Briefing de presă la finalul ședinței de guvern din 30 martie susținut de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dan Vîlceanu,ministrul Muncii, Marius Budăi,ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu,ministrul Mediului, Tánczos Barna și purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru

Galerie foto

[Check against delivery]

Dan Cărbunaru: Bună ziua, bine aţi venit la briefingul de presă organizat după ședința de guvern care a avut loc astăzi. Alături de mine, astăzi, la briefing, se află patru membri ai Cabinetului Ciucă și îi voi prezenta și ruga să ni se alăture pe rând. Vom începe cu domnul ministru al investițiilor și proiectelor europene, domnul Dan Vîlceanu. Astăzi, așa cum a anunțat și domnul prim-ministru, au fost aprobate o serie întreagă de acte normative care contribuie la atingerea jaloanelor și țintelor pe care România le are de gestionat în interiorul acestui trimestru care se închide mâine și în acest sens, o să îl rog pe domnul ministru Vîlceanu să facă o prezentare a stadiului în care ne aflăm și a perspectivelor.

Dan Vîlceanu: Vă mulţumesc şi eu. În primul rând, bună ziua tuturor. Vreau să vă spun că, aşa cum am anunţat de mai multe ori, în ceea ce privește jaloanele şi ţintele pe care le avem pentru luna martie, lucrurile arată bine. Dintr-un total de 24 de jaloane, au fost închise 11 până astăzi. Astăzi, în şedinţa de guvern, au mai fost închise încă 5 şi rămân 6 să fie închise astăzi şi mâine. Sunt acte care nu necesită întâlniri ale Guvernului, sunt strict proceduri interne în anumite ministere, rămânând ca două să fie închise în următoarele două săptămâni. Mă refer la jaloanele de la Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, unde, așa cum știți, există câteva chestiuni sensibile în zona de cloud guvernamental, lucru care necesită o comunicare mult mai aplicată cu Comisia Europeană, astfel încât să nu ne apucăm să facem demersuri care după aceea să fie neagreate cu Comisia.

Dacă doriți, eu pot să vă fac o scurtă prezentare pe fiecare jalon în parte, ca să știți cum suntem pe fiecare dintre ele. Primul jalon este la Ministerul Mediului și e domnul ministru aici. Astăzi a fost adoptat în ședința de guvern bugetul pentru Agenția Fondului de Mediu. În acest buget este inclus și acel program, „Prima conectare” și jalonul la această chestiune se referă. la programul „Prima conectare”.

Pe valul renovării avem mai multe jaloane. La Ministerul Dezvoltării se referă la ghidurile care au fost deja publicate în Monitorul Oficial de către Ministerul Dezvoltării, jaloanele fiind toate închise. De asemenea, la energie va fi lansat mâine apelul de proiecte privind producția de energie din surse regenerabile.

Vă spuneam că la Ministerul de Finanţe există două jaloane deja închise de anul trecut, nu a trebuit să fie niciun act normativ acum.

De asemenea, la Ministerul Muncii am avut câteva jaloane, și aici mă refer, pe de o parte, la reforma privind sustenabilitatea Pilonului de Pensii II; este o ordonanță de urgență deja de câteva săptămâni în vigoare şi fusese închis. Astăzi am instituit instrumentul financiar de fonduri pentru fondul de digitalizare, acţiune climatică şi alte domenii de interes. Este un jalon pe care l-a avut de închis Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

De asemenea, este finalizat jalonul de la Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului legat de acele OMD-uri, Organizaţiile pentru Managementul Destinaţiei, care este închis de câteva săptămâni. Şi, tot în colaborare cu Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Ministerul Antreprenoriatului, am avut de închis un jalon privind planul de acţiune pentru utilizarea patrimoniului cultural în vederea sporirii competivităţii sectorului turismului din România.

Un alt jalon care a fost adoptat astăzi în guvern se referă la intrarea în vigoare a cadrului de reglementare pentru cicloturism, unde Ministerul Dezvoltării este Ministerul de reformă. De asemenea, Ministerul Justiției a avut astăzi un act normativ şi a fost adoptat în guvern, referitor la intrarea în vigoare a hotărârii de guvern de aprobare a strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025. Agenția Națională pentru Achiziţii Publice a avut un jalon  închis încă de anul trecut. La educație sunt trei jaloane care vor fi închise astăzi și mâine. O să vă poată da mai multe detalii domnul ministru şi, oricum, în cuvântul dânsului va detalia chiar unul dintre jaloane, referitor la proiecte care vor fi finanțate din PNRR. Dacă dumneavoastră aveți întrebări, vă stau la dispoziție.Sunt convins că sunt.

Reporter: Bună ziua! Concret, vreau să ne spuneți, domnule ministru, dacă toate jaloanele vor fi finalizate până mâine, când, până la urmă, este ultima zi.

Dan Vîlceanu: Nu, în ceea ce privește activitatea Guvernului, așa cum am și subliniat mai devreme, există două jaloane de la Ministerul Cercetării, Inovației și Digitalizării care vor fi închise în următoarele două săptămâni.

Reporter: Ar putea exista consecințe, având în vedere că aceste jaloane nu au fost duse la final până la data limită?

Dan Vîlceanu: Nu, nu există consecințe. Jaloanele pe care trebuie să le închidem la martie se referă la cererea de plată pe care o vom depune în octombrie.

Reporter: Aș mai avea o întrebare referitoare la faptul că am văzut că există o dispută în coaliția de guvernare pe tema banilor care ar trebui să vină din PNRR, alocați pentru Ministerul Sănătății, în sensul în care Ministerul Sănătății a modificat lista cu cele 49 de spitale care urmează să fie modernizate din banii din Planul Național de Redresare și Reziliență. Înțelegem că ați primit această listă modificată la minister, însă nu ați transmis-o mai departe Comisiei Europene.

Dan Vîlceanu: Bun. În primul rând, nu este niciun fel de disensiune în coaliție legat de lista de spitale. În al doilea rând, în această perioadă, Ministerul Sănătății are ca sarcină în PNRR să elaboreze criteriile de selecție a spitalelor care vor fi finanțate prin PNRR, din această listă de 49. O discuție cu Comisia a avut loc acum, când o echipă a Comisiei a venit la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și au fost invitați toți coordonatorii de reformă. Știu că unul dintre subiectele fost legat de posibilitatea adăugării pe această listă de 49 de spitale a unor alte unități medicale și este o discuție pe care o are Ministerul Sănătății cu Comisia. Nu am primit o listă de spitale pentru că, așa cum vă spuneam, nici nu s-a făcut o altă listă de spitale. Este o discuție cu Comisia, să vedem dacă există posibilitatea suplimentării acelei liste și, de asemenea, nu aveam ce să transmit mai departe, din moment ce nu am primit o altă listă în afară de ceea ce este scris în PNRR. Deci, dacă există asemenea informații, ele sunt false.

Reporter: Mulțumesc!

Reporter: Domnule ministru, puteți să ne spuneți, vă rog, dacă din 2026 România decide să nu mai continue reformele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, ar putea să există vreo sancțiune din partea Comisiei Europene?

Dan Vîlceanu: După 2026, într-un singur mod poți să oprești reformele pe care ți le-ai asumat prin PNRR: practic, să abrogi toate actele normative pe care le-ai elaborat în această perioadă în care trebuie să implementăm PNRR. Şi să știţi că sunt foarte multe. Nu cred că cineva își dorește așa ceva. România va arăta mult mai solid, din punct de vedere economic, după 2026 și este clar că aceste reforme de care noi vorbim acum sunt reforme care sunt așteptate de oameni de foarte mult timp. Nu cred că cineva își dorește ca, în sistemul medical, să nu se facă spitale, sau să nu facem autostrăzi sau…

Reporter: Aveți în continuare viziuni diferite, partidele de la guvernare, în ceea ce privește reforma pensiilor – nu v-aţi hotărât, rămâneți la 9,4% din PIB sau nu. Dacă totuși în 2026 va exista voință politică pentru a renunța la acest procent de 9,4%, România ar putea să fi sancționată sau nu?

Dan Vîlceanu: Nu, nu se pune problema de sancțiuni aici. Dar după 2026, așa cum știți și dumneavoastră, PNRR nu este opozabil oricărei alte decizii pe care România o va lua la momentul acela. Pe de altă parte, să știți că toate aceste lucruri de care noi discutăm acum, referitoare la pensii, sunt lucruri pe care cred că trebuie să le prezentăm așa cum e corect. Adică reforma din PNRR se referă la eliminarea inechităților și la creșterea pensiilor mici. Dincolo de acest aspect, chestiunile bugetare la care făceaţi dvs. referire sunt în legătură și cu alte reforme din PNRR, care sunt la Ministerul Finanțelor, nu sunt la Ministerul Muncii, legate de modul în care România își va face politica de a programa și de a investi în economie, adică cum își va programa cheltuielile. Deci în PNRR sunt reforme care vor consolida bugetul de stat. Şi, bineînțeles, unele sunt la Ministerul de Finanțe, altele, așa cum spuneaţi și dvs., sunt la Ministerul Muncii.

Reporter: Bună ziua! Vă rog să ne dați mai multe detalii despre cele două jaloane neatinse, neînchise încă. Spuneați că în următoarele două săptămâni și că sunt chestiuni sensibile legate de cloud – am văzut în spațiul public foarte multe probleme acolo. Cum sună cele două jaloane care ar fi trebuit închise până mâine?

Dan Vîlceanu: Imediat. Primul dintre jaloane este finalizarea analizei opțiunilor privind arhitectura cloud-ului guvernamental. Asta are legătură şi cu un alt proiect de lege privind cloudul guvernamental, pe care Ministerul Cercetării trebuie să îl elaboreze și să îl trimită la Parlament și, de asemenea, al doilea jalon se referă la lansarea cererii de propuneri privind sprijin sub formă de granturi pentru competențe digitale. Aici m-aş opri puțin mai mult și am să vă spun de ce. În momentul în care vorbim despre ghiduri sau despre lansare de apeluri de proiecte, lucrurile sunt cel mai sensibile, pentru că dacă vei face un ghid care nu va corespunde exact jalonului din PNRR sau a ceea ce scrie în PNRR, riști ca după ce ai cheltuit o sumă mare de bani, de câteva sute de milioane de euro, acei bani să nu poate fi decontaţi din PNRR și să fie susținuți din bugetul de stat, în condițiile în care acel ghid nu respectă întocmai ceea ce este scris în PNRR. Tocmai de aceea, în tot ceea ce înseamnă ghiduri, documentație de achiziție publică, avem o consultare prealabilă cu Comisia și, bineînțeles, noi, ca minister coordonator al PNRR, dăm avize pe astfel de proceduri de achiziție sau ghiduri, pentru că trebuie să ne asigurăm foarte clar că nu riscăm ca după ce facem aceste proceduri, banii să fie finanțati din buget şi nu din PNRR.

Reporter: Şi pe partea de cloud, care sunt problemele, la primul jalon menţionat?

Dan Vîlceanu: Pe partea de cloud sunt mai multe legi, sunt cel puțin două legi care vor trebui să intre în vigoare în perioada următoare și prin acest jalon, practic, trebuie finalizată acea analiză privind arhitectura cloudului guvernamental. E o chestiune foarte complicată, prin care, din această analiză trebuie să reiasă modul în care este structurat și modul în care va arăta cloudul guvernamental. E o analiză de opțiuni.

Reporter: Ştiu că guvernul a elaborat un proiect de ordonanță de urgență privind infrastructura, cadrul, instituțiile care să gestioneze…

Dan Vîlceanu: Nu, nu, acel proiect de ordonanță de care vorbiți dumneavoastră se referea la instituții care fac parte din Ministerul Cercetării și care au un rol în…

Reporter: Nu doar atât. SRI, STS, erau mai multe instituții care urmau să gestioneze cloudul guvernamental.

Dan Vîlceanu: Care lucrează la această situație. Dar noi am avut, cred că acum o săptămână sau două – săptămâna trecută, la ședința de guvern – un OUG de la Ministerul Cercetării prin care, de exemplu, unitatea de implementare este în cadrul ADR, Agenției de Digitalizare a României. Este clarificată situația acelui task-force din Ministerul Cercetării. Sunt mai multe proceduri, să spunem, care trebuie finalizate.

