Briefing de presă la finalul ședinței de guvern din 28 aprilie

Galerie foto

Briefing de presă la finalul ședinței de guvern susținut de ministrul economiei, Florin Spătaru, ministrul antreprenoriatului și turismului, Constantin-Daniel Cadariu, și purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru

[Check against delivery]

Dan Cărbunaru: Bună ziua, doamnelor și domnilor. Bine v-am regăsit la briefingul de presă organizat după ședința de guvern, care doar ce s-a încheiat. Alături de noi astăzi se află ministrul Economiei, domnul Florin Spătaru, și ministrul Antreprenoriatului și Turismului, domnul Cadariu. O să-i invit, în această ordine, alături de noi, după care voi face câteva completări legate de alte decizii decât cele din domeniile de care răspund dumnealor în cadrul guvernului, după care, evident, o să vă stau la dispoziție pentru eventuale întrebări. Începem cu domnul ministru al economiei. Vă rog, domnule ministru.

Florin Spătaru: Bună ziua. Mulțumesc. Astăzi am adoptat ordonanța de urgență privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul protecției consumatorului. Am implementat prevederile directivei Omnibus. Cu această ocazie, consumatorii români se aliniază consumatorilor europeni în ceea ce privește drepturile și metodele de protecție pe care le asigură statul român. Practic, prin acest act normativ am completat trei legi, Legea 193 din 2000, Legea 363 din 2007 și o Ordonanță de Urgență din 2014, introducând prevederi legate de conținutul digital al acestor produse pe care le cumpărăm și, de asemenea, introducând clarificări privind practicile incorecte, practicile înșelătoare sau practicile agresive. Cu ajutorul acestor modificări legislative sunt stabilite mult mai clar aceste practici, detaliate și, de asemenea, sunt adoptate sancțiuni care vin să reglementeze aceste practici și să protejeze și mai mult consumatorul. Țin să spun că Ministerul Economiei, împreună cu asociațiile profesionale, și, de asemenea, cu ANPC, am avut discuții pe parcursul a câtorva luni, astfel încât această ordonanță de urgență și aceste măsuri, care sunt adoptate în România, pe de o parte să asigure o protecție a consumatorilor așa cum prevăd standarde europene, dar, de asemenea, să avem și un cadru legislativ care să permită operatorilor economici să își desfășoare activitatea în mod corect, într-un mod concurențial, astfel încât să nu venim cu măsuri suplimentare care ar fi dus la diminuarea competitivității acestor operatori. În ceea ce privește sancțiunile, sancțiunile la nivel național ajung până la valoarea de două milioane de euro, echivalent în lei, și pentru cazuri excepționale transnaționale, care sunt specificate în Directiva Europeană, putem ajunge până la un procent de 4% din cifra de afaceri, dar în cazuri excepționale care vizează aceste practici neconcurențiale sau practici înșelătoare, care se manifestă în mai multe țări din cadrul Uniunii Europene. Dacă aveți întrebări vă ascult.

Reporter: Bună ziua! Deci, două milioane amenda maximă pentru ce se va da? În cazul în care contravențiile sunt în mai multe țări sau e…

Florin Spătaru: Nu. Valoarea maximă de două milioane este aplicată contravențiilor din România ținând cont de anumite criterii. Există criterii care sunt specificate, care țin de gravitatea faptei, de continuarea acestor practici ilegale şi de impactul pe care îl au asupra consumatorilor. Asta este o valoare maximală, dar pe fiecare tip de contravenție avem specificat în ordonanță, avem specificate maxime ale acestor sume sancţionatorii pe care ANPC le poate aplica.

Reporter: Şi dacă am înțeles bine, aceste modificări vizează mai ales serviciile digitale sau şi alte servicii?

