Briefing de presă la finalul ședinței de guvern din 29 iunie

Galerie foto

Briefing de presă susținut de ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, ministrul Familiei Tineretului și Egalității de Șanse, Gabriela Firea, consilierul de stat în Cancelaria Prim-Ministrului, Mădălina Turza, și purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru

[Check against delivery]

Dan Cărbunaru: Bună ziua! Bine v-am regăsit la briefingul de presă al Guvernului României. Astăzi vor fi prezentate teme din patru domenii extrem de importante. Primul dintre aceste domenii vizează sprijinul pe care Guvernul României îl oferă tinerilor, copiilor, familiilor din țara noastră și în acest sens o invit alături de mine pe doamna ministru al tineretului și familiei, doamna ministru Gabriela Firea, pentru că astăzi guvernul a aprobat un pachet de măsuri care vin în sprijinul tinerilor și familiilor din România. Doamna ministru, vă rog.

Gabriela Firea: Mulțumesc foarte mult domnului secretar de stat, domnului purtător de cuvânt. Într-adevăr în cadrul ședinței de guvern s-au adoptat mai multe hotărâri care cred, și nu numai eu, că vor îmbunătății măcar parțial viața românilor și aș vrea să mă refer aici la un proiect care a fost de multe ori solicitat de către tineri să se aplice și în România, dar, din păcate, această decizie s-a amânat ani de-a rândul, și anume: posibilitatea ca tinerii studenți sau ieșiți din perioada studenției, să poată să beneficieze și ei, la fel ca în orice țară europeană sau ca în Statele Unite ale Americii, de posibilitatea de creditare cu garanția statului, pentru că în cazul tinerilor aici este, de fapt, cea mai mare dificultate, neavând cei mai mulți dintre ei proprietăți sau neavând venituri crescute nu pot să justifice posibilitatea în fața unui agent bancar că pot să restituie un credit pe care, eventual, l-ar contracta de pe piața bancară privată. Împreună cu Ministerul de Finanțe și Fondul Român de Garantare și Contra garantare am venit cu acest proiect tocmai în sprijinul celor care, pentru că nu este o obligativitate, firește, fiind un credit, o posibilitate a studenților, inclusiv a masteranzilor și doctoranzilor, precum și a tinerilor care nu mai sunt în studenție, de a contracta aceste credite cu garanția statului. În cazul studenților este vorba despre 10.000 de euro, în lei, firește, la cursul zilei, cu garanția statului de 80%, iar în cazul tinerilor în familii sau în cupluri este vorba despre 15.000 de euro, tot în lei la cursul zilei. Ce cheltuieli vor fi eligibile? Ce cheltuieli vor putea fi acoperite din aceste sume cu garanția statului? Pentru studenți se pot face plăți vizând publicarea unor lucrări științifice, inclusiv lucrări în urma finalizării studiilor la facultate, la masterat sau la doctorat, plata în avans a chiriei, și aici, de asemenea, a fost o solicitare de a-și putea plătiți în avans chiria, fie locul la cămin, fie o chirie în sistemul privat, în oricare oraș din țară. De asemenea, pot fi achitate și alte nevoi personale din partea studenților, masteranzilor și doctoranzilor. Iar în cazul celor 15.000 de euro, în lei, firește, la cursul zilei, pentru familii, programul „Family Start”, aici se pot achita cheltuieli pentru creșă, pentru grădiniță, pentru afterschool dacă au copii, pentru eventual achiziționarea unui autoturism cu mai multe locuri, dacă este vorba despre o familie numeroasă, cu 7-8 locuri sau pentru un avans, e adevărat, nu în totalitate suficient, pentru contractarea unei locuințe sau alte nevoi personale. Spuneam la început că noutatea constă în faptul că până acum nu am avut în România, din păcate, credite dedicate tinerilor, studenți sau nu care să aibă garanția statului, iar dacă în acest moment dacă un tânăr merge în sistemul bancar trebuie să aducă dovada veniturilor, deci, a unor venituri crescute – practic, să dovedească că poate să achite acea rată lunară și, de asemenea, de multe ori se solicită și un gaj pe o proprietate a lor sau a părinților. Aflând cu toții aceste informații, pentru că ele sunt publice, de aceea, fiind și Anul european al tinerilor, ne-am gândit ca în pachetul „Sprijin pentru România” guvernul să vină cu acest proiect inițiat de Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse împreună cu Ministerul de Finanțe. Tot ceea ce înseamnă detalii tehnice vor fi cuprinse într-un ordin de ministru, care va apărea foarte curând și vi-l vom prezenta, îl vom da publicității, pentru că ne-am dori ca de la începutul sesiunii, de fapt chiar înainte de începutul sesiunii din toamnă, dacă e vorba și de plata chiriei, aceste credite să poată să fie deja contractate. Fiind câteva luni din acest an, ne așteptăm la un număr nu suficient de relevant de aplicanți, dar totuși în măsură să ne dea nouă informații relevante, astfel încât să putem să stabilim o sumă mai concretă și mai aproape de realitate, pe care să o introducem în bugetul ministerului pe anul viitor – și sunt convinsă că, având susținerea premierului și a domnului ministru de finanțe, precum și a coaliției, vom reuși să obținem această sumă -, astfel încât să putem să garantăm tinerilor cât mai multe astfel de credite – care, repet, sunt cu garanția statului, prin Fondul Român de Garantare și Contra garantare, și pe mine mă bucură faptul că sunt deja câteva bănci comerciale private care și-au arătat interesul în dialogul pe care l-am avut în această perioadă de a acorda credite pentru studenți, în cadrul programului anunțat puțin mai devreme, și pentru familii, „Family Start”: Banca Comercială Română, de asemenea CEC, Banca Transilvania sunt doar câteva dintre băncile care sunt deja prinse în acest program și vor fi printre cele care vor acorda creditele. Dacă sunt întrebări. Dacă nu, revenim cu ordinul de ministru, pe care aș vrea să vi-l pun la dispoziție, pentru că acolo vor fi toate chestiunile tehnice incluse, iar prin Direcțiile noastre județene de tineret și familie vom primi deja în această vară dosarele.

Reporter: Bună ziua, doamnă ministru! O clarificare referitoare la programul „Family Start”, pentru că inițial s-a discutat ca acești bani să poată să fie folosiți nu doar pentru nunți, cât și pentru botezuri de exemplu. Pot românii să folosească acești bani și pentru astfel de evenimente importante?

Gabriela Firea: Cei 15.000 de euro în lei, la cursul zilei, acordați în programul „Family Start” pot fi folosiți pentru achitarea unor nevoi pe care le au familiile cu copii, în sensul: creșă, grădiniță, afterschool, sau pentru achiziționarea unei mașini cu mai multe locuri, dar, de asemenea, și pentru evenimente personale, în care sunt incluse și cele menționate de dumneavoastră: cununie religioasă, cununie civilă sau botezul unui copil. Nu sunt excluse de la criteriile de eligibilitate, dimpotrivă; sunt incluse.

Reporter: Vă mulțumesc!

Gabriela Firea: Mulțumesc și eu! Şi vă promit să vă trimit ordinul cu toate detaliile tehnice în cel mai scurt timp, pentru că, repet, am dori ca aplicanții să aibă deja toate informațiile, astfel încât înaintea sesiunii de toamnă, din 1 octombrie, cei care doresc să poată să aplice. Mulțumesc foarte mult!

Dan Cărbunaru: Vă mulțumesc foarte mult, doamna ministru! O parte importantă, iată, din pachetul „Sprijin pentru România”, care continuă în adoptare, în aplicare, pentru a proteja cetățenii români și în egală măsură și economia noastră de efectele crizelor pe care le traversăm. Vom reveni imediat cu noi detalii în acest sens, cu ajutorul domnului ministru al finanțelor. Dar aș vrea să îl chem alături de noi pe domnul ministru al investițiilor și proiectelor europene, domnul Marcel Boloș, o prezență constantă, pentru că și prioritățile guvernului sunt constant legate de absorbția de bani europeni.