Reporter: Ok, mulţumesc.

Reporter: Domnule ministru, se discuta zilele acestea și vom avea şi săptămâna viitoare o discuție în coaliţia de guvernare referitor la un pachet de măsuri pentru a ajuta populația în urmă creșterii prețurilor și o parte din bani, o mare parte din bani, ar urma să vină din fonduri europene. Aș vrea să ne spuneți ce sumă este disponibilă pentru acest pachet de măsuri și concret, de unde și câți bani vor veni pentru asta?

Dan Vîlceanu: Bun. În primul rând, aștept să vedem pachetul de măsuri. El este în elaborare în acest moment. Fiecare minister, conform sarcinilor pe care premierul le-a dat în ultimele două săptămâni, trebuie să vină cu un pachet de măsuri și în momentul în care vom vedea care sunt exact, punctual, măsurile, vom putea să vă spunem exact cu câți bani putem finanța, pentru că trebuie, prima dată, analizat dacă sunt eligibile în cadrul programelor operaționale aceste cheltuieli şi, nu în ultimul rând, până vineri avem sarcină de la premier să venim cu o evaluare mai clară a sumelor pe care le putem aloca pentru asemenea măsuri. Sunt bani pe care îi putem muta, să spunem, beneficiind de acest nou regulament, care ne oferă o flexibilitate mai mare, dar nu aș vrea să avansez o sumă înainte să discut foarte clar cu colegii din fiecare autoritate de management, pentru a putea ști exact despre ce bani vorbim, altfel aș anunța acum o sumă care nu ar fi după aceea verificată.

Reporter: Deci, practic, vineri vom avea o primă evaluare făcut în cadrul ministerului referitor la suma de bani?

Dan Vîlceanu: Da, am discutat şi până acum, dar vineri avem sarcină să venim cu această evaluare.

Reporter: Deci, putem spune că sunt șanse mari ca aceste ajutoare care vin din partea statului să fie plătite prin fonduri europene?

Dan Vîlceanu: Sunt două chestiuni pe care trebuie să le amenajăm. Pe de o parte, Ucraina, refugiații din Ucraina, pentru care trebuie să găsim bani și în programele operaționale și, pe de altă parte, să vedem cum putem finanţa o parte din aceste măsuri.

Reporter: Bună ziua, domnule ministru! Şi eu tot pe acest subiect aș mai insista puțin. Procedural, să spunem că luaţi decizia în coaliție și m-aş duce strict către voucherele acela de 50 de euro sau 100 euro, acum depinde din ce partid privim. Procedural, cât ar dura flexibilizarea aceasta, că înțeleg că până la urmă, e vorba de o flexibilizare, nu? Ca să primim banii.

Dan Vîlceanu: Flexibilizarea regulamentului deja va intra în vigoare, conform procedurilor desfășurate de către Uniunea Europeană, undeva în 15 aprilie cel târziu, undeva la mijlocul lunii aprilie. Această flexibilizarea a legislației nu o facem noi, o face Comisia și Parlamentul European, şi așa mai departe, instituţiile europene, dar noi, în urma acestei flexibilizări, putem aloca sume, fie pentru refugiați, în acel program „Care”, pentru care vom avea o axă distinctă, fie spre alte activități, cum sunt și acestea privind anumite măsuri economice. Însă va trebui să ştim foarte exact în momentul în care vom finaliza această analiză, care sunt acele măsuri, pentru a putea să vedem câte dintre ele sunt eligibile şi, bineînţeles, suma pe care noi o putem disponibiliza din alte programe operaţionale.

Reporter: Eram doar curioasă, pentru că dacă ar fi să ne uităm, 700 de milioane erau, informal așa, din calculele social -democraților, dacă ar fi să mergem pe varianta PNL s-ar duce, cred, spre 2 miliarde, pentru că se dublează şi suma voucherului şi perioada în care se acordă.

Dan Vîlceanu:  Eu nu ştiu despre ce variante discutați. Eu…

Reporter: Vă zic eu, 700 de milioane, două miliarde. Cam…

Dan Vîlceanu: Eu sunt acum la o conferinţă de presă la guvern. Nu discut de propunerile partidelor. Vă pot spune doar că în  momentul în care vom avea măsurile stabilite foarte clar, vom putea să vă și comunicăm care este suma pe care o putem aloca din programele operaţionale.

Reporter: Bun, dar ca idee, deci în mai s-ar putea aplica, nu, că asta mă interesa. Dacă spuneţi că flexibilizarea e la jumătatea lunii aprilie, înseamnă că din mai putem să vedem concret aceste…

Dan Vîlceanu: Sper că da.

Reporter: Aceste măsuri, da? Mulţumesc!

Reporter: Bună ziua! Eu vreau să ne spuneţi, domnule ministru, când ar putea fi cheltuiţi primii bani din PNRR, pentru că înţelegem că în continuare ei stau în conturile Băncii Naţionale.

Dan Vîlceanu: Am încheiat acea procedură privind acordurile de finanţare cam cu toate ministerele. Mai sunt doi, trei coordonatori de reformă cu care trebuie să semnăm aceste acorduri de finanţare. După ce este semnat acordul de finanţare, există o procedură prin care fiecare minister trebuie să completeze un formular, pe care ni-l trimit, pentru a putea lua banii din bugetul Ministerului Investițiilor și să-i mutăm în bugetele fiecărui minister coordonator de reformă. Şi după această procedură, de exemplu, putem trage banii pe autostrada A3. Am mai spus de multe ori lucrul ăsta, în limita sumelor cheltuite după februarie 2020, aşa cum prevede PNRR. Nu ştiu să vă spun care este suma acum, pentru că nu ştiu valoarea facturilor care au fost aduse la Ministerul Transporturilor, dar cu siguranţă vom putea trage banii ăştia şi sumele mari de bani, binenţeles, în apelurile de proiecte care vor fi lansate, iată, mâine, de către Ministerul Energiei, în aprilie, de către Ministerul Dezvoltării, şi aici mă refer la fondul local şi valul renovării, care împreună cu tot cu acea supracontractare de 30% însumează 5,5 miliarde de euro.

Reporter: Da, şi pentru că sunteţi secretar general al PNL, voiam să vă întreb care sunt măsurile pe care PNL, ce propuneri înaintează, până la urmă, PNL pentru ajutorarea populaţiei.

Dan Vîlceanu: Vă stau cu mare drag la dispoziţie…

Reporter: Am văzut deja din partea Partidului Social Democrat câteva propuneri. Ne gândim că are şi PNL ceva pe masă, nu?

Dan Vîlceanu: Vă stau cu mare drag la dispoziţie, dar nu de la guvern, cu comunicări despre PNL. Nu vreau să…

Reporter: Bun, dar în calitatea dumneavoastră de ministru, bănuiesc că…

Dan Vîlceanu: Da, dar, aşa cum ştiţi, preferăm să facem declaraţii politice şi referiri la partidele politice de la sediul fiecărui partid sau din altă parte, nu de la tribuna Guvernului.

Reporter: Am înţeles. Şi dacă puteţi să ne mai spuneți, vă rog, când aţi fost dumneavoastră ultima dată la cumpărături, la ce produse aţi observat scumpiri?

Dan Vîlceanu: Asemenea… Aș vrea ca viața mea personală să rămână strict viaţa mea personală. Mulțumesc.

Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu, domnule ministru, pentru declarații, pentru clarificări și pentru răspunsurile la întrebări. Aș adăuga doar faptul că, după cum știți, premierul a avut întâlniri și cu președintele Comisiei Europene și cu alți membri ai Comisiei Europene, cu comisarul pentru situații de urgență, dna Johansson, cu comisarul pentru economie, domnul Gentiloni, dar și cu domnul comisar Lenarčič, care s-a interesat chiar din teren de situația gestionării refugiaților. Există o deschidere totală a Comisiei Europene față de statele care duc greul în această perioadă pentru gestionarea fluxului de refugiați, dar și pe fondul acestor crize, după cum știți, membrii cabinetului au fost activi și în sesiunile de lucru cu omologii lor europeni, în formațiunile de la Bruxelles, astfel încât pachetele financiare finanțate cu bani europeni vor fi și în România o realitate. Sumele pe care țara noastră le are la dispoziție sunt importante, dată fiind și forma în care, până acum, absorbția din România a generat un procent care permite României astăzi să refolosească, să realoce mulți dintre banii încă nefolosiți, ceea ce înseamnă că pachetele de măsuri, în momentul în care vor fi finalizate, vor beneficia și de o susținere generoasă la nivel european. Aș merge acum mai departe, la domeniul social. Domnul ministru al muncii şi solidarității sociale, Marius Budăi, se află aici. Trei acte normative importante adoptate astăzi în guvern. Domnule ministru, vă rog.

Marius Budăi: Mulţumesc frumos! Bună ziua tuturor şi mulţumesc frumos pentru prezență. Într-adevăr, trei acte normative extrem de importante pentru activitatea ministerului au fost aprobate astăzi în ședința de guvern. Unul ar fi Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru perioada 2022-2027. Este un document premergător, o condiție care este impusă pentru tot ceea ce înseamnă accesarea fondurilor europene în următorul exercițiu financiar. Ne propunem ca prin această măsură să scădem numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie, dar și al persoanelor, să le scoatem dintr-o sărăcie materială severă, să reducem cu 7%. Sunt servicii care vor fi conexe pe această perioadă. Aș aminti doar unul din ele, să spunem, o corelare a pieței muncii cu sistemul de calificare din cadrul Ministerului Muncii, adică să calificăm, printr-un parteneriat cu mediul privat, astfel încât persoanele să aibă competenţele necesare…

Marius Budăi: Adică să calificăm printr-un parteneriat cu mediul privat, astfel încât persoanele să aibă competențele necesare exact pentru cerințele mediului privat și, bineînțeles, măsuri de modernizare, de continuare a modernizării serviciilor sociale și a serviciilor de protecție socială, dar și îmbunătățirea capacității administrative a unităților subordonate Ministerului Muncii pentru a oferi servicii de prestații sociale de tot mai înaltă calitate.

A doua măsură luată astăzi în Guvern este un program la care eu, personal, ca fost lucrător, vechi lucrător în asistență socială țin foarte mult. Este un program de interes național, după acele denumite PIN-uri pe care le știm noi din comunicarea publică pentru dezvoltarea serviciilor sociale destinate persoanelor vârstnice. Este un program în valoare totală de 161.034.000 lei, finanțat strict din bugetul de stat – un program care se va derula pe o perioadă de 24 de luni și vom înființa 100 de centre de servicii sociale fără cazare pentru persoanele vârstnice. Estimăm noi că aproximativ 5.400 de seniori ai acestei țări vor beneficia de aceste servicii, care se concluzionează și chiar prin servirea mesei la domiciliu. Pentru anul 2023 vom avea prins în buget 48.687.000 și pentru 2024, 31.830.000.

Suntem cu un pas înainte deja și a treia măsură pe care vreau  v-o anunț este o măsură, o reformă din PNRR pe care Ministerul Muncii avea termen de îndeplinire sfârșitul trimestrului II 2022. Le mulțumesc public colegilor mei din cadrul Ministerului Muncii pentru efort și pentru implicare. Reforma economiei sociale e prevăzută în PNRR, repet, că termen pentru finalul trimestrul II, iată că este adoptată acum în Parlament și, practic, îndeplinim în avans încă un jalon din cadrul PNRR. Ne propunem în această reformă o simplificare și o diversificare a finanțărilor pentru întreprinderile sociale, astfel încât exact ceea ce se cheamă economia socială să fie trasată către localitățile în sine și către nevoile localităților respective și mai ales pentru a crea, a sprijini întreprinzătorii care cred în acest fel de economie, economia socială, să creeze locuri de muncă pe plan local cât mai aproape de cetățeni. Astea ar fi în mare prevederile. Vă mulțumesc frumos pentru interes și vă stau la dispoziție cu întrebări.

Reporter: Bună ziua, domnule ministru! Aş vrea să vă întreb, apropo de reformele din PNRR: ştiu că trebuia să faceţi o analiză cu privire la impactul bugetar şi pe legea salarizării şi pe legea pensiilor, până la finalul lunii martie. În ce stadiu se află această analiză?

