare, la 1 aprilie, se aplică tuturor producătorilor. Deci inclusiv producătorii noi, care introduc sisteme în sistemul național de transport, vor avea aceleași obligații ca și producătorii existenți – să vândă la acel preț de 150 de lei la furnizorii către populație, să vândă la 250 de lei către CET-uri. Deci tuturor li se va aplica aceeași regulă.
Reporter: Să înțelegem, pentru omul de rând, de ce ar trebui să se bucure că vom ajunge să scoatem gaze din Marea Neagră? Care este beneficiul pe care îl are?
Virgil Popescu: Pentru că nu vom mai fi dependenți de, să zicem așa, toanele celor de la Gazprom, care, atunci când doresc, ridică prețurile. O să vă dau un exemplu, acum două zile, a apărut acel anunț cu ruble, imediat prețul pe piața gazelor naturale, care e foarte sensibil, a crescut. Ieri parcă am văzut același lucru cu niște probleme tehnice într-un port rusesc de la Marea Neagră, unde se încarcă petrolul, iar prețul țițeiului pe piață a crescut. În momentul când nu mai depindem de produse din import din Federația Rusă, de gaz, de petrol, evident, prețurile vor fi stabile.
Reporter: Și ar putea să scadă?
Virgil Popescu: Prețurile vor fi stabile. Evident că ne dorim ca lucrurile să revină la normal, prețurile sunt foarte sus față de realitate. Nu au crescut nici prețurile de producție, nu a crescut nimic, ca să reflecte această situație. Totul este o conjunctură de piață, războiul din Ucraina… Și am mai spus, eu nu cred că această creștere de prețuri a gazelor naturale, de la finalul anului trecut, nu are legătură cu ceea ce s-a întâmplat. Eu cred că a fost premeditată, s-au ridicat conjunctural prețurile pentru a crea o problemă Europei, apoi a venit invadarea Ucrainei. Eu așa aș vedea-o în contextul general.
Reporter: Deci, să înțelegem, ar putea scădea prețurile.
Virgil Popescu: Eu vă spun că în momentul în care lucrurile se vor calma, evident, vom vedea scăderi de prețuri. Evident.
Reporter: Vă mulțumesc.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu.
Virgil Popescu: Vă mulțumesc!
Dan Cărbunaru: Vă mulțumesc, domnule ministru, pentru declarații, dar și pentru răspunsurile la întrebări. Vă spuneam, astăzi au fost luate decizii importante în domeniul sănătății. O invit alături de mine pe doamna secretar de stat Adriana Pistol, de la Ministerul Sănătății. Doamna doctor.
Adriana Pistol: Bună ziua tuturor! Într-adevăr, în cursul ședinței de guvern de astăzi, și în domeniul sănătății au fost aprobate câteva hotărâri de guvern importante, trei la număr. O să încep cu prima – este vorba despre Hotărârea de guvern privind aprobarea programelor naționale de sănătate. Este un act legislativ care ne permite derularea a 13 programe naționale de sănătate publică, finanțate de la bugetul Ministerului Sănătății, și a 15 programe de sănătate curative, finanțate de la Fondul FNUASS. Ca element de noutate, în programele de sănătate, pe care știți că le derulăm de foarte mult timp, este implementarea unui nou Program național de screening organizat pentru boli cronice prioritare, care vine ca element de sustenabilitate a programelor de screening-pilot care au fost finanțate din fonduri externe nerambursabile. Iar pe domeniul curativ este vorba de implementarea în Programul național de PET-CT, care oferă, pentru mai multe categorii de pacienți, posibilitatea acordării acestui serviciu imagistic, și nu numai pentru cei cu afecțiuni onco-hematologice. În același timp, are loc reorganizarea Programului național de boli endocrine, în două subprograme, unul pentru tratamentul bolnavilor cu osteoporoză și celălalt pentru tratamentul bolnavilor cu gușă datorată carenței de iod sau proliferării maligne. O altă hotărâre de guvern extrem de