Florin Spătaru: Aceste modificări vizează toate produsele și toate serviciile pe care un consumator le poate achiziționa de pe piața românească, dar care, de asemenea, după cum știți, au un conținut digital din ce în ce mai mare și atunci am reglementat și acest conținut digital, ca aceste practici și aceste produse să fie reglementate corespunzător și, de asemenea, fiecare consumator să știe care sunt drepturile pe care le are în raport cu comercianții. Sunt câteva lucrurile care trebuie menționate aici. Vorbim și de publicitatea online și de publicitate agresivă, în concordanță cu directiva europeană, sunt și acolo sancțiuni, în așa fel încât practicile comerciale și modalitatea de promovare a produselor să se facă în concordanță cu dorința consumatorului și să nu avem practici care efectiv să ne agreseze.

Reporter: Asta voiam să vă întreb, să precizați ce înseamnă o practică agresivă.

Florin Spătaru: De exemplu, o practică agresivă reprezintă insistența cu care un comerciant vine la ușa fiecărui consumator încercând în mod repetat să vândă un produs, deși consumatorul spune că nu dorește continuarea sau contractarea unei astfel de produs. Astea sunt reglementate și în această ordonanță.

Reporter: Telefoanele primite insistent de la operatori?

Florin Spătaru: Exact.

Reporter: Bun. Şi am văzut că şedinţa de guvern, pe agenda oficială se mai afla și o notă privind acele modificări legate de speculă, de prețurile prea mari la unele produse, un proiect care, înțeleg, se află în discuție, o propunere de la Consiliul Concurenței care, înțeleg, a ajuns şi la dumneavoastră. Dacă ne puteți da mai multe detalii.

Florin Spătaru: Este doar o primă notă care a fost discutată în Guvern şi se referă la măsuri de reglementare în domeniul speculei, în care vor colabora Ministerul Economiei, Oficiul Concurenței și Ministerul de Finanțe. Atunci când vom avea o formă, o prima formă, vom pune în transparență decizională și veți vedea toate detaliile.

Reporter: Deci nu s-a convenit asupra formei acesteia în şedinţa de guvern de astăzi?

Florin Spătaru: Nu, nu.

Reporter: Şi am văzut că exista acolo o referire la o listă de produse pentru care acele noi reguli să fie aplicate, lista aceea de produse… Adică există niște produse la care v-aţi gândit pentru care ar urma să fie…

Florin Spătaru: Cred că este prematur să discutăm despre o listă de produse sau despre cum va arăta această ordonanță. Ministerele de resort și Oficiul Concurenței vor lucra la o astfel de formă și o vom pune în discuție publică.

Reporter: Când anume ar putea fi aprobată, puteți face o estimare?

Florin Spătaru: Săptămâna viitoare vom avea o primă formă şi atunci o vom pune în transparență decizională.

Reporter: Mulţumesc.

Reporter: Bună ziua! Tot în legătură cu nota de informare referitoare la această ordonanță de urgență pe care o pregătesc Ministerul Finanțelor, Economiei și Consiliul Concurenței, se spune acolo că va aduce schimbări în domeniul concurenței și în domeniul protecției consumatorilor. Proiectul, aşa cum…. câteva informații care sunt prezentate în acea notă, spune doar despre inițiativa Consiliului Concurenței de a combate concurența neloială. Dvs ce veţi propune ca Minister al Economiei în privinţa protecţiei consumatorilor? Ce reglemenetări aveţi în vedere împotriva creşterii preţurilor în această ordonanţă de urgenţă?

Florin Spătaru: Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor are atribuţii specifice şi vom face referire sau vom include în această ordonanță modalități prin care Autoritatea Națională poate să controleze aceste produse.

Reporter: Care produse?

Florin Spătaru: Vorbim de produsele care sunt achiziționate de către fiecare consumator. Vedem că în lunile anterioare am avut creșteri de la un moment la altul al prețurilor și, printr-un astfel de act normativ, venim să reglementăm o astfel de situație.

Realizator: Vă gândiţi să impuneţi sancţiuni că, acolo, în proiect, apare o sancţiune de 1% din cifra de afaceri? – propunerea Consiliului Concurenței. Ministerul Economiei, ANPC-ul ce propun?