Marius Budăi: Analiza este continuă, a acestor două legi, pentru că noi, după cum bine știți, avem în PNRR o reformă a acestor două sisteme. Am semnat deja contractul de asistență pe reforma pensiilor cu Banca Mondială, din 28 februarie, suntem deja în primele comisii de lucru tehnice, la nivel tehnic, și mă bucură că reprezentanții Comisiei Europene au acceptat să lucreze cumva într-un comitet tripartit cu noi, adică Ministerul Muncii – instituțiile subordonate din cadrul Ministerului Muncii – Banca Mondială și Comisia Europeană. Chiar ieri după-amiază, la MIPE (Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – n.r.), am avut o discuție extrem de interesantă cu cei de la Comisia Europeană și mâine beneficiez de vizita comisarului pentru muncă.

Reporter: Dar termenul – ca să înțeleg exact – nu era până la finalul lunii martie? /…/

Marius Budăi: Termenul din PNRR pentru finalizarea reformei este 31 decembrie 2022.

Reporter: Și, apropo de măsurile despre care s-a tot vorbit și înaintea dumneavoastră, aș vrea să vă întreb dacă ne puteți da detalii, măcar, referitor la propunerea PSD pentru acele vouchere pentru pensionari, în primul rând.

Marius Budăi: Nu. Am să vă dau detalii doar despre ceea ce s-a agreat deja, cu scuzele de rigoare, despre ceea ce s-a agreat deja în Coaliție, și anume: știți, când am avut acea discuție la Parlament, am agreat ordonanța de urgență pentru șomajul tehnic /…/ fiind o măsură de protecție socială, până la urmă, și pentru angajați și pentru angajatori. Este în avizare finală. Luni sper să o pot introduce în Comitetul Economic și Social, astfel încât săptămâna viitoare să fie și aprobată în Guvern. Despre celelalte măsuri, să lăsăm coaliția politică să ia decizia și, așa cum cred că mă cunoașteți, transparent, voi comunica fără probleme.

Reporter: Bună ziua, domnule ministru! Până la sfârșitul lunii martie nu trebuia să veniți cu un calendar în care să vedem care vor fi următoarele majorări ale pensiilor?

Marius Budăi: Nu. Avem exact ceea ce spunea colega, din PNRR. Vom avea și ne gândim și la acest calendar – de fapt, eu am spus-o tot timpul și a fost agreată și în Coaliție această formulare, că permanent, din cauza situațiilor pe care le traversăm acum, situații care nu au putut fi prevăzute la formarea Coaliției, dacă ne gândim doar la situația de risc de securitate națională aflată la granițele noastre, noi trebuie permanent să venim cu măsuri, și de aceea permanent actualizăm. Dacă o să ajungem să dăm, de exemplu, acele tichete despre care se vorbește în spațiul public, nu era un lucru care era prevăzut nici în PNRR, nici în programul de guvernare, dar necesitatea vine pe parcurs, în timp ce traversezi o perioadă. Noi acum ne aflăm într-o situație extrem de critică. Suntem într-o criză de securitate, suprapusă peste o criză economică, financiară, suprapusă peste o criză sanitară. Asta înseamnă că măsurile trebuie să vină una după alta atunci când descoperi că ai ceva de îmbunătățit și vor veni aceste măsuri, cu siguranță.

Reporter: Au fost informaţii în presă, date pe surse, într-adevăr, cum că există deja procentele prin care ar trebui să fie majorate pensiile. Puteți confirma sau infirma acele informații care au apărut deja în presă?

Marius Budăi: O să vă confirm că infirm.

Reporter: Sau să confirmaţi dacă sunt pe aproape acele cifre sau dacă…, să putem ști cum prezentăm publicului?

Marius Budăi: Atunci când vorbim de seniorii României eu cred că nu trebuie să se dezamăgim și nu vreau să arunc nicio cifră pe care Guvernul să nu o poată îndeplini sau Coaliția să ia altă decizie și, atunci, haideți să se ia decizia în Coaliţie şi, cum am spus tot timpul, transparent, aici sunt și vă răspund și tot timpul la telefon, știți foarte bine.

Reporter: Şi o ultimă întrebare: Domnul Vîlceanu a spus mai devreme că trebuie să fie analizate măsurile din pachetul economic, astfel încât să văd dacă ar putea să fie și eligibile prin fondurile europene – dacă există măsuri, vorbim de voucherele pentru seniori. Dacă aceste măsuri nu ar fi eligibile, ar putea afecta bugetul pensiilor pentru majorarea pensiilor aceste…?

Marius Budăi: Nu, nu. Pensiile se plătesc din bugetul asigurărilor sociale, din contribuțiile noastre, ale tuturor. Bineînțeles, se echilibrează acel buget cu contribuții de la bugetul de stat. Orice măsuri, cum am avut, de exemplu, măsura din ianuarie din pachetul social, acel sprijin, acea măsură „one-off”, cum se spune, o dai o singură dată, este suportată din bugetul de stat. Deci, nu au nicio legătură, nu trebuie să panicăm pe nimeni. Nu afectează sub nicio formă, doar pozitiv pe cei care vor beneficia de aceste măsuri.

Reporter: Am înţeles. Vă mulțumesc!

Marius Budăi: Şi eu vă mulţumesc!

Reporter: Bună ziua, domnule ministru! Eu m-aş uita către un studiu. Vreau să vă zic doar câteva cifre din el, să vă adresez o întrebare legată de realitatea noastră. În 2021, persoanele cu vârsta între 16-74 de ani – e referitor la competențele digitale, noi suntem cam la coada clasamentului, aş spune chiar pe ultimul loc – în condițiile în care uitându-ne spre joburile viitorului, cam 80% merg spre aceste competențe digitale. Există un plan al Guvernului pe această zonă, astfel încât aceste persoane să fie mai ușor încadrat în piața muncii, ținând cont de acest context, aş zice, deloc favorabil nouă?

Marius Budăi: Aveți perfectă dreptate. Eu nu am dezvoltat. Vă mulțumesc frumos pentru întrebare! Este exact prevăzut în acest material, în tot ceea ce înseamnă strategia națională privind incluziunea socială. Este clar că transformările pe piața muncii… eu am atins doar tangențial când am spus că trebuie să corelăm cursurile de calificare, de recalificare, de perfecționare în concordanță cu cerințele pieței, iar digitalizarea, clar, este o cerință a pieței și cu siguranță este cuprinsă în această strategie.

Reporter: Deci, practic, prin aceste cursuri de recalificare, da? Aşa am putea să rezolvăm…

Marius Budăi: Eu vorbesc de ceea ce ține de Ministerul Muncii și vorbesc de… Recent am venit de la o întâlnire a OCDE, unde unul din subiectele principale a fost învățarea continuă, calificare, recalificare personal, profesionalizare și perfecţionalizare. Acestea fac parte din atribuţiile Ministerului Muncii şi sunt prinse aici, în strategia de incluziune socială, pentru că incluziunea socială înseamnă să-l iei pe om din confortul lui, să-l califici pentru o meserie a viitorului, pentru ceea ce se cere pe piaţă. /…/ Cred că dacă vorbim de o protecţie socială reală pentru cetăţeni, cea mai bună protecție socială este un loc de muncă şi trebuie să-l pregătești pe cetăţean pentru acel loc de muncă. Acesta este rolul acestei strategii naţionale privind incluziunea socială. Unul din rolurile, bineînţeles…

Reporter: Bună ziua! Voiam mai multe detalii despre proiectul de lege privind șomajul tehnic. Cui i se vor acorda banii? În ce funcție? Cam cât?

Marius Budăi: În primul și în primul rând am plecat de la ceea ce se întâmplă în Ucraina, da. Ştim cu toții şi deocamdată nu mai avem cazuri, dar sper să nu fie, dar trebuie să fiu pregătit. Vor fi probabil cazuri în care societăți comerciale – şi ați văzut și dumneavoastră TMK-ul, de exemplu, ne-am implicat cu toţii la nivel de guvern şi le-am rezolvat problema să-şi poată ridica salariile. Dacă intervine o problemă pe lanţul de aprovizionare şi nu mai au materie primă, cu siguranţă producția se reduce. Se reduce producția, atunci avem nevoie de o protecție socială, atenție, și pentru angajator și pentru angajat, că nu este protecție socială asta doar pentru angajat. Angajatorul este sprijinit prin acest OUG să-şi apere locurile de muncă, adică să nu facă concedieri. Preluând statul o parte din cheltuiala cu salariații, mergem pe acea formulă de 75%, cum s-a mers și la pandemie şi, atunci, pe o perioadă în care va fi nevoie, ordonanța este valabilă până la 31 decembrie, anul curent. Dacă va fi cazul, vom prelungi. Sperăm să nu fim atât de mult în această criză. Eu am început atunci cu două ţări, cu Rusia și cu Ucraina. În consultările cu mediul de afaceri am aflat că sunt societăți care au și cu Belarus contracte, relații contractuale, și atunci am introdus și Belarus în această ordonanţă de urgenţă. A fost dezbătută cu mediul de afaceri. Aşteptăm ultimele avize.

Reporter: Cu Belarus nu avem nicio interdicţie de a lucra /…/

Marius Budăi: Nu avem, dar se preconizează că… Aici, geostrategic și politic pot vorbi mai bine, nu eu – că vor fi anumite chestiuni şi cu Belarus. Și, dacă vor fi, decât să actualizez Ordonanța am preferat să fiu proactiv și să o am deja prevăzută.

Reporter: Mulțumesc!

Marius Budăi: Și eu vă mulțumesc!

Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult! Dacă nu mai sunt întrebări, domnule ministru vă mulțumesc încă o dată pentru prezență.

Marius Budăi: Vă mulțumesc pentru răbdare! Numai bine! Zi frumoasă!

Dan Cărbunaru: Mulțumim!  O să îl invit cu permisiunea dumneavoastră pe domnul ministru al educației alături de noi, domnul profesor universitar doctor Sorin Cîmpeanu. Astăzi, în ședința de Guvern a fost adoptată o serie întreagă de acte normative în domeniul educației. Domnule ministru…

Sorin Cîmpeanu: Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Mulțumesc tuturor pentru interes. Într-adevăr, în ședința de Guvern de astăzi s-au adoptat 7 proiecte de hotărâre de guvern. Toate cele șapte proiecte de hotărâre de guvern au fost inițiate de către Ministrul Educației, în afară de hotărârile de guvern care au vizat modificări de patrimoniu, de înscriere în inventarul centralizat al statului, aș accentua hotărâre de guvern prin care, pentru prima oară, într-o universitatea de Medicină și Farmacie din România s-a înființat un spital, s-a aprobat înființarea unui spital. Este un model de succes al învățământului superior medical din țările cele mai avansate. Deci, o să avem un spital în structura Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Târgu-Mureș. Nicio altă universitate de Medicină și Farmacie până acum. Nu am mai avut o astfel de inițiativă.

De asemenea, am aprobat două proiecte de hotărâre de guvern prin care am actualizat nomenclatorul domeniilor de master și programelor de licență. Este o actualizare pe care Ministerul Educației o propune anual în funcție de deciziile și de concluziile evaluărilor pe care Agenția Română de Asigurare a Calității le face și, de asemenea, sunt și alte Agenții de Asigurare a Calității la care universitățile românești pot apela. Sunt o serie de programe care apar corelat cu evoluția societății și cu solicitările de pe piața muncii și o altă serie de programe de studiu care dispar nemaiavând căutare pe piața muncii. Dacă vorbim de ARACIS, aș vrea să precizez că legislația actuală prevede, față de situația de dinaintea crizei din Ucraina, că aceste capacități de școlarizare care sunt prevăzute în hotărârile de guvern despre care am făcut vorbire pot fi depășite cu 10% pentru înmatricularea unor studenți străini. După declanșarea crizei din Ucraina acest lucru a fost modificat și depășirea capacității maxime de școlarizare stabilită de către ARACIS în urmă acestor evaluări poate fi depășită cu până la 20%, deci față de maximum 10%, având ca destinație a acestor locuri acei studenți, acei solicitanți de naționalitate ucraineană care se îndreaptă către universităților românești. De asemenea, în proiectul ordonanţei de urgență pe care Ministerul Educației îl are în pregătire, alături de această adaptare la noile realități prin introducerea posibilității de a dezvolta activități online prin mijloace electronice, informatice și de comunicații specifice în cadrul formei de învățământ cu frecvență, mai avem și alte modificări pe care le avem în vedere și pe care vi le prezint succinct.