Domnule ministru, vă rog!

Marcel Boloș: Mulțumesc. Într-adevăr pentru politica de coeziune astăzi este o zi istorică, mă refer la perioada de programare viitoare, respectiv, perioada de programare 2021-2027. S-a adoptat un număr de 5 acte normative, pentru a finaliza toată documentația și toate documentele necesare, astfel încât acordul de parteneriat în formă actualizată, 16 programe operaționale, din care au fost trimise până acum la comisie 13 și restul urmează să fie trimise în cursul zilei de mâine, așa încât România trimite oficial pentru politica de coeziune, respectiv, pentru perioada de programare 2021-2027, toate documentele necesare acestui buget enorm pe care îl avem, de 44 de miliarde de euro, din care 31 de miliarde de euro reprezintă componenta de grant, iar componenta de cofinanțare este de 13 miliarde de euro. În politica de coeziune bugetele cele mai generoase sunt alocate pentru componenta de transport, avem un buget de 9,6 miliarde euro care este destinat infrastructurii de transport și continuarea programului amplu de realizare a autostrăzilor, infrastructurii feroviare și a tuturor proiectelor care privesc dezvoltarea pe termen lung a României. De asemenea, o componentă importantă în politica de coeziune o reprezintă dezvoltarea regională, respectiv, Programele Operaționale Regionale, cele care sunt destinate infrastructurii de drumuri județene, infrastructurii de mobilitate urbană, infrastructurii de regenerare urbană, deci, toate acele proiecte care privesc standardele de locuire și îmbunătățire a calității vieții oamenilor la nivelul comunităților locale. Pentru prima dată în istoria politicii de coeziune avem acest buget generos alocat încât să putem contribui substanțial la ceea ce înseamnă îmbunătățirea condițiilor și a calității vieții la nivelul comunităților locale. Şi tot în cursul zilei de luni a fost adoptat ultimul act normativ care era necesar pentru procesul de descentralizare a dezvoltării regionale, astfel încât autoritățile de management la nivel regional să poată să își îndeplinească toate funcțiile care le sunt necesare pentru ca să poată gestiona aceste fonduri în interesul comunităților locale. De asemenea, pentru componenta de sănătate pentru prima dată avem primul Program Operațional Multifond, care sprijină serviciul public de sănătate. Pe lângă infrastructura de sănătate sunt alocate fonduri pentru ceea ce înseamnă pregătirea resursei umane și inclusiv pentru partea de servicii de prevenție, inclusiv pentru ceea ce înseamnă componenta de digitalizare a sistemului de sănătate, 3,8 miliarde euro.

Iar pentru dezvoltarea durabilă, respectiv, infrastructura de apă, canalizare și componenta de energie din cadrul politicii de coeziune, sunt de asemenea alocați 5,2 miliarde euro. Precizez că este bugetul politicii de coeziune separat de bugetul Planului Național de Redresare și Reziliență, unde România are 29,2 miliarde euro, iar aici, în politica de coeziune, bugetul este mult mai generos, împreună cu cofinanțarea națională avem alocați 44 de miliarde de euro. Așadar pentru politica de coeziune este o zi importantă, un efort pe care împreună cu colegii din cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene l-am depus în ultimele două luni, peste 3.200 de pagini are această documentație și am mobilizat toți colegii pentru ca sfârșitul verii să ne prindă cu acest pachet de documente necesar ca România să acceseze cele 44 de miliarde de euro pe care le are la dispoziție. Vă mulțumesc.

Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu domnule ministru. Vă rog, întrebări.

Reporter: Bună ziua, domnule ministru! O clarificare după o declarație pe care premierul Nicolae Ciucă a făcut-o ieri referitoare la Planul Național de Redresare și Reziliență și spunea premierul că va renegocia Guvernul tot ce se poate renegocia în beneficiul cetățenilor și al economiei. Era o întrebare pusă despre acel capitol energetic din PNRR. Ne puteți spune, în acest context, până la urmă, se poate sau nu se poate renegocia PNRR, pentru că așa înțelegem că și partenerii de la PSD ar dori renegocierea acelui procent de 9,4% din PIB pentru pensii, dar și includerea unui capitol pentru agricultură, de exemplu.

Marcel Boloș: Renegocierea PNRR-ului se află în orientările Comisiei Europene, care au fost publicate în consultare publică și care urmează procesul și, respectiv, toți pașii necesari pentru a fi adoptat la nivel european și a intra în vigoare. În aceste orientări se menționează foarte limpede condițiile de renegociere a Planului Național de Redresare și Reziliență, care pot să sufere modificări, în funcție de cum va fi negociat și dus la bun sfârșit acest important document pentru România. Pentru România este extrem de necesar ca în Planul Național de Redresare și Reziliență să se regăsească toate componentele care reprezintă o prioritate a crizei actuale pe care o parcurgem. De aceea, ne dorim ca toate aceste priorități din criză care țin de independența energetică, criza referitoare la securitatea alimentară sau competitivitatea economică, pentru că și mediul de afaceri este influențat de criza pe care o parcurgem în prezent, toate acestea sunt priorități la nivel național și demersurile noastre se fac în acest sens. Așteptăm să se aprobe regulamentul și să vedem unde va duce negocierea și modificările pe care le susțin statele membre în cadrul procesului de negociere.

Reporter: Dar ce facem cu capitolul legat de pensii, despre care vă întrebam, pentru că până la urmă pensionarii sunt afectați de toate aceste crize, prin care trece nu doar România, ci întreaga Europă.

Marcel Boloș: Așa cum s-a precizat în spațiul public este un pachet de reforme și investiții cu care se va merge la negociere, este nevoie de un mandat din partea Guvernului și a coaliției de guvernare pe această temă și de nenumărate ori s-a spus că este o prioritate acest lucru și ar fi păcat ca noi în momentul în care am dori să susținem prin măsuri de creștere a veniturilor populația afectată, să nu putem din cauza acestui procent și să le spunem oamenilor: nu putem să vă creștem veniturile, pentru că avem această limită impusă pentru cheltuielile cu pensiile. Pot să vă spun că niciun stat membru din Uniunea Europeană nu are această limită impusă prin PNRR, din acest punct de vedere suntem unicat în Uniunea Europeană, având acest tip de reformă sau, mă rog, această constrângere mai bine spus asupra unei cheltuieli foarte importantă pentru România și pentru categoriile de persoane afectate.

Reporter: Deci, să înțelegem că după ce se va ajunge la un consens în coaliție și, înțelegem, există acest consens, guvernul va primi mandat și în perioada imediat următoare veți merge și veți negocia.

Marcel Boloș: Da, când deschidem negocierea informală, chiar dacă ea formală va avea loc și va dusă la bun sfârșit după aprobarea regulamentului, trebuie să fim foarte bine pregătiți, negocierile nu sunt simple, ele sunt foarte dure și vă spun din experiența de 15 ani pe care o am în domeniul fondurilor europene că trebuie înainte să ne facem temele și să fim o echipă de negociere puternică pentru ca să putem convinge că avem aceste nevoi și că ele corespund cu ceea ce România are nevoie pentru dezvoltare pe termen lung.

Reporter: Vă mulțumesc.

Reporter: Bună ziua, domnule ministru! Voiam să vă întreb legat de avansul din PNRR și prima tranșă care a venit. Ştim că sunt undeva la aproximativ patru miliarde de euro în continuare care stau nefolosiți în conturile băncii centrale. Când vom folosi acești bani, până la urmă?