Florin Spătaru: Cred că este prematur. După cum știți, eu m-am exprimat acum ceva timp în ceea ce privește sancțiunile care ar trebui aplicate pentru aceste practici incorecte, dar va trebui să discutăm, să vedem care ar fi nivelul maximal pe care am putea să îl aplicăm, mai ales ținând cont de faptul că vom avea mai multe instituții implicate.

Florin Spătaru: Vom avea Oficiul Concurenței, vom avea ANAF-ul, vom avea și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor. În urma acestor discuții, și prin procesul de transparență decizională, vom stabili un nivel să zicem care să fie motivant pentru cei care vând aceste produse, să nu practice astfel de măsuri speculative.

Reporter: Revenind la ordonanța de urgență legată de protecția consumatorilor, cea care transpune directiva europeană, vreţi să ne dați câteva exemple care îi vizează pe oamenii de rând și pe firme legate de conținutul digital, protecția consumatorilor în mediul online, daţi-ne câteva exemple.

Florin Spătaru: Haideți să dăm câteva exemple. În momentul în care cineva promovează, de exemplu un produs pe o platformă online, spunând că achiziția se face de la un vânzător acreditat, dar de fapt vânzarea se face de la un terț, fără ca această informație să fie publică, asta este o practică incorectă, care poate fi sancționată corespunzător printr-o astfel de ordonanță. De asemenea, orice practică de influențare a consumatorului în defavoarea altora, fără să existe un fundament real, spunând că este cel mai bun preț de pe piață sau că este produsul cel mai căutat, această formă de marketing care nu este justificată prin evidențe, bineînțeles că este o practică de marketing incorectă și care, de asemenea, poate fi sancționată corespunzător dacă afectează drepturile consumatorului. Dacă nu afectează drepturile consumatorului și consumatorul în cunoștință de cauză decide să ia un astfel de produs, bineînțeles că, fără a fi sesizată Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului, această tranzacție este considerată una normală, comercială. De asemenea, promovarea unor produse în mai multe țări, sub aceeași denumire, dar sub standarde diferite, de asemenea este o practică incorectă și atunci ea poate fi sancționată. Deci, acest dublu standard care ar putea fi practicat de către producători sau de către vânzători este reglementat în acest moment prin această ordonanță de urgență.

Dan Cărbunaru: Mulţumesc. Dacă nu mai sunt alte întrebări, domnule ministru, v-aş rug să-l invităm alături de noi pe domnul ministru Daniel Cadariu, ministru al antreprenorialului și turismului. Domnule ministru.

Florin Spătaru: Mulţumesc şi eu.

Daniel Cadariu: Vă mulțumesc! Bună ziua! În cadrul ședinței de astăzi, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care rezolvă problematica apărută în cursul anului trecut pe plajele de pe litoral. Ordonanța sună în felul următor: Ordonanța de Urgență a Guvernului privind unele măsuri de eficientizare a activității turistice aferente sezonului turistic estival 2022 pe litoralul românesc al Mării Negre. După cum se știe, Administrația Națională Apele Române a derulat un proiect în două faze și l-a și finalizat. În urma finalizării lucrărilor din acest proiect s-a realizat protecția costieră prin reducerea eroziunii, iar în urma acestor investiții, statul româna a câștigat un nou teritoriu de aproximativ 100 de hectare de plajă turistică. Știm din cursul anului trecut că a apărut o problemă și anume faptul că agenții economici aveau încheiate contracte de concesionare pentru aliniamentul existent la momentul respectiv, pentru a fi utilizate acele porțiuni de plajă în scop turistic. În multe cazuri – și mă refer aici la stațiunea Mamaia, dar mă refer şi la Constanța și la Eforie Nord – în multe cazuri, dimensiunea, lărgimea plajelor depășește 200 de metri, poate chiar 300 de metri, aspect care a creat un disconfort pentru turiști, pentru că operatorii nu au putut amplasa șezlonguri, umbrele, alte facilități în folosul turiștilor în apropierea apei și au fost situații frecvente în cursul anului trecut când turiștii au renunțat efectiv să își mai petreacă concediul în acele stațiuni. Am aflat de această problemă la una dintre întâlnirile publice din ianuarie, de la Constanța, și, începând cu acel moment, am făcut nenumărate demersuri, am avut întâlniri la nivelul Ministerului Mediului cu echipele de acolo, cu reprezentanți de la Apele Române, pentru că, știm cu toții, plajele se află în administrarea Apelor Române, în subordinea Ministerului Mediului. Am reușit să identificăm această soluție pentru anul 2022, ceea ce presupune, în fond, o modificare, o amendare a unui articol din Codul administrativ, care permite închirierea prin încredințare directă, prin niște acte adiționale la contractele existente, către operatorii economici, fără licitație, pentru a scurta toate termenele și pentru a da posibilitatea desfășurării unei activități turistice corespunzătoare pe Litoral. În fond, orice agent economic, și discutăm de aproximativ 400 de astfel de cazuri pe Litoral, are la dispoziție 15 zile pentru a face o notificare către Apele Române în ideea de a încheia acel act adițional, iar Administrația Bazinală a Apelor Dobrogea, din acel moment are maximum 20 de zile la dispoziție pentru a încheia acel act adițional. Tarifele pentru noile suprafețe vor fi cele specifice activităților sportive și recreative la valori aflate deja în normative și valorile respective apar în anexa la ordonanța de urgență.