Este vorba de o modificare la Legea Educației Naționale prin care, prin derogare, prin excepție, față de numărul maxim de elevi în clasă care pot fi școlarizați, lucru prevăzut de Legea Educației Naționale, se adaugă, separat față de acest maxim, locuri pe care vor fi înmatriculați elevi ucraineni, în situația în care vor dori acest lucru. Ţin să vă spun că în momentul de față am depășit numărul de 1.000 de elevi ucraineni înscriși în calitate de audient în școlile românești.

Avem, de asemenea, și peste 50 de cadre didactice ucrainene, care se alătură celor peste 240 de colegi români care sunt capabili să predea în limba ucraineană. Acest lucru a fost făcut pentru a nu afecta în niciun fel accesul elevilor români, deci aceste locuri destinate elevilor ucraineni se vor adăuga, prin excepție, peste numărul maxim de elevi în clasă prevăzut de Legea Educației Naționale.

O a treia modificare vizează termenele care sunt opozabile unităților de învățământ preuniversitar pentru acreditare. Având în vedere specificul perioadei de criză pe care am traversat-o – și, îmi place să cred, ne apropiem de încheiere -, aceste termene care sunt opozabile pentru evaluarea în vederea acreditării unităților de învățământ preuniversitar se prelungesc de drept până la finele anului școlar 2022-2023, deci este vorba de luna iunie 2023. În acest timp, vor fi o serie de modificări așteptate în procesul de evaluare organizat de către ARACIP, de data aceasta.

A patra și ultima modificare pe care o avem în vedere este o solicitare a consorțiului universităților românești de arte, o solicitare mai veche, care a fost analizată, prin care se extinde durata studiilor de licență în domeniul Artele Spectacolului de la trei la patru ani, aliniindu-ne în acest fel practicilor internaționale în domeniu.

Separat de această inițiativă, avem stadiul de îndeplinire a jaloanelor, din perspectiva Ministerului Educației. Este vorba, așa cum v-a precizat și domnul ministru al fondurilor europene, de trei jaloane care stau în dreptul Ministerului Educației. Cel mai complex dintre acestea este Programul național de reducere a abandonului școlar. Am definitivat procesul de selecție a acestor școli care vor beneficia în prima rundă de finanțare prin Programul național de reducere a abandonului școlar, care este o componentă importantă a proiectului „România educată”. Jalonul era minimum 750 de școli care să poată fi finanțate. Vă informez cu această ocazie că avem 1.391 de școli care vor fi finanţate în această primă rundă. 1.391 de școli vor fi finanțate în raport cu ceea ce ne-am asumat, cel puțin 750. Suma totală cu care vor fi finanțate aceste școli este de aproape 190 de milioane de euro, plus TVA. Finanțarea medie per școală înseamnă 136.000 de euro – 136.600 de euro. Este vorba de un program fără precedent, care într-o manieră integrată vizează mai multe măsuri prin care se reduce abandonul școlar. Aș vrea să vă mai precizez faptul că dintre cele 1.391 de școli care vor fi finanțate 1.114 școli sunt în mediul rural. Diferența de 277 de școli sunt în mediul urban – în general, în mediul urban mic. Din cele 1.391 de școli, sunt doar trei colegii naționale. Este vorba de două colegii naționale din Reșița și de un colegiu național din Petroșani. Aceste colegii naţionale, şi coroborat cu locaţia, se confruntă cu un risc ridicat de abandon școlar.

Al doilea jalon constă într-o reformă radicală pe care o dorim, și suntem aproape de a fi implementată. Este vorba de un ordin de ministru prin care se definesc standardele tehnice de dotare a claselor din școlile românești și a laboratoarelor de informatică. Dacă ne referim la clasele în care învață elevii din România, o reformă pe care o apreciez ca fiind radicală este aceea a trecerii de la stilul clasic, cu creta pe tablă, la tabla inteligentă, interactivă. Sunt în măsură să vă precizez că este vorba de accesul tehnologiei de ultimă oră, pentru că, fără a dori să intru în detaliu, ştiţi că mai există nişte…existau table interactive, care presupuneau existenţa unui videoproiector şi care presupunea un proces foarte complicat de calare în 9 puncte, 16 puncte, 25 de puncte, etc. Nu. Aceste table interactive pe care le dorim în fiecare clasă din școlile românești nu necesită un proces foarte complicat de utilizare și acele cadre didactice care sunt mai puțin familiarizate încă cu mediul digital vor putea să scrie normal pe acea tablă, exact așa cum scriu și cu creta, având avantajul că ceea ce predau la clasă se poate transfera, știți foarte bine, instantaneu, pe telefoane, tablete, laptopuri pe care le utilizează elevii. Deci, insist asupra acestei reforme, pentru că este o schimbare radicală a școlilor românești. Pentru laboratoarele de informatică, Ministerul Educației a considerat că trebuie să lase o libertate mult mai mare, deoarece diferența între școli este foarte mare. Sunt școli care au laboratoare de informatică și care vor avea nevoie de finanțare doar pentru completarea sau pentru actualizarea nivelului tehnologic și sunt alte școli care nu au deloc laboratoare de informatică. Prin definirea acestor standarde tehnice de echipare, am intenționat să lăsăm libertate școlilor.

Al treilea jalon se referă la semnarea unui contract de asistență tehnică cu Banca Mondială pentru monitorizarea PNRAS, pentru transformarea digitală a educației și pentru guvernanță. Acest contract a fost semnat de către Ministerul Educației și în cursul acestei zile va fi semnat de către Banca Mondială. M-am asigurat de acest lucru pe parcursul întrevederii pe care am avut-o ieri cu directoarea Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală, în pregătirea unei vizite pe care o va face în România președintele Băncii Mondiale într-un termen de două săptămâni. Acestea au fost cele trei jaloane pe care, așa cum a precizat și colegul meu, dl ministru Vîlceanu, Ministerul Educației le-a îndeplinit în termen.

De asemenea, nu pot să închei această prezentare făcând abstracție de faptul că astăzi am avut o Comisie de dialog social la nivelul Ministerului Educației. S-a discutat un subiect de maxim interes: structura anului școlar 2022-2023. Apreciez cooperarea pe care Ministerul Educației a avut-o cu reprezentanții profesorilor, cu reprezentanții elevilor și reprezentanții părinților. Dar, apreciez foarte mult implicarea specialistilor în ştiințele educației de la CNPE și de la Institutul de Științele Educației. În acest fel am reușit să ajungem, îmi place să cred, la un consens, care este confirmat nu numai de către experţii în ştiinţele educaţiei, ci de către orice expert care are un minimum de noțiune în pedagogie modernă. Este vorba de nevoia de a alterna module de învățare de şase-şapte-opt săptămâni cu module de repaus – în așa fel, putem să ne adaptăm pe specificul anului școlar din România. Mai exact, propunere agreată a fost ca școala să înceapă pe 5 septembrie cu un prim modul de învățare. După o perioadă de câteva săptămâni, în data de 24 octombrie, elevii ar urma să intre în vacanță la finele lunii octombrie, 24-30 octombrie să fie prima vacanță, o vacanță care să fie acordată tuturor elevilor și preșcolarilor, în egală măsură. După această vacanță, de la finele lunii octombrie, 24-30 octombrie, de luni până duminică, urmează modulul 2 de învățare, care se va derula până în preajma sărbătorilor de iarnă, după care va fi cea de-a doua vacanță, 23 decembrie până pe 8 ianuarie. După acest al doilea modul și această a doua vacanță, urmează modulul 3, care ar începe în data de 9 ianuarie – luni, 9 ianuarie. Şi, în premieră, acest modul se va derula până în luna februarie, când vom avea cea de-a treia vacanță, în luna februarie, care va putea fi acordată în a doua săptămână a lunii februarie, în a treia săptămână a lunii februarie sau în a patra săptămână a lunii februarie, la decizia fiecărui inspectorat școlar județean, prin consultare cu cei implicați. Deci, este vorba de o vacanță de o săptămână mobilă în luna februarie, fie a doua, fie a treia, fie a patra săptămână. După vacanța din luna februarie ar urma să înceapă cel de-al patrulea modul, care se va derula până în preajma sărbătorilor pascale, și mă refer aici şi la cele catolice, și la cele ortodoxe. Mai exact, vacanța ar urma să fie organizată în perioada 8-23 aprilie. După această vacanță urmează modulul 5 și ultimul, care se derulează până în data de 16 iunie. Cea de-a cincea vacanță este, desigur, și cea mai mare, este vacanța de vară, care ar urma să înceapă în data de 17 iunie și să dureze până în data din septembrie în care avem prima zi de luni a lunii septembrie, când ar urma să înceapă anul școlar 2023-2024. Aş mai face încă o precizare. Avem o altă noutate: alături de săptămâna „Școala Altfel”, avem și Săptămâna Verde. Profit şi de prezența ministrului mediului. Această săptămână va putea să fie introdusă în structura – și am agreat că va fi introdusă – în structura anului școlar 2022-2023, în modulele 4 şi 5 de învățare. Modulele 4 și 5 – școlile vor avea libertatea să își aleagă, în funcție și de condițiile meteo și de alte specificități locale, să fie „Săptămâna Verde” în modulul 4 și „Școala Altfel” în modulul 5 sau „Săptămâna Altfel” în modulul 4 şi „Săptămâna Verde” în modul cinci. Repet, depinde și de condițiile climatice, pentru că am pus la punct împreună cu domnul ministru al mediului încă de anul acesta, când, deși nu există în structura anului școlar o „Săptămână Verde”, împreună vom avea acțiuni de mobilizare a elevilor pentru activitățile de mediu. În acest sens, pot să vă spun că vom avea o videoconferință cu toți inspectorii școlari generali, cu ministrul mediului și ministrul educației, vineri, începând cu ora 10:00. Vom introduce în acest fel în școli prezentări făcute de către personalul care este abilitat să prezinte aceste elemente, îmi place să cred, într-o manieră foarte atractivă de mediu. Avem în plan și alte astfel de acțiuni pentru introducerea specialiștilor în școli. Dau cu titlu de exemplu educația financiară. Ştiți foarte bine, Parlamentul a adoptat deja ziua de 11 aprilie. Nu va fi în vigoare în data de 11 aprilie în acest an, dar asta nu ne va împiedica, împreună cu reprezentanți ai Băncii Naționale și ai altor instituții financiare, să promovăm în școli elemente de educație financiară. Închei printr-un lucru pe care îl apreciez ca fiind, de asemenea, de interes. Având în vedere relevanța tezelor semestriale, având în vedere această structură a anului școlar, care se bazează pe cele cinci module de învățare, alternate cu perioade de repaus, intenționăm să revizuim regulamentul de organizare și funcționare din învățământul preuniversitar, în sensul renunțării la obligativitatea acestor teze semestriale. Renunțării. Sunt convins că fiecare profesor știe bine, uneori știe foarte bine când să își planifice acestei evaluări pe parcurs, de-a lungul anului școlar, coroborat și cu această structură pe 5 module. De asemenea, am luat act și de solicitarea elevilor, pe care o susțin, aceea a unei evaluări standardizate, sumative, la final de an școlar și solicită elevii și o evaluare standardizată, predictivă, la început de an școlar. Este un model pedagogic pe care îl avem în atenție și împreună cu specialiști în ştiințele educației, îl vom analiza și îl vom implementa încă din anul școlar 2022-2023, prin modificarea ROFUIP. Vă mulțumesc. Am încercat să sintetizez cât am putut de bine.

Reporter: Aş vrea să vă întreb când se vor încheia mediile, la finalul fiecărui modul sau doar la finalul anului şcolar, o dată ce nu mai sunt semestrele?