Marcel Boloş: Pe măsură ce se implementează proiectele de infrastructură, ați văzut…

Reporter: Daţi-ne un termen! Că de fiecare dată primim acest răspuns…

Marcel Boloş: Termenul pentru efectuarea plăților nu cred că poate să-l dea cineva, pentru că, pe măsură ce se efectuează plățile aferente fiecărui proiect de infrastructură pe care îl susținem, plățile se derulează în ritmul în care se implementează proiectele, deci…

Reporter: Deci să ne așteptăm că banii vor mai rămâne acolo mult și bine.

Marcel Boloş: Eu cred că este un câștig că avem acești bani cu care putem susține proiectele de anvergură pe care urmează să le implementăm din PNRR.

Reporter: Şi voiam să vă mai întreb cum comentați faptul că doar cinci jaloane și ținte din cele 27 din PNRR pentru acest trimestru, deci care expiră acum, pe 30 iunie, au fost îndeplinite până în acest moment.

Marcel Boloş: Eu zic să așteptăm data de 1 iulie și să facem această evaluare la momentul potrivit.

Reporter: Garantați că vor fi îndeplinite toate aceste jaloane şi ţinte /…/?

Marcel Boloş: Garantarea trebuie să vină din partea ministerelor de linie. Dar, cum cunosc, toți colegii noștri fac eforturi și toate ministerele de linie pentru ca aceste jaloane pe care le avem de îndeplinit să fie duse la bun sfârșit.

Reporter: Care sunt ministerele care au restanțe la acest capitol?

Marcel Boloş: Eu zic să așteptăm până pe data de 1 iulie. Atunci este evaluarea corectă, onestă, cinstită pentru toate ministerele de linie.

Reporter: Mai sunt exact doar două zile. Măcar spuneți-ne care sunt…

Marcel Boloş: Vineri!

Reporter: …care e ministerul care are cele mai multe restanțe la acest capitol.

Marcel Boloş: Nu este corect față de colegii din ministerele de linie să dau astăzi…

Reporter: Dar nici faţă de români, să nu știe ce ministere nu-şi fac treaba şi nu-şi îndeplinesc țintele şi obiectivele /…/.

Marcel Boloş: Toți, până la sfârșitul zilei de 30 iunie, au aceeași șansă ca aceste jaloane să fie duse la bun sfârșit și analiza corectă pe data de 1 iulie este cel mai limpede să se facă.

Reporter:  Bună ziua! Tocmai ce aţi spus că dvs. considerați că este un câștig că avem acești bani – care, într-adevăr, încă nu au fost puși la treabă – la Banca Națională. Şi totuși, nu sunt mai câștigate acele state care au pus deja la treabă banii primiți din ale lor planuri de redresare şi reziliență? Ce câștig avem noi că stau banii nefolosiți acolo, la BNR?

Marcel Boloş: Am spus că noi avem acest disponibil în momentul de față și, într-adevăr, am explicat de nenumărate ori că banii pot să fie folosiți în momentul în care structurile organizatorice sunt operaționale și în momentul în care proiectele de infrastructură se implementează, respectiv apelurile de proiecte sunt lansate. Acum, cheltuirea lor cu orice preț și… plățile acestea pentru PNRR se fac pe măsură ce proiectele se implementează. Și din acest punct de vedere eu zic să mai avem puțină răbdare și lucrurile vor intra într-o normalitate firească, pentru ca să putem duce la bun sfârșit proiectele României.

Reporter: Când vor intra aceste lucruri pe un făgaș al normalului şi când vom folosi primii bani?

Marcel Boloş: Eu cred că deja primele semne au început să apară. S-au semnat contractele de execuție lucrări pentru autostrada A7 Ploiești – Buzău, pentru primul sector din autostradă și plățile urmează să se facă în conformitate cu contractele de execuție lucrări încheiate. Şi cred că acesta este un lucru foarte bun pentru ceea ce înseamnă implementarea acestor proiecte și respectarea jaloanelor. Deocamdată România are avantajul că primii bani îi vin pe jaloane care au această componentă de reformă instituțională și multe dintre ele sunt așezate pe acte normative pe care trebuie să le adopte guvernul.

Reporter: În momentul de față, ce întârziere avem în punerea în aplicare a tuturor reformelor și investițiilor pe care le-a promis România prin PNRR?

Marcel Boloş: Eu știu așa: la sfârșitul anului 2021 am avut 21 de jaloane și ținte pe care le-am dus la bun sfârșit. În trimestrul I am avut 24 de jaloane și ținte care sunt duse la bun sfârșit. Știu așa: că în trimestrul II avem 27 de jetoane și ținte, pentru care avem analiză de bilanț pe data de 1 iulie. Deci, pot să spun că, dacă ne raportăm la aceste jaloane și ținte astăzi, avem toate procedurile și pașii necesari și o să vedeți că, în curând, și cererea de plată numărul unu că va fi onorată de către Comisia Europeană.

Reporter: V-am întrebat și printr-o solicitare făcută în mod oficial către ministerul pe care îl conduceți, încă de acum două zile, câte jaloane și ținte din cele 27 au fost îndeplinite până în momentul actual și, cu siguranță, aveți măcar o centralizare sau, cu siguranță, aveți măcar date care ne arată că am îndeplinit x la sută din total?

Marcel Boloș: Am spus, în repetate rânduri, că analiza corectă și onestă și din respectul pe care îl fac toate ministerele de linie în această perioadă, e un volum de muncă imens, haide să așteptăm până pe data de 1 iulie, pentru că atunci să facem analiza de bilanț pe care o așteaptă toată lumea.

Reporter: Suntem măcar la jumătatea /…/?

Marcel Boloș: Dacă veți avea surpriza că toate jaloanele sunt îndeplinite pe data de 1 iulie.

Reporter: Dar, cu siguranță, aveți o estimare sau o centralizare ori o analiză preliminară. Suntem la jumătate, suntem peste jumătate?

Marcel Boloș: Înainte cu o zi de data limită de punere a tuturor jaloanelor și țintelor în implementare, mi-e greu să cred că suntem doar cu jumătate din jaloane îndeplinite, dar repet, nu aș vrea să…

Reporter: Deci, suntem peste jumătate.

Marcel Boloș: Nu aș vrea să fac niciun fel de comentariu până pe data de 1 iulie. Știu că este greu și că este dorința aceasta mare de aflare a adevărului, dar, repet încă o dată, cel mai corect pentru toți colegii, având în vedere că este un efort și un volum de muncă foarte mare, pe data de 1 iulie este cel mai rațional să facem analiza.

Reporter: Tot în spiritul corectitudinii, v-aș întreba dacă este corect să gândim atunci că avem mai bine de jumătate dintre jaloane și ținte îndeplinite?

Marcel Boloș: Eu nu comentez acest lucru și vă spun exact același lucru, data de 1 iulie este dată de referință.

Reporter: Atunci, o ultimă întrebare: așteptați să se întâmple ceva peste noapte /…/?

Marcel Boloș: Mai avem mâine o ședință de guvern, în respectiva ședință de guvern sunt ultimele acte normative care se adoptă pentru tot scopul acesta al îndeplinirii jaloanelor și țintelor. Deci, sunt încă lucruri în desfășurare și nu este corect față de ministerele de linie să fac o analiză care s-ar putea răsfrânge în mod negativ și nedrept asupra muncii pe care ei o desfășoară.

Reporter: Atunci, o ultimă întrebare: dacă tot mâine este ședință de guvern cu acele acte normative menționate de dumneavoastră, ce acte sunt, așadar, pe agenda zilei de mâine în privința PNRR?