importantă este modificarea Hotărârii de guvern 696 din 2021 privind aprobarea pachetelor de servicii și a contractului-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale, și aici sunt cele mai importante noutăți. Astfel, în ceea ce privește pachetele de servicii, pachetele de servicii de bază în asistența medicală primară au fost extinse la o serie de servicii pe care medicii de familie le pot acorda, conform curriculei de pregătire. Aceste pachete de servicii acordate de către medicii de familie se pot de acum încolo acorda, pe lângă locația cabinetului medicului de familie, și la domiciliul pacientului sau la locul solicitării, ceea ce creează foarte clar premisele asigurării unui acces permanent la servicii medicale acordate de medicul de familie, cu diminuarea evidentă a perioadei de recuperare a sănătății. Totodată, în pachetul de servicii medicale de bază acordat de asistența medicală ambulatorie de specialitate, pentru specialitățile clinice, au fost incluse și consultațiile și serviciile acordate de medicii de specialitate cu specialitatea Medicină fizică și Reabilitare, în cabinetul medical. În ceea ce privește accesul asiguraților la servicii, practic, administrarea de medicamente sub diverse forme, injectabil, pe toate căile de administrare, precum și medicamente care sunt recomandate de medicii de familie ca urmare a actului medical propriu asiguraților de pe propria listă, se pot acorda, cum am spus, și la domiciliu, dar se pot acorda și în afara programului de lucru. Astfel s-a asigurat accesul pacienților, pe o durată de minimum 35 de ore pe săptămână, minimum cinci zile, sigur că repartizarea acestui nou program de lucru fiind stabilită prin negociere cu Casele de asigurări de sănătate. Nu în ultimul rând, în ceea ce privește derularea relațiilor contractuale, a fost prevăzută posibilitatea majorării programului de lucru, cu maximum 17,5 ore pe săptămână pentru fiecare medic de specialitate paraclinică. Totodată, s-a reglementat valoarea garantată a punctelor per capita și per serviciu medical în asistența medicală primară și valoarea garantată a punctului per serviciu medical în asistența medicală ambulatorie. Nu în ultimul rând, ceea ce este foarte important, prin stimularea și cointeresarea medicilor de familie și a celor din serviciile ambulatorii clinice aflați în relații contractuale cu Casele de asigurări, pentru un acces cât mai bun al asiguraților la serviciile medicale prespitalicești, fondurile care sunt neconsumate până în luna decembrie a anului curent vor putea fi utilizate pentru plata serviciilor medicale realizate care depășesc limitele stabilite conform programului de lucru, în mod proporțional cu numărul de puncte realizat de fiecare medic, până la consumarea acestor sume. O a treia hotărâre de guvern, de asemenea extrem de importantă pentru pacienții noștri, este Hotărârea de guvern 720/2008, care a fost modificată astăzi prin adăugarea unui număr de 34 de noi denumiri comune internaționale, DCI-uri cum spunem noi. Acestea cuprind, de fapt, 31 de molecule noi care sunt destinate tratamentului afecțiunilor pulmonare cronice, afecțiunilor oncologice, scleroză multiplă, diabet, boli rare; între acestea se regăsește și tripla terapie necesară pacienților cu fibroză chistică. Mulțumesc și aștept întrebări.
Dan Cărbunaru: Dacă nu sunt întrebări, vă mulţumesc foarte mult! Sunt convins că și dumneavoastră, doamna secretar de stat, și președinta Casei naționale de asigurări de sănătate puteți suplimentar să oferiți detalii, dacă vor fi cerute, chiar şi în cursul zilei de azi sau în zilele următoare.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult pentru prezență!
Adriana Pistol: Cu plăcere!