Sorin Cîmpeanu: Deci tocmai asta am spus. Sigur, vom avea medii la finele anului școlar. Mediile încheiate la final de semestru, aș vrea să vă atrag atenţia asupra faptului că nu au avut nici relevanță și nici nu au fost folosite. Deci se va da libertate profesorilor să-şi organizeze evaluările pe parcurs, în funcție de calendar, de structură, în funcție de ritmul de predare a materiei, în funcție de toate aceste elemente, dar, repet, precizări vom avea în ROFUIP. Deocamdată, ordinul de ministru cu structura anului școlar prevede strict raportarea la calendar, ceea ce v-am anunţat.

Reporter: Şi referitor tot la medie, din ce va fi compusă media, având în vedere că nu mai există tezele? Care va fi componența? Adică aveți un plan şi pentru aceste…

Sorin Cîmpeanu: Încă o dată vă spun: evident că avem un plan, dar acest plan trebuie să fie certificat de experţii în educaţie. Astăzi v-am anunțat ce avem; avem structura anului școlar. Raportarea la calendar în măsura validării de către experții în ştiințele educației vom modifica ROFUIP şi când îl vom modifica vom anunţa. V-am spus, principiul este acela al eliminării tezelor obligatorii la nivel semestrial.

Reporter: Asta voiam să vă întreb, nu mai sunt obligatorii tezele, însă profesorii vor putea să dea în continuare aceste teze, de fapt nişte teste de verificare și vor decide ei când sau va exista o recomandare de la Ministerul Educației către profesori?

Sorin Cîmpeanu: Am spus că vor fi evaluări standardizate. Sunt cerute la finele anului școlar şi la începutul anului şcolar, iar pe parcurs este libertatea profesorului să își organizeze atât predarea materiei, cât și evaluarea pe fiecare disciplină.

Reporter: Şi aceste evaluări standardizate vor fi prevăzute cu note care sunt trecute în catalog şi vor conta la medie sau nu?

Sorin Cîmpeanu: Încă o dată, aceste modificări vor face parte din modificarea regulamentului de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar. Nu îmi arog dreptul de a mă substitui experților în ştiințele educației. V-am comunicat exact ceea ce am considerat şi am dorit să vă comunic.

Reporter: De ce încă nu există o decizie în acest sens?

Sorin Cîmpeanu: V-am comunicat că structura anului școlar a fost validată în CDS, a fost validată prin dialog cu partenerii sociali. Punct. Este o primă parte. V-am comunicat, de asemenea, că intenţionăm să analizăm foarte serios acea solicitare de eliminare a tezelor semestriale. După ce vom analiza foarte serios acest lucru, modificarea va fi cuprinsă ROFUIP și va fi cunoscută public. Sunt două lucruri separate, care au legătură între ele.

Reporter: Spuneţi-ne, vă rog, domnule ministru, dacă această evaluare la început și la final de an va cuprinde sau va exista un subiect unic la nivel național, o structură unică la nivel național.

Sorin Cîmpeanu: Dacă am spus că este standardizată și dacă mai dau și că este digitalizată și dacă vă reamintesc, m-am angajat ca încă din acest an școlar să avem la nivel de pilot atât Bacalaureatul, cât și Evaluarea Națională organizate în acest fel standardizat și digitalizat, mai exact să colectăm răspunsurile pe fiecare item, pe fiecare subiect în parte pentru a avea o relevanță care să ne ajute în fundamentarea deciziei și am dat acel exemplu. În momentul de față vedem pentru un elev nota 6 la matematică, nota 6 la matematică poate să fie la limita alcătuită din subiecte care te conduc la nota 2 la algebră și la nota 10 la geometrie. În momentul de față nu vedem altceva decât nota 6. În momentul în care vom reuși să avem aceste rezultate pe itemi știm că trebuie să acționăm într-o parte și că stăm bine într-o altă parte. Este o modalitate extrem de necesară și asta vom face la nivel pilot încă din acest an. Este vorba de un județ în care vom pilota acest sistem pentru Bacalaureat și un alt județ în care vom pilota acest sistem pentru Evaluarea Națională. Vom reveni cu precizări.

Reporter: Asta înseamnă cumva o evaluare bazată pe feedback sau ar însemna cu totul altceva? O evaluare bazată pe feedback. Nu înțelegem mai exact ce înseamnă acest lucru. Dacă vă referiți la itemii la care spuneați sau este cu totul altceva.

Sorin Cîmpeanu: Cu permisiunea dumneavoastră, nu înțeleg eu întrebarea dumneavoastră. Încă o dată. Da, cu siguranță, întotdeauna este vina mea dacă nu am explicat bine.

Reporter: Dacă îmi permiteți, citesc exact dintr-un articol. Este vorba despre o evaluare, mijloace de evaluare sumativă axate pe feedback, astfel încât această formă de evaluare să reprezinte cu adevărat o oportunitate pentru elevi de a-și analiza progresul și aici mă refer și la declarația dumneavoastră.

Sorin Cîmpeanu: Evident că da, dar acum eu vorbeam de o evaluare standardizată și digitalizată. În sensul în care corectarea să nu se mai facă de către profesorii cu care elevul lucrează tot anul și să fie distribuite electronic către doi evaluatori care nu se cunosc între ei. Asta va crește relevanța evaluării. De asemenea, standardizată înseamnă că vom culege răspunsurile elevilor dacă au 20 de întrebări pe fiecare întrebare în parte separat și elevul va beneficia și de acest rezultat care îl va putea ajuta în pregătirea lui, să știe unde a înregistrat lipsuri și unde a fost bun. Va fi de ajutor și profesorilor pentru a vedea progresul înregistrat.

Reporter: Domnule ministru, concret, ce rezultate speră să obțină ministerul în urmă acestor modificări? Sunt foarte multe modificări ce ar trebui să ne aducă după ce se implementează. O promovabilitate mai mare, scăderea analfabetismului. Care sunt cifrele?

Sorin Cîmpeanu: Scăderea analfabetismului funcțional este și rămâne un obiectiv major. O pregătire a elevilor și o evaluare mai corectă a acestora pentru a ști fiecare elev unde este mai bine pregătit, pentru a ști ce carieră este recomandabil să îmbrățișeze, pentru a veni în sprijinul profesorilor pentru a putea vedea foarte clar unde trebuie să acționeze, toată aceste deziderate rămân, iar ceea ce v-am prezentat vine în îndeplinirea acestor obiective.

Reporter: Domnule ministru, profesorii vor fi instruiți înainte, vor avea parte de niște cursuri? Pentru că ei practic trec de la un sistem de evaluare la altul. În ce măsură un profesor obișnuit să dea trei note sau patru note pe semestru și să aplice o teză pe fiecare semestru își va gândi materia sau își va gândi evaluarea astfel încât la final de an să vină totuși cu un rezultat cuantificabil și relevant? Pentru că vorbim de niște profesori care până acum au fost obișnuiţi să evalueze într-un anumit fel.

Sorin Cîmpeanu: Eu am încredere în profesorii români, știind că există diferențe. Există diferențe pe mai multe planuri: pe planul competențelor digitale, pe planul competențelor profesionale… Nu poți pune semnul egal între un profesor care a început să predea acum un an sau doi ani și un profesor care predă de 20-30 de ani. Deci, există diferențe între profesori. Cursuri de pregătire pe fiecare dintre aceste segmente vor exista. Dar pe de altă parte, îmi exprim la modul cel mai clar cu putință că profesorii români, în marea lor majoritate, știu foarte bine, mai bine decât oricine, să-și planifice materia și evaluările. Acest sistem le permite libertatea de exprimare fără a renunța la componenta de standardizare pentru a avea o imagine reală, corectă la nivelul întregului sistem.

Reporter: Domnule ministru, cel puţin într-o primă fază de implementare, acest nou sistem bulversează tot ce cunoșteam până acum. Care sunt argumentele pe care le aveți, astfel încât să susțineţi aceste schimbări? Concret, ce să ne aducă la final? Care ar putea să fie practic avantajele pe care le-ar resimți elevii în urma acestui nou sistem?

Sorin Cîmpeanu: Elevul trebuie să stea și va sta în centrul preocupărilor. Referitor la cuvântul pe care l-ați folosit, „bulversează”, poate ne mai gândim, dacă vrem o reformă sau nu. Dacă orice schimbare pe care încercăm să o argumentăm prin orice mijloace certificate de către specialiști în sensul educației se numește „bulversare”. În opinia mea, nu se numește „bulversare”, ci se numește a veni în întâmpinarea așteptărilor societății cu privire la progresul școlii, cu privire la ceea ce trebuie să învețe elevii români în școală. Aceste lucruri trebuie făcute într-un sistem complex – de aceea v-am spus că nu am venit să vă ofer de la guvern astăzi, acum, soluția pentru întreg sistemul, ci să vă ofer ceea ce știm deja. La restul se lucrează. Degeaba faci aceste schimbări de organizare, necesare dar nu suficiente, dacă nu vom avea în septembrie 2023 și planul-cadru și un curriculum care să fie partea de conținut a acestor schimbări. Degeaba vii și definești acum evaluarea, înainte de a avea un curriculum construit așa cum ne dorim cu toții – și noi, decidenții, și dumneavoastră, presa, și părinții, și elevii, și profesorii.

Reporter: Bună ziua, domnule ministru! În primul rând, eu îmi asum că poate nu am zis clar totul, deci pun toată vina pe mine. Dar ca să nu spuneți că zic de dumneavoastră, îmi asum și până întrebările poate în necunoştinţă de cauză.

Sorin Cîmpeanu: Îmi asum eu…

Reporter: Bun. Eu am înțeles așa: profesorii sunt lăsați pe tot timpul anului să facă ce cred ei, dar la final totuşi este o evaluare, pe care cumva… verificările sunt făcute de alţi profesori, care nu au legătură – da? Vor să vadă nivelul la care s-a ajuns pe clase, pe școli, pe ani, orice. Practic, dacă sesizați, mă gândesc eu că un profesor poate tot anul nu și-a făcut treaba – nu? – și toți elevii ăia sunt foarte slabi. E posibil să existe situații de genul acesta, mă gândesc ipotetic, ţinând cont de faptul că nu avem clar. Grilă există, dar nu mai există sistem de evaluare pe parcurs. Ce s-ar putea întâmpla, ar putea exista verificări, sancțiuni? Că e posibil, știți, realitatea ne duce în diverse situații. E posibil să vedeți că această libertate poate nu le face bine, să zic așa.

Sorin Cîmpeanu: Bun. Unu: sistemul de învățământ este cel mai mare sistem public în orice țară. Doi: Ministerul Educației nu se poate și nu își propune să se substituie fiecărui profesor. Trei: guvernanța și organizarea de sistem fac parte din obiectivele pe care le avem în vedere. Patru: aceste lucruri trebuie să fie făcute după o analiză foarte atentă, pentru că sunt schimbări radicale care afectează un sistem care, repet, este cel mai mare sistem public. Cinci: dacă nu începem de undeva și dacă vom aștepta tot timpul să avem absolut totul pus la punct ca într-un mecanism perfect și să începem reforma în educație, pentru ca primele rezultate să se poată vedea minim după un ciclu de învățământ, 12 ani, spre exemplu, faceţi socoteala la acel termen îndepărtat adăugați 12 ani și vedeţi cam când se vor schimba sistemul de educație și societatea. Motiv pentru care aceste lucruri le-am prezentat acum ca o oportunitate, coroborată între „România educată” și disponibilitățile financiare fără precedent din Planul Național de Redresare și Reziliență, și mă refer la cei 3,6 miliarde de euro.

Reporter: Referitor la acele județe pilot, puteţi să ne daţi mai multe…? Adică, ştiţi, alegeţi trei pe care ne-aţi putea spune sau aveți o idee unde se va implementa? E clar, curiozitatea acum e să vedem unde verificăm cum funcţionează.

Sorin Cîmpeanu: Vă înţeleg foarte foarte bine curiozitatea. Vă reamintesc faptul că sunt ministrul care în anul 2015 am introdus corectarea la Bacalaureat încrucișat între județe și, vă reamintesc, atunci curiozitate a fost foarte mare pentru a ști unde se corectează lucrările elevilor dintr-un anumit județ. La fel cum nu v-am răspuns atunci, nu o să vă răspund nici acum înainte de a ști aceste lucruri, din motive care presupun că sunt lesne de înțeles.