Dan Cărbunaru: Dacă îmi permiteți să intervin aici, domnule ministru, pentru că agenda guvernului va fi anunțată, așa cum știți, înainte de organizarea ședinței. O să furnizăm aceste informații îndată ce toată această agendă este confirmată. Deci, veți primi în cursul acestei zile… veți primi informații legate de ședința de guvern de mâine și conținutul agendei, așa cum procedăm de fiecare dată. Ceea ce aș vrea să adaug față de ceea ce a spus domnul ministru este faptul că, într-adevăr, toate ministerele sunt mobilizate pentru a atinge toate ținutele și jaloanele asumate. Avem deja precedentul celor două trimestre în care am avut discuții relativ similare, n-aș vrea să anticipez că se va termina la fel și aceasta pentru trimestrul II, dar vă amintiți că, într-adevăr, pe fondul acestui efort susținut al guvernului, și la finalul trimestrului IV anul trecut și la finalul primului trimestru al acestui an, Guvernul României și-a închis la timp… rezolvându-și angajamentele în raport cu Comisia Europeană, sigur, ele continuând apoi, sub formă de dialog partenerial, pentru a ne asigura că formula de atingere a acestor ținte și jaloane este conformă cu procedurile europene. Vă rog!

Reporter: Bună ziua, domnule ministru și domnule Cărbunaru. Aș avea o completare, am avut întârziat și în trimestrul IV 2021 și în trimestrul I 2022 câte două, trei proiecte; unul dintre ele e cloud-ul guvernamental pe care l-am adoptat acum două zile și un comentariu /…/

Marcel Boloș: Este jalon pentru trimestrul II.

Reporter: Trebuia să avem un proiect…. știți, am avut două restanțe… în implementare erau acestea…

Marcel Boloș: Era raportul pentru analiza de optiuni, care a fost finalizat pe data de 30 martie 2022 și, apoi, validat cu Comisia Europeană ulterior. Procesul de validare nu este o noutate pentru nimeni, pentru că la momentul la care noi avem o dată de raportare, închidem activitățile pe care le desfășoară guvernul și ministerele de linie, pentru ca mai apoi, procesul și procedura de validare poate dura până la data efectuării plății aferente cererii de plată. Deci, nu cred că trebuie, pentru Comisia Europeană în sine, când va da drumul, în luna octombrie, la Cererea de plată numărul 2, până la acea dată procedura și procesul de validare pentru jaloanele din trimestrul II pot să aibă loc. Respectarea acestui termen, care este aferent datei de 30 iunie, este, dacă vreți, până la urmă, un exercițiu de responsabilitate şi seriozitate a Guvernului României că își respectă angajamentele pentru ca Planul Național de Redresare și Reziliență să fie dus la bun sfârșit. În relația cu Comisia Europeană avem obligația ca până la data efectuării plăților, respectiv, până când se face viramentul aferent Cererii de plată numărul 2, să avem validate cu Comisia toate aceste jaloane și ținte. Exercițiul pe care îl face Guvernul României de seriozitate și responsabilitate și efortul pe care îl fac colegii și ministerele de linie ne duc spre aceste angajamente, care până acum au fost respectate în totalitate.

Reporter: Bun. Nu vă contrazic. Totuși, știți că aveam un pic alte termene. În implementare nu înseamnă neapărat realizat, cum am rămas noi în implementare cu anumite proiecte. Dar, dincolo de asta, cum vă explicați faptul că mereu pe ultima sută de metri ajungem cu aceste ședințe maraton? Pentru că eu anticipez o ședință maraton de guvern mâine, nu, în care vom adopta multe ținte și jaloane, la fel cum s-a întâmplat și în decembrie, la fel cum s-a întâmplat și în martie. Şi de data aceasta cântăresc puțin mai greu, pentru că vorbim și despre evaluarea miniștrilor, care ar ține cont și de această îndeplinire a jaloanelor. Şi v-aş întreba, dacă Comisia să spunem că ne permite o oarecare întârziere, premierul presupun că v-a cerut un raport cu privire la felul în care vor fi realizate aceste proiecte, da, ce îi spuneți premierului mâine, ok, nu astăzi, mâine?

Marcel Boloş: Situația la zi la data de 30.06, care se închide la ora 12:00 noaptea. Dar vreau să vă asigur că domnul prim-ministru va primi raportul așa cum este el, cu realitatea pe care o avem, şi sper să aveți parte de o surpriză frumoasă din partea Guvernului României.

Reporter: O normalitate ar fi fost, nu o surpriză neapărat. Că, practic, asta trebuia să facă fiecare ministru.

Marcel Boloş: Ca om care sunt implicat în procesul de implementare al PNRR-ului, cunoscând greutățile care sunt la fiecare jalon și la fiecare țintă, pot să spun că este onorabil pentru fiecare minister de linie că își duce la bun sfârșit aceste jaloane, care nu sunt deloc simple, ele au procedurile pe care le parcurg de rigoare și în acest sens sunt mobilizați toți colegii și efortul ministerelor de linie duce spre respectarea acestor termene asumate.

Reporter: Din ce știți până acum, nu vă întreb niciun nume de ministru, niciun minister, vor fi proiecte care nu vor fi gata mâine la ora 12:00 noaptea?

Marcel Boloş: Așteptăm ziua de 1 iulie…

Reporter: Ce vă pare imposibil de realizat acum, să vă întreb altfel? Știți că sunt întotdeauna… nu are cum să parcurgă toți pașii respectivul proiect, o să avem genul acesta?

Marcel Boloş: Deci, am spus și mențin același lucru, nu este corect față de ministerele de linie să dăm astfel de informații, în condițiile în care avem un volum de muncă imens și eu cred că trebuie să avem un pic de respect față de munca dumnealor, care nu este una nici simplă și nici un volum de muncă care să fie – să zicem – tratat decât cu seriozitate.

Reporter: Vă mulțumesc.

Marcel Boloş: Şi eu vă mulțumesc.

Dan Cărbunaru: Vă mulțumesc şi eu domnule ministru. La acest efort se adaugă şi cel de a închide seria de programe operaționale pe baza cărora România va putea beneficia de fondurile europene 2021-2027, un efort simultan, pe care şi ministerul pe care îl conduceți şi celelalte ministere de linie l-au făcut şi îl fac în continuare. Mulțumesc, încă o dată, domnule ministru.

Marcel Boloş: Şi eu vă mulțumesc.

Dan Cărbunaru: Şi sperăm ca după finalizarea perioadei la care s-a făcut referire să puteți veni cu noi detalii privind stadiul atingerii acestor ţinte şi jaloane, răspunzând şi altor întrebări colegilor din presă. Domnule ministrul de finanțe, vă mulțumesc, de asemenea, pentru prezență și răbdare.

Adrian Câciu: Mulţumesc şi eu.

Dan Cărbunaru: Astăzi pachetul „Sprijin pentru România” a dobândit, în noua sa formulă, un nou element concret, este vorba de amânarea plății ratelor la bănci. V-aş ruga să oferiți detaliile.