Pentru viitor, Ministerul Mediului are în derulare un proiect prin care vor fi determinate soluții de amenajare unitară a tuturor plajelor de pe Litoral la standarde actuale. Acesta este primul subiect pe care am vrut să-l prezint și. dacă îmi permiteți, cu ajutorul dumneavoastră, aș dori să fac un apel, un apel către beneficiarii schemelor de ajutor din Măsurile 1 și 2, cu capitaluri de lucru, și mă refer la cele 7.200 de cazuri în care agenții economici au fost notificați să restituie sumele respective din cauza faptului că nu au depus rapoartele de progres în termenul prevăzut de lege: 90 de zile pentru Măsura 1, 180 de zile pentru Măsura 2. Pornind de la această stare de fapt,  într-una din săptămânile trecute s-a adoptat o ordonanță de urgență, ulterior a fost transformată în lege, a fost promulgată și s-a creat posibilitatea extinderii termenului până la care se pot depune acele documente, acele rapoarte de progres, până la data de 30 aprilie anul acesta. Deci mai avem practic două zile la dispoziție. Acesta este motivul pentru care fac apel încă o dată, prin intermediul dumneavoastră, la toți beneficiarii care se află în astfel de situație să depună acele rapoarte de progres. Noi, de altfel, ca și minister ne-am făcut datoria, am făcut notificări punctuale pentru fiecare din aceste cazuri. Şi, dacă tot am ajuns la Măsura 1 și Măsura 2, aş mai oferi două informații. Una dintre ele se referă la Măsura 1, etapa a doua, acolo unde am avut 33.000 de cereri de finanțare, 25.000 dintre ele sunt declarate eligibile și s-au efectuat plăți până în momentul de față pentru 11.500 de agenți economici. În ceea ce privește Măsura 2, acolo unde se așteptau din partea celor 2.900 de beneficiari sumele, în momentul de față suntem cu plățile la 90%, 2.600 de beneficiari au primit aproximativ 530 de milioane de lei. Pentru diferență, rezolvarea stă doar la agentul economic, cel care trebuie să facă dovada către minister că a făcut sau a depus în bancă cofinanțarea prevăzută de contract. Vă mulțumesc. Aștept întrebări.

Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, sunteți și ministrul antreprenoriatului, mediului de afaceri. Spuneţi-mi cum vi se pare sau din punctul dvs de vedere introducerea unei noi taxe pentru mediul de afaceri obligatorie care să ajungă la Camera de Comerț, o entitate privată. Pentru ce s-ar introduce o astfel de taxă și cum ar ajuta mediul de afaceri o nouă taxă pentru ei?

Daniel Cadariu: Pot exprima doar un punct de vedere personal în calitate de liberal şi în calitate de acțiuni asumate de actuala coaliţie la început de drum. Pentru anul 2022 nu se acceptă introducerea niciunei taxe noi. Dacă discutăm pentru viitor, e o situație care trebuie analizată, eu, unul, nu sunt foarte convins de acest demers.