Reporter: Da. Şi examenele naționale sunt afectate în ce fel de…?

Sorin Cîmpeanu: Nu. Asta încerc să vă spun. Așa cum atunci am spus că elevul nu este interesat în ce județ i se corectează lucrarea, dacă se corectează dincoace de limita de județ sau dincolo de limita de județ, elevul nu va fi interesat nici acum dacă cei care îi corectează lucrarea de la Bacalaureat din acest sistem pilot într-un judeţ sunt profesori care vor primi aceste lucrări într-un sistem securizat informatic, dintr-un județ sau din alt județ. Elevii nu vor fi afectați de acest lucru.

Reporter: Mulţumesc!

Sorin Cîmpeanu: Mulţumesc!

Reporter: Bună ziua! Câteva precizări. Înţeleg că nu s-a finalizat modalitatea în care vor fi evaluați elevii în noua structură a anului școlar. Totuși, ne puteți spune acele evaluări standardizate vor fi trecute ca note în catalog, vor avea valoare de medie?

Sorin Cîmpeanu: Încă o dată, nu. Nu pot și nu vreau să vă spun, pentru că nu pot și nu vreau să mă substitui experților în ştiințele educației. Subiectul acestei conferințe de presă a fost structura anunțată, a fost structura anului școlar, raportarea în calendar, lucru pe care l-am prezentat de la A la Z cu toate detaliile, cu date, cu vacanțe, cu modulele de învățare. Partea cealaltă care va face obiectul revizuirii nu am prezentat-o astăzi. Am prezentat intenția Ministerului Educației de a da curs acestei solicitări, pe care eu personal o consider justificată, de renunțare la teze semestriale, coroborat și cu împărțirea pe module, pe cele cinci module. Alte elemente vă vom comunica atunci când vor exista.

Reporter: Când vor exista?

Sorin Cîmpeanu: De îndată ce vor fi gata. Mă iertați că vă răspund în acest fel.

Reporter: Problema e că nu mai așa mult până la începerea anului școlar. Copiii vor să știe când, cum, vor fi evaluaţi.

Sorin Cîmpeanu: Vor şti din timp, vă asigur. Așa cum, amintesc, am spus că structura anului școlar va fi prezentată în luna martie și suntem în luna martie și am prezentat structura anului școlar, vă vom prezenta în timp și celelalte elemente.

Reporter: Şi încă o întrebare. Înţeleg că se va modifica totuşi curricula. Va fi mai puțină materie, mai puține ore o dată cu modificarea aceasta de structură a anului şcolar?

Sorin Cîmpeanu: Da. Vă reamintesc, în anul 2020, când am preluat acest nou mandat de ministru al educației, am anunțat că în septembrie 2023 vom avea și planul cadru pentru învățământul liceal și planul cadru pentru învățământul gimnazial, lucru pe care vi-l spun şi acum.

În septembrie 2023 vom avea aceste planuri cadru, iar planurile cadru nu vor fi făcute nici de ministrul educației, nici de vreun secretar de stat. Vor fi făcute de către profesori care sunt specializați, fiecare în disciplina lui.

Reporter: Vor fi făcute până la sfârșitul anului acesta, anului școlar actual?

Sorin Cîmpeanu: Se lucrează de mult timp la ele, pe grupuri de lucru, iar termenul este septembrie 2023.

Reporter: Domnule ministru, vor fi schimbate și manualele școlare?! Asta înseamnă că de anul viitor vom avea de manuale școlare pentru fiecare materie în parte?

Sorin Cîmpeanu: Cu siguranță atunci când schimbi conținutul, începând cu septembrie 2023, începând cu anul școlar 2023-2024, vor fi schimbate și manualele școlare. Este sigur. Un lucru la fel de sigur este că aceste manuale școlare, care au importanța lor, dar sunt doar un instrument, vor fi disponibile în format digital și odată cu ceea ce v-am prezentat, că vom introduce în fiecare clasă din România aceste table inteligentă interactive, manualele școlare vor trebui să fie cuplate la acest nou sistem digital.

Reporter: Domnule ministru, în fiecare școală din România  nu există nici măcar grup sanitar în toate școlile. Dumneavoastră ne vorbiți de niște table digitale în condițiile în care copiii de la țară învață în niște situații extrem de precare. Vă rog să ne avansați un orizont de timp, adică până când? Când se va ajunge la acel învățământ digitalizat de care vorbiți? Pentru că deja vorbim despre un nou an școlar, despre noi manuale, dar sunt foarte mulți copii care în continuare învață în condiții extrem de precare. Ce faceți și cu acei copii, cum se integrează practic realitatea de la țară cu planul pe care dumneavoastră l-ați prezentat aici?

Sorin Cîmpeanu: Deci digitalizarea este un sprijin pe care îl au îndeosebi școlile din mediul rural. Programul Național de Reducere a Abandonului Școlar, atâta timp cât 80% din școlile care beneficiază de aceste granturi, sunt în mediul rural, sunt cele care vor fi avantajate. În mediul rural, în care procentul necalificaților și cadrelor didactice care nu sunt titulare este cel mai ridicat, în mediul rural, despre care vorbiți, pe care îl cunoaștem cu toții foarte bine, cu toate neajunsurile lor, dincolo de faptul că sunt cei mai puțini profesori pregătiți, pentru că nu este suficient de atractivă cariera de dascăl, în mediul rural sunt și probleme de infrastructură, în mediul rural învățământul simultan, care este cea mai proastă forma de organizare, este și cel mai dezvoltat. Odată cu introducerea digitalizării, acești elevi dezavantajați vor avea șansa să asiste, în mediul digital, la cele mai bune lecții predate de către cei mai buni profesori. De asta este important, legătura între tabla inteligentă și existența grupului sanitar nu există și nu trebuie să fie făcută forțat. Avem puțin peste 200 de școli în care mai avem grupuri sanitare care nu sunt racordate la canalizare. Grupuri sanitare improprii. Deci această problemă va fi rezolvată în curând. Ministerul Educației a avut în buget o sumă destinată reabilitării grupurile sanitare, schimbării acestora, care a fost utilizat în proporție de doar 30%, restul de 70%, la finele anului trecut, s-au întors la buget. De ce? Pentru că deși au existat bani ne confruntăm cu o slabă capacitate a autorităților locale pentru a propune și implementa aceste proiecte. Din păcate, totul se face cu educație. Ceea ce vă propun acum înseamnă o valorificare a oportunităților din România Educată, din PNRR, înseamnă să începem de undeva. Dacă, încă o dată, iertați-mă că vă spun, așteptăm să rezolvăm simultan, în aceeași zi dacă se poate, în toate cele 17.000 de școli din România și problema grupurilor sanitare și problema digitalizării și problema profesorilor și problema reducerii abandonului școlar și problema clădirilor care nu sunt încă verzi toate, nu o să reușim nicicând. Ceea ce vă ce vă propun acum este o abordare fermă, într-o succesiune logică, raportată la realități. Este singura modalitate prin care putem aborda lucrurile.

Reporter: Aș vrea să vă rog să ne explicați puțin. Spuneați că prin acea tablă inteligentă, copiii vor avea acces la cele mai bune lecții, predate de cei mai buni profesori. Cum se întâmplă concret asta? Adică într-o școală în care există o tablă inteligentă, alți profesori pot să trimită materiale, cursuri înregistrate. Nu-mi este foarte clar. Și atunci ce mai fac profesorii din acea școală?

Sorin Cîmpeanu: Profesorii din acea școală predau elevilor lor. Un profesor din acea școală, care în momentul de față este obișnuit să scrie cu creta pe tablă și apoi să șteargă, va putea să scrie pe o tablă inteligentă și apoi ceea ce a scris, un avantaj, să rămână, să fie stocat în dispozitivele care se găsesc la elevi, iar mai apoi, în acea tablă, care nu necesită inteligență, care nu necesită existența unui calculator, a unui videoproiector și a altor lucruri, pentru profesori va fi foarte la îndemână să acceseze resursele: internet, lecții predate de alți profesor sau experimente făcute în școli, care au o infrastructură mult mai dezvoltată decât școala în care ei predau și să beneficieze și acei elevi de aceste experimente făcute în școli care au infrastructură, repet, mult mai dezvoltată decât infrastructura şcolilor din mediul rural. În acest fel vom putea să le dăm acestor elevi şansa de a cunoaște, de a se deschide, de a ști ce există în lume, deci de a se adapta la evoluția societății. Mulțumesc!

Reporter: Întrebarea mea, mă rog, după atâta şcoală, vine în zona de vacanță. Dacă s-a luat o decizie referitoare la voucherele de vacanță.

Sorin Cîmpeanu: Deciziile, din punctul meu de vedere, se iau în guvern, într-o manieră integrată și nu punctual, și nu se iau separat de către un minister sau alt minister, dacă ne referim la acele decizii de măsuri sociale, care sunt decizii ale guvernului.

Reporter: Nu, mă refer la acel ordin de ministru.

Sorin Cîmpeanu: Cu vouchere de vacanță?

Reporter: Da.

Sorin Cîmpeanu: A fost subiect în CDS-ul de astăzi. Da. Acel lucru este foarte clar. Credeam că vă referiţi la…

Reporter: Nu, nu, la acesta mă refer.

Sorin Cîmpeanu: E în regulă. Da, a fost validat şi acest lucru astăzi, în CDS.

Reporter: A fost validat. Ok. Deci asta ar fi, să zicem, prima veste bună. Vorbeaţi puţin mai devreme de faptul că undeva aproximativ 200 de milioane merg în zona combaterii abandonului şcolar. Când vom avea un proiect cu o bugetare, să zic, similară şi pentru a, nu ştiu, a stimula performanța școlară, pentru a premia excelența şcolară.

Sorin Cîmpeanu: Există foarte multe lucruri făcute din perspectiva stimulării performanței școlare, lucruri care trebuie să fie susținute în paralel cu echitatea. Îmi asum ceea ce spun acum. Principala problemă a învățământului din România nu este performanța, pentru că performanță încă există. Vedem foarte bine rezultate la olimpiade. Miniserul Educţaiei s-a implicat în finanţarea ecipei de robotică Vortex, da? Deci a fost o inițiativă a Ministerului Educaţiei să susțină acei copii, care au avut rezultate deosebite. Şi pot să vă fac o serie întreagă de rezultate deosebite. Problema sistemului de învățământ din România, majoră, cea mai mare, este aceea a accesului la educație, a echităţii în educaţie. Acolo este problema. OECD a spus, nu eu, că vom reuși să ridicăm nivelul României doar atunci când vom reuși să ridicăm nivelul de educație al tuturor, subliniez, al tuturor, și nu al vârfurilor care, într-adevăr, merită toată atenția și trebuie să fie susținute. Pot să dezvolt, dar cred că ieşim din cadrul acestei conferinţe de presă.

Reporter: Ok, dar nu credeţi că este frustrant pentru cei care fac performanță să vadă că, nu ştiu, cei care nu fac performanţă beneficiază de atât de multă atenție, atât de mulți bani?

Sorin Cîmpeanu: Nu, nu. Şi vă spun asta în calitate de absolvent al Colegiul Național „Sfântul Sava”, clasele matematică-fizică. Ştiu foarte bine cum e performanța. Principala problemă rămâne echitatea şi accesul la educaţie şi masa caldă pentru toţi acei copii care nu îşi permit o educaţie, iar performanţa, vă asigur că avem grijă de ea și o să organizăm o conferință la Ministerul Educaţiei pe subiectul performanță și încurajarea performanţei.

Reporter: Şi când îşi vor primii profesorii majorările salariale conform Legii 153/2017?

Sorin Cîmpeanu: Exact atunci când s-a stabilit prin negocierea între sindicate și guvern. Am fost și rămân un susținător al creșterilor salariale. Am afirmat și susțin încă o dată că una din reforme ar trebui să arate în felul următor: un profesor debutant cu cel mai mic salariu trebuie să aibă 25% din salariul maxim maximorum din grila de salarizare în sistem bugetar. Afirm acest lucru aici, acum, la sediul guvernului. Voi susţine întotdeauna această idee, minim.