Adrian Câciu: Da, chiar două elemente. În primul rând aș începe cu noul Program IMM Invest Plus. Practic, toate programele de până acum de sprijin ale economiei românești, care însumau 17 miliarde de lei, după cum știm cu toții, schema de ajutor de stat pe COVID-19 și Cadrul temporar pe COVID-19 expiră în 30 iunie, drept pentru care am mers cu o nouă schemă, pe noul cadru temporar pe sprijin, cadrul temporal de sprijin pentru Ucraina, iar toate programele pe care le avem deja lansate trec pe acest nou cadru. Mai mult decât atât, la rectificare plafoanele vor fi suplimentate. În al doilea rând, da, un destul de așteptat act normativ privind un moratoriu referitor la posibilitatea de amânare a ratelor, un instrument pentru cei care se află în dificultate, atât persoane fizice, cât și persoane juridice, cei care înregistrează creșteri ale cheltuielilor cu 25%, un moratoriu care a fost avizat și de Banca Națională a României, dar și de Asociația Română a Băncilor. Este un instrument şi nu singura soluție, aș vrea să mai precizez acest lucru, pentru că l-am mai precizat și în celelalte briefinguri, este un instrument la îndemâna celor care chiar au o dificultate, pentru că, evident, orice amânare de rate va duce și la obligativitatea ca aceste rate să fie plătite ulterior și cu o serie de costuri alături de ele, respectiv, dobânda aferentă. Clienții au la dispoziție și alte instrumente, puse la dispoziție de bănci, discutate de guvern cu băncile, dar și cele cu care băncile au venit în mod voluntar, respectiv, trecerea la o dobândă fixă, trecerea de la un indicator la altul, respectiv, de la ROBOR la IRCC, sau refinanțări, rescadențări sau restructurări de credite. Practic, prin această măsură guvernul încearcă să vină cu încă un instrument în sprijinul cetățenilor și al companiilor aflate în dificultate și, din perspectiva modului în care vor evolua dobânzile în perioada următoare, pot să spun că pentru anul 2023 ne așteptăm la o începere de scădere a acestora. Eu vă mulțumesc. Dacă sunt întrebări. Cu siguranță sunt.

Dan Cărbunaru: Cu siguranță sunt întrebări.

Reporter: Bună ziua! Domnule ministru au apărut mai multe informații în spațiul public, unele chiar de la liderii acestei coaliții de guvernare, referitoare la modificarea Codului Fiscal, că pregătiți taxe noi, accizei mai mari, până la urmă, ce vom modifica la Codul Fiscal, ce a pregătit guvernul, pentru mâine înțelegem că vor fi adoptate aceste modificări?

Adrian Câciu: Nu vor fi adoptate mâine. Există o ședință a coaliției, eu nu voi comenta despre Codul Fiscal până la decizia politică finală, după care vom elabora actul normativ şi îl vom pune în transparență decizională. Deci, nu voi comenta absolut nimic legat de acest subiect astăzi. Mulțumesc mult.

Reporter: Atunci o să vă întreb despre ordonanța privind compensarea la carburanți. Înțelegem că a fost redactată la dumneavoastră, la Ministerul de Finanțe. Am văzut şi noi un draft, nu știm dacă este chiar varianta oficială, și de acolo reiese că acel mecanism este unul opțional. Cum ne garantează nouă guvernul că benzinăriile vor pune în aplicare acest mecanism de compensare și că nu vor crește prețurile în perioada imediat următoare, poate chiar artificial?

Adrian Câciu: O să vă dezamăgesc din nou. Această ordonanță va fi pe ordinea de zi a ședinței de mâine și detaliile vor fi date mâine. Vă mulțumesc.

Reporter: Dar totuși revin…

Adrian Câciu: O să mă refer la subiectele cu care am ieșit la acest briefing de presă, eventual, dacă doriți, despre execuția bugetară, despre evoluția economiei românești, cu mare drag.

Reporter: Vă întreb despre dobânzi atunci. Pentru că am văzut că România se împrumută cu o dobândă de 9,3% și am dat 11 miliarde doar pe dobânzi în primele cinci luni ale anului și am văzut și o comparație: Rusia, de exemplu, care se află în război Ucraina, se împrumută cu o dobândă mult mai mică. Dacă ne puteți explica.

Adrian Câciu: Da, am spus, la timpul prezent, România nu se mai împrumută cu 9,3%, ci cu 8,6%. Există o volatilitate din perspectiva modului în care lichiditatea pe piața financiară este în volum, dar, mai mult decât atât, acel vârf de dobândă a venit pe fondul în care existau incertitudini pe piața europeană privind fragmentarea dobânzilor în Zona Euro. De altfel, știți că Banca Centrală Europeană chiar pregătește un ansamblu de măsuri, în contextul în care anumite dobânzi, mai ales în țările sudice, se ridicaseră foarte puternic, vorbesc de Spania, Italia și Grecia. În acel context, noi având deja anticipat un program de finanțare, am avut o creștere de dobândă, dar lucrurile au revenit la normal, în momentul acesta suntem la 8,6, Ungaria este undeva la 8,4. În regiune, dacă ne uităm, e foarte important de menționat sau de văzut, cel care ar trebui să facă și analiză să vadă că dobânzile țărilor care sunt la granița cu conflictul sunt foarte sus, adică, au crescut foarte mult. Ungaria, Polonia au creșteri foarte mari de dobândă, mai mult decât atât, băncile centrale au trebuit să intervină. Noi avem totuși o zonă de stabilitate creată de Banca Națională, suntem într-o bună colaborare cu Banca Națională, încercăm ca prin mecanismele monetare, dar și politicile fiscal-bugetare, să nu venim cu așa-zise „măsuri pro-ciclice”, pentru că tipul acesta de abordare pentru diminuarea inflației, de exemplu, prin creșterea dobânzilor de politică monetară sau chiar creșterea dobânzilor pe piețele financiare reprezintă politici pro-ciclice în momente de criză. Ori, încercăm să ținem lucrurile într-o zonă cât de cât în echilibru. Dar România are dobânzi mari, deci, asta este o certitudine și nu este o certitudine de azi, are cel puțin 10 ani în spate de când are cele mai mari dobânzi. Justificările sau motivările sunt tot aceleași și sunt structurale: un rating care nu este cel mai bun, deficite gemene, ridicate, are o inflație, care întotdeauna inflația este un mecanism care se transmite în dobândă, și are probleme, dacă vreți, de expunere destul de ridicată din perspectiva ultimilor ani pe piața titlurilor de stat, atât în intern, cât și în extern. Împrumuturile de anii trecuți foarte mult s-au raportat numai la dobânzi. Investitorii nu se uită numai la dobânzi, se uită și la capitalul pe care îl investesc și de care se lipsesc. Este foarte mult capital care s-a împrumutat și atunci costul următorului capital devine mult mai ridicat. Încercăm, și cred că se vede lucrul acesta, nu avem derapaje pe dobânda din perspectiva unei volatilități, dar suntem tributarii unor chestiuni structurale, pe care nu pot să le schimb peste noapte.

Reporter: Chiar și Rusia cred că are aceleași probleme, poate chiar mai mari…

Adrian Câciu: Rusia, din ce înțeleg eu, este în incapacitate de plată, dar nu aș vrea să… Vedeți, există acest mecanism de comparație, trebuie să iei mai mulți indicatori, nu e de ajuns să raportezi dobânda Rusiei cu dobânda României. Dar, hai să vedem, Rusia poate să-și plătească capitalul? Doi, Rusia are intrări de investiții străine directe în ultimii șase luni, de exemplu? Adică, sunt elemente la care nu te raportezi numai la un indicator. La un indicator poți sta mai bine, la alții sau cei pe care, de fapt, se construiește o economie nu cred că Rusia, care toate prognozele indică că va avea o contracție economică anul acesta, poate fi o comparație cu România. Mulțumesc.

Reporter: Mulțumesc și eu.

Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, sunteți pe lista neagră a premierului? Plecați acum, după evaluare?

Adrian Câciu: Nu.

Reporter: Sigur?

Adrian Câciu: Nu, nu am de ce să fiu, dar, evident, premierul decide, dacă este cazul, la evaluarea miniștrilor, dacă un ministru și-a făcut treaba, nu și-a făcut treaba. Dacă sunt retrageri din guvern, acesta este atributul premierului și îl respect.

Reporter: Deci, considerați că v-ați făcut treaba?

Adrian Câciu: Eu consider că mi-am făcut treaba, da.

Reporter: Bun. Cheltuielile cu dobânzile, 11 miliarde de lei pentru primele cinci luni ale acestui an, un plus de 4 miliarde de lei față de anul trecut, pentru aceeași perioadă. Ce am fi putut face de 11 miliarde de lei?