Reporter: Spuneţi-mi, că aţi tot avut întâlniri cu mediul de afaceri, vi s-a spus în întâlnirile astea că ar fi nevoie de o nouă taxă, astfel încât să le crească lor productivitatea?

Daniel Cadariu: Vă dați seama că nu am primit o astfel de afirmație din partea niciunui agent economic și slavă Domnului am avut peste 12 întâlniri cu mediul de afaceri şi cu reprezentanții din turism în țară, în teritoriu, nu le mai pun la socoteală pe cele de la nivel central în niciun caz. Din contră, mediul de afaceri așteaptă simplificare legislativă, reduceri de taxe și sprijin din partea statului în situații deosebite, cum am și fost în perioada de pandemie, cum suntem acum în perioadă de conflict la graniță.

Reporter: Să îmi mai spuneți dacă vreodată vi s-a spus de mediul de afaceri că au primit vreun sprijin din partea Camerei de Comerț?

Daniel Cadariu: Nu vreau să mă pronunț pe acest subiect, nu am detalii.

Reporter: Am înțeles. Vă mulțumesc.

Reporter: Bună ziua! Vă rog să reveniți puțin la problema plajelor, reglementată acum. Nu îmi este foarte clar cine și ce câștigă prin atribuirea directă a acelor contracte de închiriere, adică ce câștigă statul, ce câștigă operatorii privați? Sau ce pierd?

Daniel Cadariu: Cei care câștigă sunt turiștii, sunt cetățenii României care își vor petrece concediile în acest an pe litoral și care în cursul anului trecut au fost afectați de acea stare de fapt, acea stare de lucruri, pentru că nu au putut utiliza multe porțiuni de plajă din stațiunea Mamaia, din Constanța, așa cum spuneam, din Eforie Nord.

Reporter: Şi, revenind la întrebarea mea, ce câștigă statul și ce câștigă operatorii…?

Daniel Cadariu: Statul va încasa acele sume de închiriere prevăzute în anexa la ordonanța de urgență.

Reporter: Doar statul încasează sumele respective, nu se împarte și cu…? Adică operatorii privați ce câștigă prin încredințarea directă?

Daniel Cadariu: Păi câștigă posibilitatea ca acei turiști care în cursul anului trecut au renunțat să își petreacă concediul în stațiunea respectivă, anul acesta să o facă. Pentru că în urma aplicării prevederilor ordonanței toți operatorii economici – și sunt peste 400 în situația aceasta – vor putea amplasa șezlonguri, umbrele în vecinătatea apei, pentru că – nu-i așa? – orice turist pentru asta merge pe Litoral.

Reporter: Şi banii pe șezlonguri rămân la operatorii privați?

Daniel Cadariu: Astea sunt chestiuni prevăzute în contractele de concesionare, nu intervenim asupra lor.

Reporter: Deci statul ia toţi banii de pe închirierea acelor porțiuni.

Daniel Cadariu: Aşa este.

Reporter: Bună ziua, domnule ministru! Aș reveni puţin la taxele despre care vorbeam puțin mai devreme. Cum vedeți dumneavoastră taxarea progresivă, impozitul progresiv și suprataxarea companiilor? O măsură propusă, de altfel, și discutată în spațiul public de către Florin Cîţu.

Daniel Cadariu: Din perspectiva mea de liberal, nu o văd cu ochi buni. Şi din efectele pozitive ale aplicării impozitării unitare în cursul anului 2005 sau 2006 și care a dat rezultate notabile în ce înseamnă ridicarea la suprafață a economiei negre sau gri, evident că nu aş susține o astfel de măsură. De altfel, nici nu este asumată de către coaliţie în momentul de față.

Reporter: Dar am înțeles că este prinsă o reformă cel puțin a fiscalizării în Planul Național de Redresare și Reziliență şi că acestea ar putea să fie măsurile luate.