Reporter: Majorările salariale trebuiau deja să fie acordate.

Sorin Cîmpeanu: Majorările salariale s-au dat într-o proporție de 4% și suntem, am fost în negociere cu sindicatele pentru diferenţa de 12%, diferenţă pe care o susţin.

Dan Cărbunaru: Mulţumesc foarte mult! Mulțumesc, domnule ministru.

Sorin Cîmpeanu: Mulţumesc şi eu!

Dan Cărbunaru: Mulţumim şi pentru răbdarea domnului ministru al mediului, pe care îl invităm să se alăture. Vă mulțumesc, domnule ministru al educaţiei. Domnule ministru Tanczos Barna, programele Administraţiei Fondului pentru Mediu anul acesta vor avea un buget destinat de 2,7 miliarde lei, programe consacrate, dar și programe noi. O să vă rog să faceți o prezentare a lor. Mulțumesc!

Tanczos Barna: Mulţumesc foarte mult! Trebuie să recunosc pentru a nu ştiu câta oară că colegul și prietenul meu, domnul  ministru, este mult, mult mai înţelept decât mine, pentru că mi-a oferit şansa să vorbesc despre mediu înaintea dânsului şi nu am acceptat. Am zis: domnule profesor, doar după dumneavoastră. Da, sunt mai tânăr, mai neexperimentat, dar încerc să învăţ de la cei înţelepţi. Mulţumesc mult! Astăzi este o zi importantă pentru Ministerul Mediului. Am aprobat bugetul Administrației Fondului pentru Mediu. Dincolo de faptul că acest moment este un jalon în implementarea PNRR, an de an, pentru Ministerul Mediului, aprobarea bugetului AFM este un moment important pentru că foarte multe programe, care sunt în administrarea, gestiunea ministerului și sunt programele politice, sunt programe de implementare, sunt gestionate de Administrația Fondului pentru Mediu. Anul acesta vom avea o creștere de 23% la veniturile înregistrate, vom avea o crește de 43% la creditele bugetare și o creștere de 20% la creditele de angajament.

Cele două jaloane importante din PNRR care se regăsesc în bugetul AFM se referă la acele fabrici de reciclare care vor avea o schemă de ajutor de stat, o finanțare de 1 miliard de lei pentru creșterea capacităților de reciclare în România, dincolo de obligațiile noastre de colectare selectivă, dincolo de obligațiile noastre de a administra eficient, prin administrația locală sau administrațiile locale, sistemele de colectare selectivă a deșeurilor, trebuie să creștem capacitatea de reciclare în țară. Este un principiu al economiei circulare, este o nouă linie de dezvoltare economică pentru toate țările din Europa și România trebuie să vină puternic din urmă și să finanțeze astfel de investiții. Aici putem finanța, prin această schemă de ajutor de stat, deja notificată la Consiliul Concurenței, dezvoltarea capacităților de reciclare la plastic, la cauciucuri, la diverse uleiuri, la diverse materiale reutilizabile, reciclabile, care dau valoare economică unui nou domeniu.

În același timp, am aprobat un program de conectare a populației la rețelele de apă și de canalizare, se numește „Prima Conectare”, este componentă în PNRR, în Componenta „Apă și administrarea resurselor de apă” – 825 de milioane de lei pentru a sprijini acele familii care, deși au în fața curții, deși au posibilitatea de conectare la o rețea de apă sau de canalizare, nu au făcut-o din diverse motive, de cele mai multe ori, din motive sociale. Venim în sprijinul operatorilor regionali de sisteme de alimentare și de canalizare, venim în sprijinul operatorilor locali și asigurăm o finanțare pentru a crește gradul de conectare în aceste localități. Avem un infringement în acest domeniu și România are obligația să ajungă la 80-90% grad de racordare, de conectare a acestor gospodării la rețelele de apă și de canalizare.

În același timp, continuăm, așa cum a zis și domnul Cărbunaru, programele clasice – Rabla Clasic, Rabla Plus, sunt două programe care beneficiază de o finanțare mult, mult crescută față de anii 2019 – 2020. Vorbim despre o finanțare de 1,24 de miliarde de lei, împărțită între Rabla Clasic – 560 de milioane și Rabla Plus – 680 de milioane. Sunt finanțări care asigură schimbarea parcului auto și care vin în sprijinul acelei obligații asumate de Guvernul României, prin PNRR, de a reduce cu 250.000 de unități mașinile poluante, cele care au o vârstă mai mare de 15 ani. Finanțăm, de asemenea, Rabla Electrocasnice, în continuare, cu un buget de 100 de milioane de lei în 2020 și un program foarte important în actuala criză energetică, Programul Fotovoltaice, Casă Fotovoltaică, acele instalații fotovoltaice care se pot instala pe casele deținute de persoanele fizice, cu un buget de 986 de milioane de lei în 2022.

De asemenea, am stabilit la nivelul Guvernului ca, alături de Ministerul Energiei, Ministerul Mediului, prin AFM, va contribui cu 1 miliard de euro la dezvoltarea acestor capacități de producție în următorii patru ani, astfel încât cât mai multe gospodării să devină independente sau relativ independente din punct de vedere energetic.

În continuare vom finanța piste de biciclete. Astăzi s-au aprobat condițiile tehnice pentru aceste piste de bicicletă. Ele reprezintă o noutate în România. Chiar dacă sunt câteva localități unde se mai găsesc piste de bicicletă, condițiile tehnice, standardele sunt aprobate de guvern în momentul de faţă. Există o finanțare substanțială în PNRR, o finanţare gestionată de Ministerul Dezvoltării, pentru că, în procesul de negociere a PNRR, UDMR a susținut importanța acestor piste de biciclete, fondurile practic au fost cedate de Ministerul Mediului Ministerului Dezvoltării pentru a asigura componenta verde și în Ministerul Dezvoltării și a echilibra aceste elemente de verde și de digital la nivel de PNRR și la nivel de programe majore. Din AFM vom finanța cu 500 de milioane de lei, în 2022, piste de biciclete, din Ministerul Dezvoltării vom beneficia pentru Apele Române de piste de biciclete construite pe digurile de apărare, lângă râuri, lângă pârâuri, astfel încât acestea să poată să devină artere de circulație principale între localități, dacă se dorește. Din AFM ne vom concentra pe pistele de biciclete în interiorul localităților, piste de biciclete care pot face conexiunea la arterele principale – la artera principală, de exemplu, pe care și-a asumat și România să o construiască în PNNR, „Eurovelo”, de exemplu.

Vom avea o campanie de educare și de conștientizare pe gestionarea deșeurilor, o campanie finanțată cu 10 milioane de lei, licitație în desfășurare la Ministerul Mediului – sperăm ca în câteva săptămâni să avem deja un contract semnat pentru acest lucru. Alături sau în paralel cu campania „Curățăm România” vom avea și o campanie derulată în 2022 pe educare și conștientizare. Dincolo de amenzi, dincolo de controale ale Gărzii de Mediu, avem nevoie de mesaje de educare, de conștientizare a acestei probleme la nivelul cetățenilor.

Mergem mai departe și cu iluminatul public stradal, finanțăm anul acesta cu un miliard de lei acest program, eficiența energetică a clădirilor publice cu 2,8 miliarde de lei și stațiile de încărcare auto cu un miliard de lei.

Foarte pe scurt, acestea sunt elementele importante din HG de astăzi.

Aș vrea în încheiere să îi mulțumesc domnului ministru Cîmpeanu și domnului președinte Iohannis pentru susținerea educației de mediu prin „România educată”. Această Săptămână Verde o să fie un pas extrem de important pentru următorii ani, pentru deceniile care vin, pentru că eu sper sincer ca adulții să fie educați de copii. Copiii sunt mult mai receptivi la tot ce înseamnă protejarea mediului, copiii sunt mult mai receptivi la tot ce înseamnă verde, sunt mult mai receptivi în ceea ce privește protejarea valorilor care sunt importante pentru Ministerul Mediului, și de aceea cred că Săptămâna Verde o să fie o bornă extrem de importantă din acest punct de vedere. Anul acesta, neavând în structura anului școlar această Săptămână Verde, așa cum a zis și domnul ministru, am stabilit ca în următoarele luni se desfășurăm o campanie de educare coordonată pe tema gestionării deșeurilor – colectare selectivă, modul în care trebuie să separăm deșeurile acasă, modul în care aceste deșeuri colectate selectiv sunt reciclate și ajung iarăși materii prime pentru economie și modul în care traseul deșeurilor înseamnă practic curățirea acestei țări, curățirea apelor noastre și a străzilor, a șanțurilor și a câmpurilor și a pădurilor. Pentru că, din păcate, pas la pas găsim asemenea situații extrem-extrem de neplăcute.

Dan Carbunaru: Vă rog, întrebările pentru domnul ministru. O singură întrebare!

Reporter: Bună ziua! În această Săptămână Verde vom avea și… copiii vor face și activități practice? De exemplu, primul copac plantat sau primul sac de gunoi adunat de pe plajă…?

Tanczos Barna: Sper ca până ajungem la Săptămâna Verde să nu mai avem deșeuri pe plajă. Sper ca până atunci adulții să fie suficient de responsabili ca nici pe lângă străzile din Sectorul 1 și nici în lacurile de acumulare și nici în râurile din această țară să nu mai fie deșeuri. Dacă noi, adulții, nu reușim această performanță, cu siguranță ne vor ajuta copiii.

Reporter: Am înţeles. Dar cu copacii?

Tanczos Barna: Copacii, cu siguranță! Şi acum avem programe de plantare împreună cu copiii. Este o activitate prin care, tot așa, conștientizăm și educăm copiii cu privire la importanța pădurilor. Cu siguranță, nu li se va preda materia de la silvicultură Procesarea Lemnului!

Reporter: Vă mulţumesc!

Reporter: Bună ziua! O întrebare sau mai multe întrebări legate de programul „Prima conectare”. Dacă ne puteți spune cine va putea depune cerere, unde va depune cerere, câte familii vor putea fi ajutate în acest fel, care e bugetul? Pentru cine e interesat de aşa ceva.

Tanczos Barna: Bugetul este de 825 de milioane de lei; peste 80.000 de beneficiari preconizăm că vor beneficia de această finanțare. Finanțarea o propunem într-o schemă de finanțare către operatorul regional, astfel încât sumele cheltuite să se transforme în racordări efective – să nu dăm vouchere, să nu dăm bani la populație, ci să asigurăm finanţare pentru lucrări efectuate.

Reporter: Bun, dar o familie care se află într-o astfel de situație, nu e conectată la reţea…?

Tanczos Barna: Se adresează operatorului care în zona respectivă are rețeaua de colectare a apei uzate sau rețeaua de distribuție a apei potabile și beneficiarul indirect este gospodăria, beneficiarul direct este compania care prestează serviciile de distribuire și de colectare a apei, și se va realiza conectarea gratuită pentru beneficiar.

Reporter: Începând de când?

Tanczos Barna: Vom avea ghidul de finanțare gata în luna aprilie, aprobat. Ghidul trebuie să fie postat zilele următoare în consultare publică, în aprilie pornește proiectul.

Reporter: Şi în privinţa programului cu fotovoltaicele: este modificat programul în acest an față de ce s-a întâmplat în anii trecuți, bugetul este mai mare? Ce schimbări sunt?

Tanczos Barna: Bugetul este mai mare și programul îmi doresc să fie modificat substanțial, pentru că experiența de până acum a arătat că Administrația Fondului de Mediu nu are capacitatea instituțională să implementeze zeci de mii, sute de mii de proiecte simultan, motiv pentru care acum o lună am început discuțiile cu autoritățile publice locale, prin Asociația Municipiilor, Comunelor și Orașelor, astfel încât să reușim să punem la punct un parteneriat între primării și AFM. Astfel, putem multiplica capacitatea instituțională de analiză și de încărcare a dosarelor în sistem și AFM trebuie să devină o agenție de plată, care, după verificările din teritoriu, să asigure finanțarea.

Reporter: Suma obținută de un beneficiar rămâne aceeași?

Tanczos Barna: Rămâne în principiu aceeași. Prețurile au crescut un pic, dar oricum se încadrează în acea sumă de 5.000 de euro și, cu siguranță, capacitatea de 3 kW se poate instala din banii respectivi.