Adrian Câciu: Nu, întrebarea este tipic dumneavoastră, nu este ce am fi putut face, este faptul că am știut că vom cheltui mai mult. Pentru că la capitalul pe care dumneavoastră vă raportați trebuie să adăugați cu cât s-a mai împrumutat România față de luna la care vă raportați. Acel capital aduce costuri și să nu uităm că acele costuri anul trecut s-au dublat la dobânzi. Deci noi am împrumutat capital în continuare, din luna mai 2021 până în luna decembrie, și ulterior, pentru că trebuie să finanțezi deficitul, la dobânzi din ce în ce mai mari, care s-au dublat în cursul anului trecut, până în luna noiembrie. Deci este evident că costurile cu dobânzile cresc. Nu e ceva la care să nu ne așteptăm. Deci au fost programați acești bani, acești bani se duc pe dobânzi. Nu ne face plăcere, dar este un cost al trecutului.

Reporter: Bun! Şi o întrebare puțin mai personală, aş spune: cât consumă mașina dvs personală, cea de acasă?

Adrian Câciu: Mulțumesc!

Reporter: O să vă rog… E de interes, totuşi!

Adrian Câciu: Vă mulțumesc! Nu este de interes.

Reporter: Dar aţi mai făcut plinul la maşină? Ştiţi când l-aţi făcut ultima dată?

Adrian Câciu: Domnule Vlădescu…

Dan Cărbunaru: Haideţi să continuăm, dacă aveți întrebări legate de activitatea guvernului…

Reporter: Vă mai amintiți sau…?

Dan Cărbunaru: Aveți și întrebări legate de activitatea guvernului?

Reporter: E legată de activitatea ministrului finanțelor mașina personală… Poate fi un exemplu /…/

Dan Cărbunaru: Dacă mai sunt și alte întrebări, vă rog frumos… Mulțumesc!

Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, anunța în urmă cu două sau trei săptămâni Ministerul Apărării Naționale că vrea să crească salariile militarilor de la 1 iulie. V-aş întreba dacă ați văzut acest proiect de OUG, dacă l-aţi avizat și ce efort bugetar ar implica.

Adrian Câciu: Nu am văzut acest proiect.

Reporter: E posibilă o creștere a salariilor…?

Adrian Câciu: Nu am văzut acest proiect, nu pot să comentez. Mulțumesc!

Reporter: Dar e posibilă o creștere a salariilor?

Adrian Câciu: A fost stabilită – dacă nu mă înșel -, anunțată o creștere cu o pătrime pentru toată lumea care nu a primit la 1 ianuarie. Altceva…

Reporter: Mulțumesc!

Reporter: Bună ziua! Pe 16 iunie a fost adoptată decizia prin care de la 1 iulie sunt suspendate angajările la stat, și tocmai acum, pe ultima sută de metri, în ultimele zile, instituții, ministere au lansat anunțuri că angajează oameni, în special pe zona gestionării fondurilor europene – mă refer aici la PNRR. Care este opinia dumneavoastră, în calitate de ministru al finanțelor, pentru această decizie? Pare a fi luată pe ultima sută de metri, în condițiile în care, am văzut, avem întârzieri în aplicarea PNRR. Va putea bugetul să facă față acestor nou angajați? Pentru că vorbim despre salarii care vor fi plătite în plus, și știm bine că cei care lucrează cu fonduri europene primesc chiar un plus la salariu.

Adrian Câciu: Ordonatorii de credite vor trebui să vină cu soluții pentru încadrarea în plafoanele bugetare pe care le-am acordat. Avem rectificare peste fix o lună.

Reporter: Majoritatea mizează, inclusiv la Ministerul Culturii – din discuția pe care am avut-o ieri cu ministrul culturii -, tocmai pe bani în plus la rectificarea bugetară. Însă vorbim despre zeci, sute de posturi nou-create, așa cum ziceam, pe salarii diferite față de cele obișnuite, să spunem, pentru că sunt oameni care lucrează cu fonduri europene. Așadar, au avut o discuție cu dvs. în prealabil?

Adrian Câciu: Haideți să ajungem la rectificarea bugetară și haideți să ajungem și la finalizarea soluțiilor pe care grupul de lucru pe salarizare – dacă știți, s-a format un astfel de grup de lucru – cu care să vină astfel încât inclusiv acordarea de sporuri, dacă e cazul, să vină pe criterii de performanță, pe munca făcută, nu pe munca viitoare. E o abordare… sper eu, o soluție cu care să vină cei din grupul de lucru, transpartinic, și hai să ajungem la rectificare.

Reporter: Așadar, gândiți un sistem de premiere a celor care au rezultate, nu…

Adrian Câciu: N-aş spune de premiere. Este un sistem modern și european. E un spor pe care îl ai în funcție de ceea ce ai realizat, nu un spor de drept, ca un salariu; nu este un salariu. Sporul nu trebuie să fie un salariu. Asta e opinia mea.

Reporter: Așadar, acel plus de 25% la salariul de bază acordat potrivit legislației ar putea să nu fie aplicat, sau vorbim despre altceva?

Adrian Câciu: Vedem care sunt soluțiile cu care vin cei din grupul de lucru. Deocamdată legislația prevede acordarea acestui spor în interiorul unui total anvelopă de 30% sporuri la nivel de ordonatori de credite. Încă o dată: dacă ordonatorii de credite se încadrează în ceea ce și-au asumat la nivel de început de an ca buget, nu cred că sunt probleme. Acolo unde sunt depășiri o să discutăm! Este foarte important pentru România, cel mai important lucru este să aibă o absorbție de fonduri europene. Este foarte important să aibă pe partea Ministerului de Finanțe o bună colectare. Cred că acolo trebuie făcut; raportat la obiectiv și raportat la realizat. Discutăm la rectificare.

Reporter: Numai că, cel puțin așa cum m-am uitat eu în anunțurile, de exemplu, de la Ministerul Culturii, sunt oameni angajați pe 30 de luni…

Adrian Câciu: Aveți ceva cu Ministerul Culturii, observ.

Reporter: Este ministerul la care ne-am uitat, pentru că vorbim despre anunțuri publicate acum o săptămână.

Adrian Câciu: Ministerul Culturii știu că aveau niște salarii mai mici. Haideți să vedem un pic cum se așază lucrurile spre rectificare, închidem acum execuția bugetară, înspre două zile. Deja știm cum stăm pe iunie. O să fie o rectificare pozitivă. Acesta este un breaking news: o să avem rectificare pozitivă. Nu pot să vă dau cifrele în momentul acesta.

Reporter: Mulțumesc.

Reporter: Coaliția discută despre o măsură care îi afectează pe cei care cumpără sau vând locuințe, ar urma aceștia să plătească taxe și impozite mai mari de anul viitor. Se lucrează la un astfel de scenariu și cu cât vor crește taxele?

Adrian Câciu: O să avem ordonanța după decizia coaliției în transparență decizională și, după aceea, vom comunica pe aceste decizii fiscale.

Reporter: Bună ziua, domnule ministru! Profit că sunt ultima, am mai multe întrebări, mai multe clarificări pe mai multe subiecte, dacă aveți răbdare.

Adrian Câciu: Ministerul Finanțelor și-a îndeplini țintele pe trimestrul II.

Reporter: Da, deci, ați scăpat de analiza domnului Boloș. Spuneți că nu va fi adoptată această ordonanță, trenuleț s-o numim, că ar trebui să cuprindă foarte multe măsuri fiscale, mâine. Mâine abia în transparență decizională.

Adrian Câciu: Trebuie să intre în transparență, așa e corect. Până la urmă…

Reporter: Păi, respectăm termenul de transparență sau…?

Adrian Câciu: Va fi în transparență pentru săptămâna viitoare, sperăm că se va aproba săptămâna viitoare.

Reporter: Deci, săptămâna viitoare abia aprobată. De ce vă întreb? Pentru că, astăzi, preşedintele Klaus Iohannis, într-o declarație, cumva descuraja guvernul să ia aceste măsuri fiscale. Spunea că este destul de târziu, ar trebui să fie luate până la 1 iulie și, poate, n-ar mai fi cazul. Cam asta a transmis, nu neapărat a zis cu cuvintele pe care le zic eu. Din acest motiv vă întreb dacă rămâne această variantă să se aplice de la începutul anului viitor.

Adrian Câciu: Vreau să înțelegem un context și probabil că, evident, depinde cum a fost întrebat și sunt convins de situația în care coaliția n-a ieșit cu o decizie într-un timp foarte corect raportat la termenul de 1 iulie, ca să ai șase luni. Dar trebuie să înțelegem un lucru: noi avem o reformă de făcut în PNRR. Singura referire pe care o fac astăzi la regimul fiscal. La fiecare criză, această țară s-a dat la o parte și a spus: amânăm să facem ceva pentru că e criză. De 30 de ani e în crize de genul acesta sau de motive pentru a amâna. Reformele pe PNRR nu se amână. Ca această ajustare, echilibrare, că o să vedeți, să intre, trebuie totuși un timp de tranziție, astfel încât și mediul de afaceri și cetățenii să înțeleagă sau să vadă exact cum vor funcționa noile mecanisme. Deci, trebuie să luăm aceste decizii acum, pentru ca ele să poată fi valabile de la 1 ianuarie. Mulțumesc!

Reporter: M-aș duce un pic spre discuția legată de unele măsuri care sunt cuprinse în pachet doar ca efecte, nu mă leg neapărat de ele. Taxa pe zahăr plus TVA, la zona HoReCa. Nu vă e teamă, când ați făcut analizele – că dumneavoastră ați făcut analiza până la urmă, la finanțe – că se vor reflecta foarte mult în prețul final toate aceste modificări, pe care, până la urmă, o să le plătească românii? Doar așa, ca idee, pentru că taxa pe zahăr presupune un TVA mai mare, TVA-ul crescut la…

Adrian Câciu: O să vorbim săptămâna viitoare despre acest lucru.

Reporter: Bun. Depozitele în lei, în ultima perioadă, scad ca pondere față de depozitele în alte monede și v-aș întreba dacă asta se poate traduce ca o lipsă de încredere a românilor în ce măsuri se iau în această perioadă, în stabilitatea de la noi din țară sau cum putem să le vedem?

Adrian Câciu: Nu, există și retrageri. Până la urmă, e și perioada concediilor și o serie de investiții se fac în acest moment, pentru că inflația înseamnă că și achizițiile vor fi mai scumpe și, atunci, sunt o serie de persoane care retrag din depozitele în lei pentru a investi în ceva sau pentru a merge până la urmă și în concediu. Nu e un transfer între depozite. Pe de altă parte, ceea ce încurajăm și noi prin programele pe care le avem la Ministerul de Finanțe, încurajăm și băncile să crească dobânzile la depozite, pentru că doar așa vor putea și ele, ca și mediul economic, să aibă lichiditatea necesară în mod natural și fără a fi nevoite alte instituții să ajute, în mod natural pentru a asigura lichiditate necesară funcționării economiei, dar și a ceea ce au nevoie oamenii.

Reporter: Și asta se întâmplă de câțiva ani. Cum ar veni, tot încurajarea asta nu a ieșit până acum…

Adrian Câciu: După cum vedeți, avem 7 și, 7,8, dacă nu mă înșel, am ajuns la dobânzile la depozitele pe titluri de stat pentru populație.

Reporter: Și un pic pe procedură pe acea ordonanță cu 50 de bani, v-aș întreba, ca analiză, ce ar însemna o creștere exagerată a prețului la pompă în această perioadă și guvernul trebuie să dea acea hotărâre de guvern prin care să declare o situație excepțională, astfel încât instituțiile să poată intra pe ce spune Ordonanța anti-speculă? Deci, procedural vă întreb, pentru că în momentul acesta în ordonanță scrie clar că noi ne bazăm pe ordonanța anti-speculă, astfel încât să nu existe fluctuații mari ale prețului. Procedural, cum se întâmplă și care ar fi acea creștere a prețului la carburant care ne-ar putea face să intervenim pe piață și să să daţi amenzi, spre exemplu?

Adrian Câciu: Despre combustibil, mâine. Aseară domnul Virgil Popescu a și explicat câteva elemente. De aceea, mâine sunt și alte detalii care vor veni. Doar atât cu titlul de informație sau informare, Ministerul de Finanțe nu se ocupă de prețuri în piață. Mulțumesc.

Reporter: Bun. Îmi permiteți să întreb ceva.

Adrian Câciu: Vă rog, orice.

Reporter: Pe lângă măsurile fiscale pe care le vom vedea adoptate săptămâna viitoare, cele care nu sunt agreate în acest moment, impozitarea pensiilor speciale, ştiu că aici nu e un acord, nu va face parte din proiect, deci, pe ăsta putem să vorbim?

Adrian Câciu: Nu.

Reporter: Nici pe impozitarea salariilor mari? Taxa de solidaritate?

Adrian Câciu: Absolut nimic pe fiscal astăzi. Mulțumesc.

Reporter: Mulţumesc.

Reporter: O singură lămurire, domnule ministru, referitor la ce a întrebat Anca, dacă de săptămâna viitoare va intra în vigoare această ordonanță privind modificările Codului Fiscal depășim termenul de 1 iulie și atunci nu mai sunt acele șase luni până anul viitor. Se poate face acest lucru?

Adrian Câciu: Se poate face, dacă vreți, pentru cei care sunt mai tineri, cota unică a intrat în vigoare de pe o zi pe alta, dar noi nu o să ajungem în acea situație, o să avem cel puțin cinci luni și trei săptămâni minim. Dar pentru cei care susțin cota unică să nu uite că a fost anunțată pe 30 decembrie și a intrat în vigoare de la 1 ianuarie, cam așa a fost. Dar nu vom fi în situația aceea, va fi timp destul pentru toată lumea să ia act de schimbări, să facă tranziția, pentru că vor fi tranziții. Dar despre asta, v-am spus, discutăm mai mult, chiar săptămâna viitoare, probabil înainte de ședința de guvern, o să am și o întâlnire cu dumneavoastră informală, pentru a explica o serie de lucruri. Vor mai fi dezbateri și cu mediul de afaceri, cele care s-au făcut deja, pentru că a fost un dialog cu mediul de afaceri deja; și în timpul acesta lucrurile se vor clarifica. Deci, să nu ne facem foarte multe griji din perspectiva termenelor – aici cred că toată lumea este de acord, cred că la câte derogări au fost la Codul Fiscal, noi chiar vrem să nu mai fim în aceeași situație în care se fac lucrurile de pe o săptămână pe alta. Dar încercăm, să schimbi cutumele e destul de dificil în administrație. Mulţumesc.

Reporter: Am înțeles. Mulţumesc.

Reporter: Bună ziua! Revenind la ce aţi adoptat astăzi, ordonanța cu amânarea plății ratelor la bănci. Puteţi să le spuneți românilor care aleg să își amâne plata ratelor, vor plăti la finalul acestei perioade mai mult decât ar fi plătit dacă nu alegeau această opțiune? Explicați care ar fi capcanele, vă rog.

Adrian Câciu: Capcanele bănuiesc că le-a prezentat și domnul Cîţu când a făcut prima amânare, pentru că este același mecanism. Orice amânare înseamnă că la final vei plăti ce ai amânat plus dobânda care s-a acumulat pe perioada respectivă. Deci, vei plăti mai mult indiferent de nivelul dobânzii, după care venim și ne referim la nivelul dobânzii, dobânda este încă în creștere. Această măsură, repet, nu este măsură aplicabilă, este o măsură doar pentru cei care chiar sunt în acea situație în care nu își mai pot plăti ratele.