Dan Cărbunaru: Şi, în continuare, aș vrea să vă prezint câteva dintre deciziile luate astăzi de guvern. În primul rând, 11 ambulanțe tip A și B din Serviciile Județene de Ambulanță și din cadrul Inspectoratelor Județene pentru Situații de Urgență vor fi donate, în urma deciziei de astăzi a guvernului, intrând din domeniul privat al statului român în Lviv Regional Base of Special Medical Supply din Ucraina. Este o donație făcută către autoritățile din Ucraina, potrivit unui memorandum pe care guvernul l-a aprobat, și a răspuns, în acest fel, solicitărilor autorităților din Ucraina de a acorda asistență internațională în contextul gestionării situației generate de agresiunea militară rusă. În privința Republicii Moldova, așa cum a anunțat încă de la debutul şedinţei de guvern premierul Nicolae Ciucă, a fost aprobat Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistență tehnică și financiară, în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro acordat de România Republicii Moldova. Este un acord semnat la Chișinău, la 11 februarie 2022, atunci când, vă amintiți, a avut loc și ședința comună de guvern între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României. Este unul dintre principalele instrumente prin care România sprijină în mod concret eforturile Republicii Moldova de a se dezvolta durabil și de a avansa pe calea reformelor și apropierii sale de Uniunea Europeană. De altminteri, și din partea Uniunii Europene ați văzut recent decizii suplimentare de sprijin pentru Republica Moldova. O hotărâre de guvern importantă pe care aș vrea să v-o semnalez vizează protejarea pădurilor și măsuri suplimentare de supraveghere a circuitului lemnos în țara noastră. Este vorba despre o hotărâre de guvern pentru modificarea și completarea normelor referitoare la proveniența, circulația și comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spațiilor de depozitare a materialelor lemnoase și al instalațiilor de prelucrat lemn rotund, precum și cele privind proveniența și circulația materialelor lemnoase destinate consumului propriu al proprietarului și a unor măsuri de aplicare a unor prevederi europene. Principala noutate pe care aș vrea să v-o semnalez în acest sens, și este introdusă în actul normativ menționat, este legată de interzicerea transporturilor de lemne din pădure pe timp de noapte. Mai exact, prin modificarea acestei hotărâri, nu se va mai putea permite emiterea de avize de însoțire în SUMAL de la locul recoltării, respectiv din pădure, în intervalul orar 20:00 seara – 07:00 dimineața, în perioada octombrie – martie și, respectiv, 22:00 – 06:00 dimineața, în perioada aprilie – septembrie. Alte modificări importante introduse prin această hotărâre de guvern aprobată astăzi sunt legate de accesul extins la aplicația SUMAL 2.0 – Control pentru personalul silvic din cadrul autorităților publice centrale, care răspunde de Silvicultură, și din cadrul structurilor teritoriale de specialitate ale acesteia, dar și pentru organele de cercetare penală ale Poliției Judiciare specializate în domeniul infracțiunilor silvice, în combaterea acestora; clarificarea introducerii în categoria materialelor lemnoase a lemnului asupra căruia se realizează prelucrări suplimentare – vopsire, lăcuire, impregnare, îmbinare, încleiere -, produse finite și semifinite – pal, mobilă -, toate aceste categorii neîndeplinind condițiile prevăzute de lege pentru a fi încadrate ca materiale lemnoase. De asemenea, sunt detaliate și extinse situațiile și modalitățile de emitere a avizelor de însoțire a materialelor lemnoase. Mai multe detalii veți regăsi în materialul de presă pe care colegii de la Comunicare îl vor pune la dispoziția dumneavoastră. Aș mai adăuga pe lista actelor aprobate astăzi Ordonanța de urgență pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență 18 din 2009 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe. Modificările aduse Programului multianual pentru creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe vor conduce la creșterea nivelului de ambiție privind renovarea energetică a acestora, obținând cel puțin 30% economii de energie primară, prin stabilirea unei liste actualizate de cheltuieli eligibile de renovare moderată sau aprofundată și în domeniul indicatorilor de performanță pentru proiectele din cadrul programului. Odată cu aprobarea acestei ordonanțe, România își atinge unul dintre obiectivele asumate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, având ca termen 31 martie anul curent. Un alt obiectiv asumat prin PNRR și care a fost atins astăzi este Hotărârea de guvern aprobată pentru metodologia de elaborare, monitorizare, raportare și revizuire a planurilor strategice instituționale. Conform noii metodologii, planurile se vor elabora de către fiecare minister și vor reprezenta documentul-sinteză pe baza căruia se vor desfășura negocierile cu Ministerul de Finanțe privind alocările bugetare. Acestea au fost principalele documente adoptate astăzi în ședința de guvern, lista completă, precum și detaliile, vor fi furnizate de colegii de la Direcția de comunicare. Dacă nu aveți întrebări, v-aș mulțumi foarte mult. Vă doresc un weekend plăcut și sănătate tuturor!