Daniel Cadariu: Nu am răspuns, nu cunoscut în detaliu subiectul. Prefer să nu mă pronunț.

Reporter: O întrebare legată de faptul că în câteva zile va începe oficial sezonul estival. Cum vi se pare că e pregătit litoralul pentru această situaţie? Şi dacă credeţi că, în situaţia în care tichetele de vacanţă ar fi fost date mai repede, gradul de ocupare ar fi fost mai mare. De ce s-a întârziat cu aceste tichete?

Daniel Cadariu: Haideți să o luăm pe rând. Ne referim, în primă etapă, la minivacanța de 1 Mai. Din informațiile pe care le avem până la acest moment, vor fi deschise undeva peste 100 de hoteluri de pe litoral cu acest prilej. Tot la nivel de sfârșit de săptămână trecută, informațiile spuneau că va fi un grad sau există un grad de rezervare de peste 80% în momentul de față și ceva mai mare în Costinești. Deci, din punctul acesta de vedere, lucrurile stau bine. Din punctul de vedere al autorităților, s-a şi făcut public acest lucru, cei de la Apele Române și-au făcut treaba până în acest moment, au curățat plajele, le-au predat către operatorii economici, pentru ca aceștia să aibă posibilitatea să le amenajeze și pentru data de 1 mai, asta pe de-o parte. În ceea ce privește problematica tichetelor de vacanță – și probabil ne referim la tichetele de vacanță pentru salariații din sectorul bugetar – noi am adoptat în decembrie ordonanța de urgență, ea a stat la baza întocmirii bugetelor tuturor instituțiilor pentru a-şi putea prinde sumele necesare. Acum nu e mai puțin adevărat că, fiind atât de multe instituții, cu toate sau aproape toate dintre ele au trebuie să facă achiziții publice la început de an. Din evidența de săptămâna trecută reieșea faptul că aproximativ 97 de milioane de lei deja au ajuns în conturile beneficiarilor. E o sumă modică faţă de totalul care ar fi trebui să ajungă.

Pe de altă parte, pentru această perioadă și pentru începutul de sezon, mă refer la minivacanța de 1 Mai, există și acele tichete nefolosite din anul 2019 şi din anul 2020 care pot fi folosite oricum doar până la sfârșitul lunii iunie și atunci e un sprijin suplimentar. Mai fac o precizare și vă mulțumesc că îmi dați prilejul: și operatorii economici din privat pot emite tichete de vacanță și nu sunt limitate la acea sumă de 1.450 de lei, pot merge până la șase salarii minim pe economie și prin acest mod pot să-şi stimuleze propriii angajați, mai ales în situația actuală a unei crize a forței de muncă din România, și nu numai, destul de accentuată. Poate fi una din variantele de a fideliza salariatul sau, de ce nu, pentru un salariat nou să fie una din condițiile pachetului inițial, de bază, oferit unui eventual salariat.

Reporter: Puteți să estimați când vor ajunge tichetele în sistemul public la beneficiar? Vor ajunge până la 1 iunie?

Daniel Cadariu: Așa ar trebui. Vă dați seama, sunt atâtea instituții publice în România și fiecare are autonomie în decizie. Noi am tot făcut apeluri publice în sensul acesta. Sper ca cei care conduc aceste instituții, să o facă cât mai repede.

Reporter: Şi o precizare: vorbeați despre faptul că Ministerul Mediului pregătește un proiect pentru ca toate plajele să fie amenajate unitar. Acest lucru ar trebui să se întâmple de la anul?

Daniel Cadariu: Nu știu detalii. Va trebui să-i întrebați pe cei de la Ministerul Mediului. Am înțeles că există o colaborare cu Ordinul Arhitecților din România și e în derulare achiziția publică pentru a avea la dispoziție acel proiect, moment în care el va fi aplicat pentru tot ceea ce înseamnă plajă de pe Litoral, nu numai ca în subiectul de față, care este tema ordonanței de urgență a plajelor lărgite.

Reporter: Actele adiționale încheiate în baza ordonanței de astăzi sunt valabile anul acesta?

Daniel Cadariu: Doar pentru anul 2022. Așa și spune titlul ordonanței. Vă mulțumesc.

Dan Cărbunaru: Mulţumesc foarte mult, domnule ministru pentru intervenția dumneavoastră și pentru răspunsurile la întrebări. Cu permisiunea dumneavoastră, aș vrea să vă prezint câteva dintre deciziile luate astăzi în ședința de guvern, altele decât cele prezentate deja de către cei doi domni miniștri, nu înainte însă de a vă semnala faptul că România a fost recunoscută ca partener de încredere pentru Statele Unite ale Americii din punct de vedere al protecției proprietății intelectuale. Se întâmplă asta pentru prima dată după mai bine de 25 de ani. Reprezentantul pentru comerț al Statelor Unite, Agenția Guvernului SUA care se ocupă de relațiile comerciale internaționale, a publicat ieri Raportul special 301, pentru anul în curs, în care, pentru prima dată, România este, după 25 de ani, mai bine de 25 ani, scoasă de pe lista de supraveghere, un watchlist care a inclus România timp de mai bine 25 de ani. Scoaterea de pe această listă este o recunoaștere formală că avem capacitatea de a depăși limitele semnalate în mod repetat de partenerul transatlantic privind protejarea drepturilor de proprietate intelectuală, eliminarea țării noastre de pe această listă reflectând recunoașterea progreselor pe care România le-a făcut în ultimul an, în mod special, pentru a îmbunătăți protecția și aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală, precum și atenția Guvernului României în a eficientiza acest domeniu printr-o contribuție majoră la dezvoltarea economică și socio-culturală. Mai multe detalii în acest sens vom transmite în comunicatul de presă.

Revenind însă la deciziile luate astăzi de Guvern, aș vrea să vă semnalez Ordonanța de Urgență pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență nr. 60/2020 privind unele măsuri financiare pentru implementarea proiectelor de infrastructură fazate din perioada 2007-2013, finanțate din fondurile Uniunii Europene pentru perioada de programare 2014-2020. Prin aprobarea acestui act normativ, Guvernul va acoperi necesarul de finanțare în valoare de 251,2 milioane lei fără TVA, pentru a putea astfel finaliza 26 de proiecte importante în infrastructura de apă și apă uzată, dar și de asistență tehnică. În acest fel se evită atât blocarea implementării proiectelor, dar și evitarea dezangajării unor fonduri europene. În privința proiectelor de lege aș vrea să vă semnalez un proiect de lege privind modificarea și completarea Legii 167 din 2014 privind exercitarea profesiei de bonă. Este o măsură prevăzută în Programul de guvernare 2021-2024. Prin această măsură Guvernul aprobând modificarea și completarea acestei legi pentru a facilita accesul familiilor la serviciile de îngrijire și supraveghere a copilului pe timp de zi, inclusiv la accesarea ajutorului financiar acordat familiilor pentru plata serviciilor oferite de bonă.

Tot astăzi, Guvernul a aprobat Strategia de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome pentru perioada 2022-2027, document care vine în urma unui amplu proces de consultare cu toți actorii relevanți la nivel local, județean sau național. Strategia își propune să îmbunătățească accesul cetățenilor de etnie romă la servicii de educație, sănătate, ocupare și antreprenoriat, locuire și infrastructură – sunt domeniile care au fost abordate începând încă din 2001, atunci când a fost adoptată prima strategie de îmbunătățire a situației romilor din România, noua strategie prioritizând probleme care necesită atenție, precum cultură, tradiții, identitate, combaterea discriminării, a discursului și a atitudinilor antirome generatoare de discurs incitator la ură rasială. Guvernul României pleacă de la premisa că o mai bună cunoaștere a culturii, a tradițiilor și crearea de instituții care să valorizeze patrimoniul cultural al minorității rome contribuie la combaterea discriminării și la cultivarea unui climat de acceptare pentru diversitate în țara noastră. În acest scop, pentru implementarea strategiei mai exact, sunt avute în vedere inclusiv finanțări din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, dar și din programele operaționale, alături de politicile deja implementate la nivelul ministerelor de resort, acestea urmând să îmbunătățească inclusiv calitatea vieții tuturor cetățenilor, mai ales în rândul celor care provin din medii vulnerabile.