Reporter: În ultima perioadă, în contextul acestei crize din energie, s-a vorbit despre pompele de apă ca sursă de încălzire a locuințelor. Aveți în intenție să faceţi programe și pentru astfel de…?

Tanczos Barna: Putem extinde inclusiv la casele individuale asemenea programe. În momentul de față, pompele de căldură sunt, ca cheltuială, eligibile în programul de eficientizare a clădirilor publice, acolo unde primăriile aplică pentru toate clădirile aflate în domeniul public sau privat al comunei. Este posibilă o finanțare și pentru pompele de căldură. Momentan ne concentrăm pe fotovoltaice, pentru că criza cea mai mare în momentul de față este pe energia electrică.

Avem și o reglementare foarte importantă aprobată de guvern în decembrie, privind prosumatorii, și această compensare cantitativă, care în sfârșit ajută și Ministerul Mediului să facă finanțări pentru beneficiari, iar beneficiarii, se și vede din dosarele depuse, sunt mult mai interesați în aceste condiții.

Reporter: Mulţumesc frumos!

Reporter: Bună ziua! Voiam să vă întreb dacă plajele de pe litoral sunt gata pentru acest an, având în vedere că a mai rămas doar o lună. Înţelegem că era nevoie de o intabulare a celor 50 de hectare de plajă noi, care nu s-a făcut până în acest moment, astfel că operatorii nu pot să folosească noile bucăţi de plajă la fel ca anul întrecut.

Tanczos Barna: Informaţia este inexactă. Intabularea s-a făcut, s-au făcut și lotizările. Am avut o discuție chiar astăzi, în ședința de guvern, cu domnul ministru Cadariu. Se vor încheia acte adiţionale prin ABADL Constanța cu operatorii de plajă pentru aceste zone. Pe termen mediu și lung, am propus acum un an elaborarea unui PUZ pentru plaja nouă. În acest scop, am lansat un concurs internațional de soluții împreună cu Apele Române. Avem deja parteneriatul încheiat cu Ordinului Arhitecților pentru a amenaja această plajă nouă. Pe termenul de un an, doi ani, cât mai este din aceste contracte în vigoare, până la expirarea lor, vom găsi soluții pe termen scurt. Sper ca în acest an, în maxim 2 ani să avem un PUZ nou și o amenajare de nivel internațional, asumabil, a noii plaje, pentru că ceea ce avem în momentul de față nu seamănă cu plajele la care râvnesc românii în momentul în care se duc în vacanțe.

Reporter: Bun, dar PUZ-ul este un proiect de durată. Eu vă întreb dacă la data de 1 Mai, când se deschide sezonul estival…

Tanczos Barna: …vor fi gata, da! Sunt intabulate şi vor fi contractele semnate. Sunt intabulate, se semnează actele adiționale și operatorii vor avea posibilitatea să folosească plajele în sezonul estival.

Reporter: Mulţumesc!

Dan Cărbunaru: Ok, dacă nu mai sunt întrebări pentru domnul ministru, mulțumesc încă o dată pentru prezentare și pentru răspunsurile la întrebări!

Aș vrea doar, cu permisiunea dumneavoastră, să vă prezint foarte pe scurt câteva dintre actele normative, altele decât cele la care au făcut referire domnii miniștri astăzi, adoptate în guvern.

În primul rând, Hotărârea de Guvern privind aprobarea repartizării la bugetul de stat pentru exercițiul financiar al anului trecut, sub formă de dividende, a unei cote de 50% din profitul contabil al Societății Naționale de transport gaze naturale Transgaz SA, rămas după deducerea impozitului pe profit. Fondurile provenite la bugetul de stat din cota de 50% a dividendelor încasate de la Transgaz vor contribui la susținerea pachetului de măsuri în domeniul energiei pentru a proteja populația și cetățenii de efectele creșterii prețurilor. Pe de altă parte, ca și în cazul Nuclearelectrica și Romgaz, diferența de 50% va fi păstrată de companie pentru a putea susține proiectele de investiții necesare pentru a moderniza și extinde infrastructura pe care o gestionează.

În privința viziunii guvernului pentru a susține activitățile economice în mediul rural și în zonele mici urbane, în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19, prin programul „Rural Invest” a fost aprobat un memorandum care instituie o schemă de ajutor de stat care facilitează accesul la finanțare pentru întreprinderi care sunt orientate către agricultură, pescuit, acvacultură, industria alimentară, dar și alte domenii, care își localizează producția în mediul rural sau mic urban, încurajând astfel dezvoltarea de afaceri în aceste zone. Cum va funcționa acest mecanism de ajutor de stat: vor fi garanții de maxim 90% din credite bancare pentru investiții și/sau susținerea activității curente. Valoarea până la care poate ajunge o finanțare acordată unui beneficiar, într-o astfel de situație, poate ajunge până la 5 milioane de lei pentru creditele sau liniile de credit pentru finanțarea capitalului de lucru, respectiv 10 milioane de lei pentru creditele de investiții. Bugetul pe care guvernul îl alocă pentru această schemă de ajutor de stat este de peste jumătate de miliard de lei.

V-aş mai semnala, în privința PNRR al României, aprobarea negocierii și semnării contractului de finanțare dintre Guvernul României și Banca Europeană de Investiții privind Fondul de fonduri pentru digitalizare, acțiune climatică și alte domenii de interes. Acest fond este o componentă PNRR, având o alocare de 300 de milioane de euro, în acest fel Guvernul României marcând împlinirea unui jalon important asumat în cadrul PNRR.

În privința sistemului judiciar, astăzi a fost aprobată strategia de dezvoltare a acestui sistem pentru 2022-2025, precum și planul de acțiune aferent acesteia. Este un nou cadru de dezvoltare strategică la nivelul sistemului judiciar, care se înscrie în angajamentul de a continua experiența anterioară de planificare strategică. Practic, este unul dintre indicatorii reformei „Garantarea independenței justiției, creșterea calității și eficienței acesteia” asumate de România în cadrul PNRR, componenta C14, „Bună guvernanță”, jalonul 421.

Pe final, v-aș vorbi și despre hotărârea de guvern pentru stabilirea numărului de bilete de tratament balnear și de recuperare. Au fost modificate condițiile specifice de ierarhizare și de punctaj pentru a ierarhiza pensionarii militari și persoanele beneficiare ale prevederilor actelor normative cu un caracter reparatoriu care solicită bilete de tratament balnear și de recuperare. Vor beneficia de bilete de tratament și persoanele care au pensii cuprinse între 2.000 și 2.500 de lei.

Înainte de a prelua întrebările dvs., dacă aveți, aș vrea să vă semnalez din programul de mâine al premierului României întrevederea cu comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi sociale, domnul Nicolas Schmit – mâine dimineață va avea loc această întrevedere, la Palatul Victoria. Printre temele care vor fi abordate se vor număra finanțarea mecanismelor prin care statele membre, inclusiv România, gestionează fluxul de refugiați din Ucraina, dar și instrumente de asigurare a coeziunii sociale, ceea ce înseamnă în sens larg, bineînțeles, și o viziune de sprijinire a măsurilor pe care fiecare stat membru, inclusiv România, le au în vedere în acest context de asigurare a coeziunii sociale.

Vă rog, dacă aveți întrebări!

Reporter: Bună ziua. O scurtă întrebare. Ieri ne-a fost oferită o analiză asupra prețului uleiului, dar acolo se pleca de la un preț pe litru de 3,69. Noi nu am găsit, dacă puteți ne dați câteva detalii despre acest /…/.

Dan Cărbunaru: Sunt date prezentate de către retaileri. Practic, sunt datele care sunt colectate în Monitorul Prețurilor, realizat, sau, dacă vreți, gestionat de Consiliul Concurenței. De altminteri, Consiliul Concurenței, așa cum se și menționează în acel comunicat pe care l-au emis ieri și pe care și Guvernul l-a semnalat, încurajează românii să verifice în Monitorul Prețurilor situația, evoluția, practic, în domeniile care interesează. Ați făcut trimitere la anumite valori care au fost menționate în comunicatul de presă al Consiliului Concurenței și care se bazează pe datele prezentate de magazine. Sunt valori minime, care depind nu doar de condițiile de cost asumate de retaileri, dar poate și de calitatea produselor. După cum ați văzut, prețurile variază între, dacă nu mă înșel, 3,69 și 11 lei, datele care erau valabile pentru intervalul ianuarie-martie, cu o fluctuație de 4,70 la sută în sensul mediei prețului, care a fost remarcată pe baza datelor date de către retaileri. Colegii de la Consiliul Concurenței sunt pregătiţi să vă ofere mai multe detalii în acest sens.

Reporter: Vă mulţumesc.

Reporter: Bună ziua! Eu voiam să vă întreb dacă la nivelul Guvernului se are în vedere o limitare a exporturilor de alimente.

Dan Cărbunaru: România se numără printre statele europene care au capacitatea de a gestiona nu doar furnizarea de alimente pentru propriii cetățeni, dar, de ce nu, să și intervină în sprijinul altor state. Atât ministrul agriculturii, cât și reprezentanții altor autorități ale statului român au repetat, de altminteri, și pe fondul preocupărilor generate de agresiunea militară rusă din Ucraina, acest lucru. România deține suficiente stocuri. Autoritățile de la București sunt în legătură permanentă și cu retailerii și cu cei care gestionează lanțurile de aprovizionare și cu producătorii. Suntem în această situație, nu i-aş spune privilegiată, dar bună, totuşi, pentru cetăţenii României, ca țara noastră să aibă capacitatea de a-și gestiona foarte bine nevoile din această perspectivă. Desigur, în măsura în care va fi nevoie de măsuri suplimentare, guvernul va interveni. La acest moment nu există nicio problemă în acest sens, ca atare, se vede acest lucru atât în lanțul de aprovizionare, cât și în evaluarea stocurilor pe care autoritățile o efectuează în mod curent.

Reporter: Și dacă ne mai puteți spune când vom avea procedura aprobată în Guvern pentru decontarea, de exemplu, a cheltuielilor celor care cazează refugiați, care sunt instituțiile unde merg să declare câte persoane și cum se face toată…?

Dan Cărbunaru: Există cadrul legal deja creat la nivel guvernamental. După cum știți, zilele trecute, Guvernul României a decis să se alăture, practic, dorinței manifestate de mulți dintre cetățenii români care i-au găzduit în casele lor, necondiționat de nicio formă de ajutor, pe mulți dintre cetățenii ucraineni care s-au adăpostit în țara noastră și această Ordonanță de Urgență pe care Guvernul a adoptat-o zilele trecute oferă exact acest cadru legal pentru ca cetățenii români aflați într-o astfel de situație, găzduind, așadar, familii de ucraineni, să poată accesa această formă de sprijin, care include o sumă totală de 70 de lei pentru fiecare cetățean ucrainean, mă refer acum la partea de asigurare a cazării, respectiv la asigurarea hranei zilnice pentru aceștia. Mecanismul concret care va fi descris și comunicat de altminteri oamenilor care vor dori să beneficieze de acest pachet, să-i spunem, de solidaritate, pe care autoritățile au decis să-l ofere celor care s-au angajat deja necondiționat în acest demers de sprijinire, va fi detaliat într-o hotărâre de guvern pe care în zilele următoare o s-o și prezentăm și ca atare o vom și adopta, astfel încât mecanismele concrete să fie explicate oamenilor. Ceea ce știm la acest moment, pe lângă oferirea acestui cadrul legal, este că mecanismul de decontare va implica Inspectoratele Județene pentru Situații de Urgență de la nivel local, procedura propriu zisă urmând a fi descrisă în următoarele zile în cadrul potrivit de guvern pe care urmează să o adoptăm.

Reporter: Mulțumesc!

Dan Cărbunaru: Mulțumesc! Dacă nu mai sunt alte întrebări, eu v-aș mulțumim foarte mult și vă doresc o după amiază plăcută tuturor!

Sursa: Briefing de presă la finalul ședinței de guvern din 30 martie susținut de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dan Vîlceanu,ministrul Muncii, Marius Budăi,ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu,ministrul Mediului, Tánczos Barna și purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru