Galerie foto

[Check against delivery]

Dan Cărbunaru: Bună ziua, bine v-am găsit la briefingul de presă organizat după ședința de guvern, de astăzi! Două dintre elementele importante ale pachetului de măsuri ”Sprijin pentru România”, în valoare de 17,3 miliarde de lei, au fost astăzi aprobate în guvern. Unul vizează situația celor care au nevoie de sprijin și pe fondul condițiilor de deprivare materială sau de risc de sărăcie extremă, care vor beneficia de un sprijin substanțial; de asemenea, un alt proiect aprobat astăzi în guvern, ordonanța de urgență care vizează ajustarea prețurilor pentru șantierele care sunt deschise în România cu fonduri europene. Pentru ambele decizii ale Guvernului, alături de mine – și îi mulțumesc pentru că a acceptat invitația – se află ministrul investițiilor și proiectelor europene, domnul Marcel Boloș. Domnule ministru, vă rog!

Marcel Boloș: Bună ziua! Așa după cum deja s-a prezentat, Guvernul României a aprobat două dintre măsurile importante cuprinse în programul ”Sprijin pentru România”. Este vorba de prima măsură, cea referitoare la tichetele sociale, și cea de-a doua măsură este cea cu privire la ajustarea de preț aferentă contractelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile.

În ceea ce privește tichetele sociale, valoarea tichetului social aprobată de Guvernul României este de 250 de lei. Se va acorda o dată la două luni, pentru șase categorii importante de beneficiari, care se află, așa cum s-a prezentat, în risc de deprivare materială și risc de sărăcie extremă. Prima categorie, sunt pensionarii cu venit net lunar sub 1500 de lei – numărul estimat al acestora este de 2,3 milioane; persoanele cu dizabilități, cu venit net lunar sub 1500 de lei – numărul estimat al acestora este 400.000; familii cu cel puțin doi copii în întreținere, cu venit net lunar pe membru de familie sub 600 de lei, familii monoparentale cu venit mediu net lunar pe membru de familie sub 600 de lei, familii care au drept la ajutor social potrivit legii privind ajutorul social și persoanele fără adăpost. Voucherul urmează să poată fi utilizat atât pentru achiziționarea de produse alimentare – așa cum am informat și în prezentările precedente, s-a lăsat libertatea aceasta a beneficiarilor de a alege din categoria produselor alimentare care va fi bunul de consum pe care îl vor folosi  și masa caldă, care a rămas ca măsură alternativă, pentru că am avut un astfel de program adresat persoanelor vârstnice, care a avut un succes destul de bun, și o astfel de alternativă a fost lăsată în continuare pentru beneficiarii tichetelor sociale.

Bugetul este aprobat în valoare de 3,1 miliarde lei. 50% așa, după cum s-a mai prezentat, urmează a fi asigurate din fonduri externe nerambursabile, în cadrul Programului Operațional Incluziune și Demnitate Socială, pentru perioada de programare 2021 – 2027, și diferența de 50% din bugetul de stat, cu surse de finanțare din fondurile bugetului de stat, așa cum am menționat. Distribuția va avea loc prin compania națională Poșta Română. Listele de beneficiari vor fi comunicate Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene de către Casa Națională de Pensii și Autoritatea Națională pentru Plăți și Incluziune Socială. Urmează ca în perioada următoare să derulăm procedura de achiziție publică pentru selectarea unităților emitente și apoi procedura pentru emiterea cardurilor. Valabilitatea unui card este de la 1 iunie 2022, până pe data de 31 decembrie 2022. Aceasta este partea de măsuri cu referire la tichetele sociale.

În ceea ce privește cea de-a doua măsură, de ajustare a prețului la proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile, precizez că aici, în categoria acestor contracte, se încadrează proiectele de infrastructură de transport, proiectele de rețele de apă și canalizare, proiectele de deșeuri și proiectele cu finanțare din Programul Operațional Regional și, din acest punct de vedere, impactul acestei măsuri vizează peste 5.000 de contracte care se află în derulare. Am evaluat un impact financiar de peste un miliard de euro. De ce a fost necesară o astfel de măsură? Pentru că, așa cum după cum bine se cunoaște, prețul la materialele de construcții a crescut aproape necontrolabil. Exemple sunt relevante în acest sens, la bitum peste 225 de ori, oțel-beton peste 150 de ori, și, de asemenea, prețul la utilitățile publice a influențat în mod hotărâtor ceea ce înseamnă costurile pentru proiectele de infrastructură, iar acest lucru se reflectă și în indicele de cost total în construcții, publicat de Institutul Național de Statistică, a cărei valoare ultimă a fost de 160%. Este un mecanism care se bazează pe directiva Uniunii Europene privind achizițiile publice;  precizez acest lucru pentru că am avut în vedere condițiile de imprevizibilitate pe care le-au generat cele trei crize pe care trebuie să le gestionăm în momentul de față. Este vorba de criza COVID, de criza energiei și de criza generată de războiul din Ucraina. Deci, urmare acestor crize, avem această situație de imprevizibilitate și trebuie să intervenim pentru a ne salva propriile proiecte pe care le avem în implementare. Interesul este comun, pe de o parte al României și, pe de altă parte, al Uniunii Europene, pentru că toți avem un scop comun, acela ca aceste proiecte să poată să fie duse la bun sfârșit și să le putem vedea implementate, de ele depinzând ceea ce înseamnă infrastructura României și ceea ce înseamnă îmbunătățirea standardelor de viață ale oamenilor. Unde se va aplica mecanismul acesta de ajustare de preț. Așa cum am menționat, în ceea ce privește proiectele de infrastructură, am selectat câteva exemple relevante: Drumul Expres Craiova-Pitești este cel căruia i se vor aplica prevederile Ordonanței adoptate de Guvernul României; Centura București este, de asemenea, un alt proiect care va intra sub incidența Ordonanței de Urgență; proiectul de linie de cale ferată Radna-Gurasada-Simeria este de un proiect cu impact financiar foarte mare pentru România, 1,8 miliarde de euro, și o lungime de peste 222 de km pe care îi are acest tronson de linie de cale ferată căreia, de asemenea, i se vor aplica prevederile Ordonanței de Urgență. Așadar, împreună cu proiectele care se finanțează din Programul Operațional Regional, peste 7.000 de contracte care sunt în momentul de față în implementare, toate intră sub incidenţa prevederilor ordonanței. Repet, este o situație de imprevizibilitate, generată de efectul celor trei crize care se manifestă simultan la nivelul României, iar noi trebuie să identificăm soluțiile necesare pentru ca proiectele să poată să meargă mai departe, altfel, riscăm să intrăm în risc de blocaj și și apoi, atât noi, cât și Uniunea Europeană, să fim în situația în care proiectele să nu mai poate fi implementate. Mulțumesc!

Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu pentru aceste precizări, domnule ministru! Valoarea totală pentru cele două forme de sprijin pe care, astăzi, guvernul le-a aprobat, unul pentru categoriile defavorizate de români, peste 3 milioane de beneficiari, cu valoare de 3,1 miliarde lei; pe de altă parte, un sprijin acordat lucrărilor de pe șantierele finanțate cu bani europeni, alte 3,5 miliarde de lei. Împreună, așadar, 6,6 miliarde de lei. După cum vă amintiți, Programul „Sprijin pentru România” include peste 60% o formulă de finanțare a investițiilor și diferența pentru o chestiune de sprijin social în această perioadă complicată. Și spun asta mai ales pentru că astăzi sărbătorim cu toții și le spunem ”la mulți ani” tuturor celor care sărbătoresc Ziua Europei, oriunde s-ar afla ei, mai ales în România. Iată, cât de important este pentru țara noastră să poată gestiona nu doar propria dezvoltare, dar și situațiile de criză multiplă prin care trecem în această perioadă cu o finanțare consolidată din partea Uniunii Europene. Vă rog întrebări dacă aveți pentru domnul ministru.

Reporter: Bună ziua! Spuneţi-ne vă rog, câte persoane sunt vizate de voucherele de 250 de lei și cum se vor distribui banii, pentru că spuneți o dată la două luni și că sunt valabile de la 1 iunie până în decembrie, dar iunie, iulie, august, septembrie, octombrie, noiembrie și mai rămâne decembrie?

Marcel Boloş: Decembrie şi ianuarie.

Reporter: A, decembrie şi ianuarie.

Marcel Boloş: Sunt patru tranșe care sunt avute în vedere. Aşa cum s-a precizat și la prezentarea programului „Sprijin pentru România”, sunt estimați, până când nu primim oficial listele de la Ministerul Muncii, 3 milioane de beneficiari, așa cum s-a prezentat. Distribuția va avea loc prin intermediul Companiei Naționale Poșta Română. Cardurile, respectiv tichetele sociale sunt emise de către unitățile emitente autorizate de către Ministerul Finanțelor Publice, se comunică aceste carduri către Poșta Română și apoi, prin intermediul poștașului sau poștașilor, ajung la beneficiarul final. Deci beneficiarul nu trebuie să facă nimic. Probabil, împreună cu talonul de pensie sau separat – aceasta deja este o discuție de amănunt în ceea ce privește distribuția – vor ajunge în posesia cardului.

Reporter: Şi ultima tranșă spuneați că e decembrie-ianuarie? Pentru că aceste carduri am înțeles că sunt valabile până la sfârșitul lui decembrie.

Marcel Boloş: Da, este adevărat, valabilitatea este până pe data de 31 decembrie. Deci v-am spus prima tranșă este cea cu greutate, pentru că are loc emiterea și distribuirea acestor carduri, după care urmează să le încărcăm o dată la două luni și deci în luna decembrie încărcarea cardurilor depinde de noi.

Reporter: Şi veți încărca și pe ianuarie 2023?

Marcel Boloş: Nu mai încărcăm, pentru că e perioada lunii decembrie este perioada în care noi putem să facem, deci nu sunt necesare cele două luni pentru ca tranșa a patra să fie aferentă și să trebuiască să o încărcăm în ianuarie.

Reporter: Deci în iunie cât avem? 250 de lei vor fi?

Marcel Boloş: În iunie, 250 de lei, dar v-am spus că este tranșa 1, care este un pic mai complicată, pentru că ea presupune distribuirea cardurilor. Așa cum am menționat, sunt 3 milioane de carduri care trebuie să ajungă la beneficiari, or aceasta se va asigura eșalonat pe perioada lunilor iunie și iulie, pe măsură ce cardurile se distribuie. Noi încărcăm cu anumită periodicitate respectivele carduri și s-a terminat tranșa 1. Tranșeele 2, 3 și 4 depind de două instituții: Ministerul Muncii comunică listele beneficiarilor finali, iar noi, în baza acelor liste, facem viramentele de plată către unitățile emitente, iar unitățile emitente către beneficiarul final.

Reporter: Ok. O ultima întrebare: premierul Ciucă a spus astăzi că în această săptămână veți conduce o delegație la Bruxelles pentru clarificări legate de PNRR. Spunea astfel încât până la finele lunii iunie să porniți cele 57 de apeluri din 69 câte avem în portofoliu.

Marcel Boloş: Da, deci scopul delegației pe care o avem este de a clarifica aceste demersuri pe care în această perioadă le facem pentru ceea ce înseamnă milestone-urile aferente trimestrului II 2022. Este un trimestru mai complicat din punct de vedere al acestor milestone-uri pe care le avem de îndeplinit, întrucât din 69 de apeluri de proiecte câte avem la nivelul anului 2022, cu termen în trimestrul II sunt 58. Asta înseamnă că fiind milestone, Comisia Europeană îl preia în verificare. Prin urmare, ghidurile solicitantului, potrivit PNRR-ului, trebuie să treacă prin filtrul de verificare, filtrul de avizare al nostru și al Comisiei Europene. Ba mai mult, o parte din aceste apeluri de proiecte au nevoie și de schemă de ajutor de stat și atunci în aceste condiții, pentru ca să nu ne blocăm în activitatea aceasta care privește lansarea de apeluri de proiecte, preferăm să avem o discuție cu dumnealor, să știe că în următoarea perioadă, probabil că va fi în mai și iunie, vom trimite aceste ghiduri ale solicitantului la Comisia Europeană, că va avea loc din partea dumnealor o avizare și cumva să ne corelăm, pentru că este vorba despre 13,8 miliarde euro pe care noi îi lansăm sub formă de apeluri de proiecte. Este cea mai mare, dacă vreți, tranșă de apeluri de proiecte pe care am avut-o de 14 ani de când gestionăm fondurile europene.

Reporter: Mai negociați în vreun fel PNRR acolo?

Marcel Boloş: Nu s-a pus problema, la această întâlnire nu s-a pus problema…

Reporter: Vreți să solicitați ceva modificări?

Marcel Boloş: Dar vă spun câteva realități. O primă realitate este că granturile, ca urmare a creșterii PIB-ului României, chiar dacă am vrut, dacă nu am vrut, ca urmare a acestei creșteri, bugetul pe granturi se va diminua cu două miliarde de euro. Pe de altă parte, avem o creștere fără precedent la prețurile materialelor, care crește costul implementării proiectelor și probabil cantitativ anumite milestone-uri, neputând fi realizate vor trebui renegociate. Deci sunt niște realități de care Comisia Europeană nu prea are cum să nu țină cont atât la nivelul mecanismului de redresare și reziliență, cât și la nivelul politicii de coeziune.

Reporter: Puteți să explicați pe înțelesul omului de rând ce este cu această pierdere de două miliarde de euro şi de unde o punem la loc?

Marcel Boloş: România a avut o creștere a Produsului Intern Brut, dacă nu mă înșel, 2021 raportat la 2020, în funcție de care Comisia Europeană a anunțat de la momentul la care a lansat mecanismul de redresare și reziliență că acolo unde sunt creșteri ale Produsului Intern Brut va face ajustarea banilor pe care le acordă statelor membre.

Reporter: Deci din 30 de miliarde, cât avem la PNRR?

Marcel Boloş: Avem 30 de miliarde, dar, o clipă, avem 13,6 miliarde euro sub formă de granturi. Prin urmare, pentru cele două miliarde de euro va trebui să găsim o soluție cu Ministerul de Finanțe. Și după discuția care probabil va avea loc la nivel de coaliție, la nivel de guvern și cu acordul domnului prim-ministru va trebui să găsim o soluție pentru ca cele două miliarde de euro fie vor fi sub formă de împrumut puși la loc sau se va găsi o altă modalitate…

Reporter: De unde?

Marcel Boloş: Poate fi până la urmă vorba și despre un împrumut, pentru că avem proiectele gândite în momentul de față pe milestone și avem un angajament față de Comisia Europeană sau, repet, e o decizie care se va lua la nivel de coaliție, la nivel de guvern.

Reporter: Toate proiectele din PNRR au avut un anumit buget gândit înainte, care acum scade cu două miliarde euro, la ce proiecte renunțați?

Marcel Boloş: Nu este încă discutat acest subiect. Este un lucru de principiu la care trebuie să ne așteptăm și desigur soluțiile deocamdată nu țin decât de coaliție și de Guvernul României.

Reporter: Dar veți discuta cu cei de la Comisia Europeană legat de această reducere.

Marcel Boloş: Nu am un mandat pentru acest lucru, am mandat pentru ceea ce înseamnă lansarea apelurilor de proiecte și să trecem cu bine acest hop pe care îl avem și, în funcție de mandatul pe care îl voi primi, voi discuta și celelalte subiecte, probabil pe viitor.

Dan Cărbunaru: Doar în completare, dacă îmi permiteți, la răspunsul pe care l-ați așteptat, pentru a înțelege oamenii cât mai simplu ce s-a întâmplat cu această ajustare. Mecanismul gândit de Uniunea Europeană pentru a veni în sprijinul statelor membre afectate de crizele ultimilor ani a avut în vedere, pe lângă mulți alți coeficienți, și această chestiune legată de performanța economică, mai exact cât de tare este un stat membru afectat de crizele pe care le traversează Uniunea Europeană. Estimările legate de performanțele economice ale României au fost modificate, în sensul în care performanțele României din punct de vedere economic au fost peste evaluările inițiale, când s-a conceput acest plan, ca atare formula de calcul, incluzând practic acest nou parametru, această modificare, a generat o micșorare a sprijinului pe care România ca stat membru mai performant decât se estimase inițial, îl primește. Dar, sigur, statul român, în dialog cu Comisia Europeană, va găsi o soluție, astfel încât pe de o parte proiectele gândite să poată să continue și, de ce nu, pentru că este o situație cumva particulară, rămâne de văzut în ce măsură flexibilitatea înregistrată în discuțiile cu partenerii europeni o să găsească cea mai bună soluție pentru țara noastră. Așadar, nu este nicio sancțiune, nu este o pedeapsă pe care România o primește, este doar o consecință a faptului că performanța noastră economică, în ultimul an, a depășit estimările pe care Comisia Europeană le avea în vedere pentru a sprijini România și a face față economia noastră problemelor de natură economică. Mulțumesc.

Reporter: Bună seara! Rugămintea este să ne spuneți dacă aceste carduri, atunci când vor veni, vor veni în plicuri, vor veni cu acele coduri, ele trebuie activate, se comportă ca un card de bonuri? Asta înseamnă că avem nevoie de precizări suplimentare: cine îi ajută pe acei vârstnici, spre exemplu, care nu se vor descurca să facă lucrul acesta, să o facă în mod corect și ulterior să înțeleagă că ei nu trebuie să dea cardul mai departe, de pe acel card nu se vor putea scoate sume, nimeni să nu-i păcălească, sunt necesare niște precizări pe subiectul acesta.

 Marcel Boloș: Din acest punct de vedere securizarea și tot ce înseamnă circuitul acestor vouchere sunt foarte limpede reglementate în proiectul de ordonanță, ba chiar sunt sancțiuni dacă se vor întâmpla lucruri care țin de domeniul acesta al valorificării tichetelor sociale sau al așa-zisor furturi. Dar, cardul ajunge, evident, cu acest cod pin care pe care l-ați menționat și este după aceea la îndemâna beneficiarului. Prin urmare, din experiența pe care am avut-o până acum la cei care au preferat de exemplu masă caldă și le-a livrat la domiciliu masa caldă, de regulă furnizorii de mese calde au avut la dispoziție toată infrastructura necesară, încât beneficiarul pur și simplu și-a tastat pur și simplu codul pin și a putut să folosească cardul. A doua situație este cea care se folosește în cadrul sau în situația magazinelor alimentare când se prezintă la casa de marcat și acolo desigur i se cere codul pin, asta dacă va fi să zicem o cumpărare de alimente peste 100 de lei cât este limita în vigoare. Dar din punct de vedere al modalității de utilizare, să știți că cel mai bine s-au adaptat persoanele vârstnice când au avut nevoie să folosească cardul pentru ca să beneficieze de mese calde. Surprinzător a fost un succes.

Reporter: Așteptam un altfel de răspuns, în sensul în care să veniți cu niște recomandări, ca cei care îi ajută să activeze aceste carduri să fie persoane de încredere, să punctați lucrurile acelea importante pentru ei, pentru că pentru unii va fi prima dată când vor avea aceste carduri.

Marcel Boloș: Încă o dată, sunt două tipuri de beneficiari: cei care merg la magazin. Pentru aceia situația este foarte simplă pentru că, de regulă, toate operațiunile care privesc utilizarea cardului le face cel care este la casa de marcat și îți cere „Introduceți cardul” sau „Apropie cardul”, aceasta este situația așa mai simplă. Situația celor care se găsesc la domiciliu și solicită ca să li se furnizeze masă caldă, acolo într-adevăr trebuie să fie foarte atenți, pentru că așa din experiența pe care o avem până acum și în astfel de situații a fost nevoie de utilizarea pin-ului fără ca beneficiarul să trebuiască să facă alte manevre cu cardul și să fie în dificultatea de a nu putea folosi cardul. Nu cred că va exista sau, mă rog, e posibil să existe aceste incidente, dar ele sunt reglementate în ordonanță și organele abilitate pot să acționeze dacă constată că sunt anumite nereguli de la utilizarea tichetelor sociale.

Reporter: Revin eu cu o întrebare, vă rog. Pentru că e vorba de o licitaţie, achiziţia de plastice…Dacă aveţi o estimare privind o primă tranşă, nu ştiu? Câte credeţi că vor ajunge în primă fază la oameni, câte carduri?

Marcel Boloş: Deocamdată trebuie să derulăm procedura de achiziție publică, care se încadrează și am menționat acest lucru la împlinirea precedentă, că este o procedură de achiziție directă pe care o derulăm și că în primă etapă avem nevoie să avem aceste contracte cu autoritățile iminente, încheiate. În momentul în care aceste contracte vor fi semnate, vă vom putea da detalii despre ritmicitatea pe care o avem în vedere. Cu siguranță va începe cu data de 1 iunie, așa cum a promis Guvernul României.

Reporter: Bună ziua! Vreau să vă întreb dacă inițial erau 4 milioane de beneficiari şi s-a ajuns acum la trei şi din ce motiv?

Marcel Boloş: Da. Deci, în etapă iniţială am pornit, într-adevăr, de la 4 milioane de beneficiari. Dacă vă aduceţi aminte, a fost momentul în care s-a anunţat această măsură de sprijin pentru România. Mai apoi, după ce am început să avem iterațiile cu Casa Națională de Pensii și cu Autoritatea Națională pentru Incluziune Și Prestații Sociale, am văzut care este numărul de beneficiari pentru fiecare categorie din cea pe care v-am menționat-o și acesta este de fapt numărul cu care, să zicem, mergem înainte. Acel număr era chiar în prima etapă de discuție și de prezentare a programului „Sprijin pentru România”. Niciunul din cei care fac parte din categoriile de beneficiari menționate nu a fost lăsat pe dinafară, ci, așa cum s-a menționat când s-a prezentată programul „Sprijin pentru România”, exact așa ne ţinem de cuvânt pentru ca să poată să fie implementat cu data de 1 iunie.

Reporter: Deci, nu a fost o problemă de bani, ci efectiv de baza de date.

Marcel Boloş: Nu. Vă dau un exemplu, s-a spus la momentul la care s-a lansat programul „Sprijin pentru România” că toți pensionarii cu venituri de sub 1.500 de lei beneficiază de tichetul social. Acest lucru este astăzi respectat, iar numărul lor real este undeva, așa cum am prezentat, 2,3 milioane de pensionari.

Reporter: Şi pentru că vorbeaţi despre necesitatea renegocierii PNRR, aş vrea să vă întreb, mai concret, când se poate face asta, anul acesta sau anul viitor?

Marcel Boloş: Probabil că undeva din toamnă se va pune problema acestei negocieri, pentru că procesul este unul de durată. După aceea, la această renegociere nu se poate merge doar cu o măsură, gen vreau ca în PNRR să fie introduse, dau un exemplu, irigațiile pentru agricultură. Nu. Va trebui să avem acest pachet de măsuri integrat, cu care se va merge la această negociere și, mai mult, să avem motivele pentru care noi solicităm renegocierea bine consolidate. Astăzi, dacă este să ne uităm la ceea ce se întâmplă în economie, discutăm numai de aceste creșteri ale prețurilor la materiale de construcții ne îndreptățește să cerem o revizuire a milestone-urilor pe care le avem pe proiectele de infrastructură de transport, spre exemplu. Dar exemplele pot continua cu astfel de reprioritizări și regândiri de măsuri. Alt exemplu este cel privitor la pensionari, că tot că este un subiect intens discutat în spațiul public. Eu am prezentat Comisiei faptul că, totuși, avem o rată a inflației care este pe un trend crescător și nu este vina României, pe de o parte. Şi, pe de altă parte, avem un număr estimat de cetățeni care se găsesc în risc de deprivare materială, undeva în jur de 3,2 milioane locuitori. Deci, ritmicitatea creșterii veniturilor acestor beneficiari nu cred că suntem în situația în care să putem asigura un ritm de creștere a veniturilor și să ne încadrăm, în același timp ,și în cei 9,4% din PIB, pe care i-am prezentat în PNRR.

Reporter: Bună ziua! Aş vrea să vă întreb, 31 decembrie 2022 este și termenul limită până când românii vor putea cheltui acești bani?

Marcel Boloş: Nu, este valabilitatea acestor tichete sociale, scrie în ordonanță, este de un an de zile. Noi, în schimb, trebuie să încărcăm aceste carduri până la sfârșitul valabilității tichetului social.

Reporter: Deci aceşti bani până când pot fi cheltuiţi de către români?

Marcel Boloş: Dacă a primit cardul în luna decembrie, pe data de 5 decembrie, până în 5 decembrie 2023.

Reporter: Ok. Şi aş vrea să vă întreb cum se va comunica alimentarea cu bani? Când vor ști românii că au primit a doua tranşă, a treia tranşă /…/.

Marcel Boloş: Am spus că problema poate fi simplă sau complicată. Simplă, dacă au telefoane mobile, dar, repet, aceste detalii sunt la nivelul sau la momentul în care se încheie contractul cu unitățile emitente și problema poate fi rezolvată simplu cu ajutorul aplicațiilor mobile sau… aici trebuie discutat cu unitățile emitente pentru acele situații în care aceste mijloace de comunicare nu sunt posibile. Dar cred că sunt detalii pe care ar trebui să le avem cu emitenții discutate și apoi, eventual, să vi le prezentăm. E prematur să discutăm până la nivel de detalii de acest fel.

Reporter: Bună seara, domnule ministru. Pentru că aţi deschis dumneavoastră subiectul cu pensiile și renegocierea din PNRR, aş continua eu un pic acest subiect, dacă se poate. Asta înseamnă că lăsăm ușa deschisă pentru această discuție, dar, din ce știm, Legea pensiilor ar trebui să fie gata până la finalul acestui an și acel 9,4% trebuie respectat în 2023. Asta înseamnă că noi în toamnă renegociem pentru 2023, nu? Ca să înțelegem foarte clar care sunt pașii şi ce se întâmpla.

Marcel Boloş: Deci, renegocierea aceasta de care noi discutăm astăzi încă nu este, să zic, metodologic clarificată la nivel de Comisie, pentru că, în regulamentul Comisiei, se spune că în situații excepționale, cum este cea generată de crize, se poate renegocia Planul Naţional de Redresare și Reziliență. Acum, faptul că legea pensiilor trebuie terminată până la sfârșitul anului și impactul ei bugetar poate să fie, deocamdată nu știm, sub 9,4% peste 9,4% este important să lămurim Comisia că menținerea, probabil, a unui astfel de procent nu este benefică pentru o situație de criză în care trebuie să crești veniturile populației ca să poată face față la inflație, la creșterea prețului la utilități, la creșterea prețului la bunurile de consum. Deci sunt motive extrem de serioase pentru care astăzi probabil că ar trebui luate astfel de măsuri și care ne îndreptățesc să punem pe masa Comisiei acest subiect.

Reporter: Asta înseamnă că e posibil să, iarăși, ce înțeleg eu, e posibil să ne așteptăm la o majorare de pensii ori spre finalul acestui an, ori la începutul anului viitor?

Marcel Boloș: Vă rog să discutați cu ministrul muncii.

Reporter: Evident. Dumneavoastră trebuie să veniți cu banii cum ar veni.

Marcel Boloș: Eu, dar pot să vă răspund din punct de vedere al condițiilor de renegociere a PNRR-ului, restul sunt probleme la Ministerul Muncii, la nivel de coaliție. Nu pot să vă dau răspuns din acest punct de vedere.

Reporter: Și încă o chestie tehnică legată de renegociere, spuneați că e nevoie să fie mai mult, cum ar veni mai multe subiecte prinse, nu doar pe pensii. O să mergeți pe pensii?

Marcel Boloș: Sunt două condiții mari de îndeplinit. Să ai o anumită durată de implementare a PNRR-ului ca să poți să identifici ce anume se blochează în procesul de implementare al PNRR-ului și acest lucru se poate întâmpla, poate vedem în 2022, avem deja să zicem câteva luni de implementare când se termină renegocierea, probabil vom avea un an de implementare. Si a doua condiție este să avem un pachet de măsuri pe care dorim să le renegociem, dar care să fie așezate pe cauze juste astfel încât în procesul de negociere cu Comisia să putem să arătăm motivele pentru care dorim ca o anumită măsură să fie renegociată.

Reporter: Mulțumesc mult!

Reporter: O ultimă întrebare. Ați spus, dacă n-am reținut bine, legat de perioada de valabilitate a tichetelor. Când poți să cheltuiești ce ai pe card? Și ați spus că dacă omul primește în luna decembrie cardul atunci până la sfârșitul lui decembrie.

Marcel Boloș: Da.

Reporter: Există această posibilitate să primești cardul abia în luna decembrie? Nu spuneați iunie-iulie?

Marcel Boloș: Numai puțin. Discutăm de tranșa a patra, nu?

Dan Cărbunaru: Domnul ministru se referea la tranșa care intră pe card.

Reporter: Ați spus carduri și de aceasta, dacă omul primește cardul…

Marcel Boloș: Tranșa a patra. Mai lămuresc o dată. Sunt patru tranșe și cardurile se distribuie doar în cadrul tranșei întâi.

Dan Cărbunaru: Disponibilitatea sumei se păstrează în termen de un an din momentul în care intră suma pe card. Asta este cea mai simplă formulare. Mulțumesc încă o dată domnule ministru. Vă mulțumesc și dumneavoastră pentru participare! Încă o dată „La mulți ani tuturor europenilor, mai ales românilor!” Mulțumesc!

Marcel Boloș: Mulțumim!

Sursa: Briefing de presă la finalul ședinței de guvern din 9 mai