Astăzi, Guvernul a aprobat și constituirea, organizarea și funcționarea Comitetului interministerial privind schimbările climatice. Este un comitet care va fi coordonat de către premierul Nicolae-Ionel Ciucă și care va fi format din reprezentanți ai instituțiilor publice din România care vor elabora și implementa politicile în domeniul combaterii efectelor schimbărilor climatice. Este o temă care preocupă în mod special tânăra generație, dar nu numai, este și responsabilitatea noastră să gestionăm prezentul și mai ales viitorul nostru, în condițiile în care vedem la nivel global, dar și la nivel național aceste efecte. Împreună cu ministerele de resort, reprezentanții grupului vor analiza și propune soluții pentru a asigura concordanța politicilor din sectoarele care au impact asupra schimbărilor climatice, vor propune politici prioritare anuale în privința schimbărilor climatice, atât în raport cu angajamentele asumate la nivel european, cât și în raport cu alte organizații internaționale la care România este parte sau este în curs de accedere.

Acestea ar fi principalele elemente de noutate pe care aș fi vrut să vi le semnalez. Aș adăuga doar Hotărârea de Guvern aprobată azi privind nota de fundamentare privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții Sistem Integrat de Management în sistemul de asigurări sociale de sănătate. Astfel, se asigură continuitatea și finalizarea unei proiect important de investiții, Sistem Integrat de Management, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, un proiect derulat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, principalul obiectiv fiind dezvoltarea unui instrument care să consolideze capacitatea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate de a comunica rapid și eficient cu instituțiile care alimentează cu informații sistemul de sănătate publică, crescând gradul de interoperabilitate a sistemelor informaționale și informatice, precum și standardizarea datelor, ceea ce va eficientiza activitatea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Eu m-aş opri aici cu prezentările. Dacă nu sunt alte întrebări, vă rog.

Reporter: Am două întrebări care nu au legătură neapărat cu subiectele de pe agenda oficială a Guvernului, dar poate ne puteți ajuta cu un răspuns. Astăzi, înțeleg că expiră termenul până la care trebuia să semneze contractul pentru cele patru corvete, să semneze Ministerul Apărării. S-a discutat în ședința de guvern, se ia o decizie în această privință, se amână, ce se întâmplă?

Dan Cărbunaru: Nu am informații că s-a discutat în ședința de guvern această temă astăzi cel puțin, dar cu siguranță Ministerul Apărării vă poate furniza datele în legătură cu care doriți informații suplimentare.

Reporter: Şi o altă chestiune care a stârnit discuții la nivelul…

Dan Cărbunaru: Iertați-mă! Ce pot să vă asigur este că Guvernul României și în mod particular Ministerul Apărării fac toate demersurile necesare ca România să beneficieze de o capacitate de apărare consistentă, mai ales în contextul pe care îl traversăm.

Reporter: O altă chestiune care este în discuție în spațiul public în acest moment – faptul că există un proiect prin care DSU va coordona asistența medicală de urgență, un proiect pentru care înțeleg că Ministerul Sănătății nu este avizator. Dacă s-a discutat această chestiune în guvern sau ministrul sănătății a avut un punct de vedere exprimat?

Dan Cărbunaru: Cel puțin în această ședință de guvern nu s-a aflat pe agendă. Pe de altă parte, există un proiect pe care Ministerul de Interne l-a publicat și care vizează această chestiune. Din datele pe care le am sunt elemente care actualizează practic într-un singur format elemente preexistente, dar, în măsura în care sunt necesare clarificări între ministere, cu siguranță acestea se vor produce.

Reporter: Mulţumesc.

Dan Cărbunaru: Mulțumesc şi eu foarte mult. Vă mulțumesc pentru prezență și vă doresc o zi bună!

Sursa: Briefing de presă la finalul ședinței de guvern din 28 aprilie