Reporter: Deci, în final vor plăti mai mult decât dacă nu ar fi ales această soluție, asta ne spuneți.

Adrian Câciu: Da, depinde cui îi puneți întrebarea. Domnului Cîţu nu i-aţi pus-o.

Este o amânare ca situație fortuită, este un cetățean sau o companie care chiar nu mai are posibilitatea să își plătească ratele, în contextul acela se duce către această soluție. Altfel, evident, celelalte soluții sunt la îndemână, respectiv: o refinanțare, o schimbare de dobândă, de la variabilă la fixă, este una dintre soluțiile mai ales atunci când dobânda este volatilă, o trecere pe indicator, ROBOR versus IRCC, este o altă variantă, o restructurare de credit, poate ai achitat o parte din credit și îl restructurezi astfel încât să ai mai puțin şi să îți vină o rată scadentă mai mică, scăzând timpul pe care l-ai achitat sau durata de rată deja.

Reporter: Aţi făcut cumva vreun calcul cu cât ar plăti mai mult?

Adrian Câciu: Calculele sunt toate realizate. Din perspectiva asta, inițiativa va aparține debitorului. Mulțumesc.

Reporter: Puteţi să spuneţi cu cât ar plăti mai mult? Aţi făcut o analiză? Dacă cineva alege în funcţie de…?

Adrian Câciu: Depinde de care este rata. Vă mulţumesc!

Reporter: Ok. Mulţumesc!

Dan Cărbunaru: Mulţumesc foarte mult, domnule ministru, pentru prezență, pentru răspunsurile oferite la întrebări. Şi o invit acum alături de mine pe doamna consideri de stat Mădălina Turza. Astăzi, în guvern, a fost aprobată Ordonanța de Urgență privind implementarea Planului național de măsuri privind protecția și incluziunea persoanelor strămutate din Ucraina, care beneficiază de protecție temporară în țara noastră, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, este continuarea unui demers pe care doamna consilier de stat vi l-a și anunțat, de altminteri, în cadrul briefingului de presă. Vă rog!

Mădălina Turza: Bună ziua, tuturor! Vă mulțumesc mult domnule Cărbunaru! Așa cum știţi, răspunsul României la criza umanitară a refugiaților a fost stabilit ca fiind compus din două dimensiuni ale intervenției. Pe de o parte vorbim de răspunsuri de urgență, atunci când ne-am aflat în perioada de criză și cetățenii ucraineni intrau în România, şi a trebuit să răspundem în mod direct și imediat, iar pe de altă parte vorbim de răspunsul pe termen mediu și lung, pentru că avem astăzi aproape 100.000 de cetățeni ucraineni care au ales să rămână în România. Aș vrea să fac o precizare de la bun început. Guvernul României nu oferă privilegii speciale sau drepturi suplimentare cetățenilor ucraineni aflați pe teritoriul țării noastre, ci doar încercăm să facem în așa fel încât să îi integrăm în România, astfel încât ei să devină independenți, să poată munci în România și, foarte important, încercăm în felul acesta să adresăm o serie de riscuri la care ar putea fi expuși în cazul în care ei nu ar fi integrați în țara noastră, de exemplu, riscul de a fi exploatați, de a fi traficați, de a trăit pe străzi, de a îngroșa rândurile șomajului și așa mai departe. Prin urmare, planul de măsuri care a fost astăzi aprobat prin ordonanță de urgență este rezultatul a șase grupuri de lucruri realizate la nivelul ministerelor și el vine să ofere soluții proactive în domeniul sănătății, educației, muncii, locuirii, pentru copii și pentru persoane vulnerabile. O să vă dau câteva exemple. Vorbim aici de cursuri intensive de limba română pentru ca persoanele din Ucraina care rămân la noi în țară să se poată angaja în regim de urgență, facilități pentru angajatorii care angajează persoane cu protecție temporară din Ucraina la noi în țară. De asemenea, identificarea tuturor copiilor ucraineni care se află astăzi răspândiți pe teritoriul țării noastre, în jur de 40.000, pentru a ne asigura că ei merg la școală, pentru ca părinții lor să poată munci și pentru a ne asigura că sunt feriți de tot felul de riscuri la care pot fi supuși. De asemenea, pregătirea școlilor și a profesorilor ca ei să poată să acomodeze copii din Ucraina în învățământul preuniversitar, ceea ce România nu a mai făcut până acum. Şi o serie întreagă de măsuri pe zona de sănătate, unde vizăm inclusiv măsuri de sănătate publică. Trebuie să știți că toate aceste măsuri cuprinse în planul național reprezintă în fapt și o creștere a capacității administrative a autorităților locale, a autorităților centrale, pentru că el aduce o îmbunătățire a resursei umane și a diferitelor tipuri de activități și programe pe care oricum le derulam.

Valoarea totală a acestui plan național de măsuri este de aproximativ 196 de milioane de euro, din care o mare parte va fi programată și decontată din fondurile europene, atât cele din exercițiul precedent, cât și din cele din exercițiul următor, iar ceea ce nu este eligibil ca și cheltuială pe zona fondurilor europene va fi suportat de la bugetul de stat. De asemenea, o ultimă precizare, trebuie să știți că planul național de măsuri de integrare pentru beneficiarii de protecție temporară din Ucraina reprezintă partea răspunsului guvernamental la criza refugiaților, care este completată de răspunsul oferit de agențiile ONU prezente în România, care vin să completeze efortul nostru guvernamental cu o serie de acțiuni care adresează acele zone în care guvernul și noi, ca stat, avem o serie de limitări. Acestea sunt principalele detalii, în scurt timp, cu siguranță, veți putea vedea actul normativ publicat în Monitorul Oficial. Vă mulțumesc!

Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu foarte mult, doamnă consilier de stat Mădălina Turza, și mult succes în eforturile de coordonare a activităților pe care, la nivel național, România, alături de instituțiile internaționale, societate civilă, chiar cetățeni obișnuiți, voluntari care au dorit să se implice în acest efort de solidaritate cu cei peste un milion de cetățeni ucraineni care ne-au trecut granița, ați spus deja peste 100.000 alegând să se bucure de protecția de care România și românii le oferă în această perioadă în care sunt afectați de agresiunea militară rusă. Înainte de a vă mulțumi pentru prezență și pentru că ați urmărit briefingul de presă, aș vrea să vă semnalez faptul că astăzi Guvernul a aprobat premierea sportivului român David Popovici de către Clubul Sportiv Dinamo, printr-o hotărâre de guvern. Clubul Sportiv Dinamo este în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, iar pentru performanțele sale David Popovici va primi, ca urmare a aprobării Executivului, suma de 500.000 de lei. Sunt bani oferiți prin intermediul Clubului Sportiv Dinamo, aflat în subordinea MAI, și care se adaugă la suma de un milion de lei, premiul extraordinar oferit prin decizia Guvernului României, prin intermediul Ministerului Sportului. Pe final, aș vrea să vă semnalez faptul că tot astăzi Guvernul a aprobat hotărârea prin care aspectele tehnice, cât și cele financiare, juridice, organizatorice vor fi așezate astfel încât construcția podului Ungheni-Ungheni, parte a lucrărilor la Autostrada Târgu Mureș-Iași-Ungheni, parte a Master Planului General de Transporturi al României, eligibile pentru finanțare din fondurile europene, să poată deveni realitate. Mulțumesc! Pentru alte detalii legate de deciziile luate astăzi de Guvernul României, colegii de la Direcția de Comunicare și Relații cu Presa vor fi pregătiți să vi le ofere. O zi bună tuturor!

Sursa: Briefing de presă la finalul ședinței de guvern din 29 iunie