Galerie foto
[Check against delivery]
Dan Cărbunaru: Bună ziua, doamnelor și domnilor! Astăzi, în cadrul ședinței de guvern, au fost adoptate mai multe decizii. Printre ele, deja, iată primele măsuri din pachetul de măsuri economico-sociale „Sprijin pentru România”, prin care guvernul va veni în ajutorul atât al mediului de afaceri, întreprinzătorilor, cât și în sprijinul cetățenilor, în privința costurilor contractelor de achiziție publică sectoriale sau de concesiune, acorduri cadru. Au fost luate decizii importante pentru constructorii care lucrează pe șantiere din România, în zona infrastructurii mari, școli, spitale și alte lucrări de utilitate publică susținute de bugetul României. O să îl invit alături de mine pe domnul ministru al dezvoltării, domnul Cseke Attila. Domnia sa vă va prezenta ceea ce s-a decis astăzi prin ordonanța de urgență. Vă rog, d-le ministru.
Attila-Zoltán Cseke: Mulţumesc! Bună ziua! Aş vrea să încep prin a vă spune că sectorul de construcții care contribuie, conform ultimelor cifre, cu 6,6% din PIB-ul României – este o cifră statistică oficială pe ianuarie 2022 -, cifră care a urcat și în 2020 și 2021 încontinuu. Este un sector al economiei naționale important, dar pe de altă parte, este clar că investițiile statului sunt importante pentru noi toți, atât cele care au ca beneficiari autorități centrale și cele care au ca beneficiari comunitățile locale. În ultima perioadă, după cum știți, s-au prelevat date statistice și este foarte clar că numărul contractelor publice a cunoscut creșteri nu numai pe partea materialelor de construcții, unde am intervenit deja anul trecut, dar şi pe partea de transport, de utilaje, de manoperă, echipamente, care au crescut în mod semnificativ. În cazul în care guvernul nu ar fi intervenit cu această ordonanță de urgență, exista riscul blocării anumitor contracte, anumitor investiții, intrarea în faliment a anumitor antreprenori. Categoric, guvernul își dorește ca aceste construcții contractate din bugetul de stat să continue, astfel încât Ministerul Dezvoltării a propus și Guvernul a fost de acord cu această ordonanță de urgență. În ceea ce priveşte creșterile de prețuri semnalate, vă dau câteva exemple: prețul metalului a crescut cu 70% în perioada ianuarie – martie 2022, cimentul, la fel, în această perioadă, cu 20%, iar manopera a înregistrat creșteri în aceste luni. La fel, energie electrică, motorina, bitumul, fierul, lemnul, cărămida, toate sunt în ultimul an în creștere și a fost necesară această măsură. Noua ordonanță de urgență se va aplica și contractelor care erau în procedură de achiziție în momentul adoptării Ordonanței de Guvern 15 de la sfârșitul lunii august anul trecut, care nu a intervenit pe aceste proceduri. Deci, vom putea ajusta și acele contracte care erau atunci în licitații la sfârșitul lunii august, dar nu era încă un ofertant declarat câștigător. Se vor ajusta și contractele a căror procedură de achiziție publică este în derulare și nu s-au depus încă ofertele, respectiv sunt în derulare aceste proceduri, dar s-au depus deja ofertele, dar nu avem încă un ofertant declarat câștigător. De asemenea, se va aplica și contractelor în derulare care nu au clauză de ajustare, respectiv și celor care au clauză de ajustare prevăzută pe baza Ordonanței 15 de anul trecut, dar această clauză nouă reglementată prin ordonanţa de urgență adoptată astăzi este mai favorabilă, acoperă mai bine realitățile din piață. Proiectul de ordonanţă de urgență nu se aplică contractelor care sunt încheiate și sunt finanțate pe fonduri europene, pentru care ajustările de preț vor fi avute în vedere în perioada următoare. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene lucrează la un proiect de act normativ pentru acoperirea acestora din fonduri europene, în așa fel încât ajustările să aibă loc pe fonduri europene. Referitor la contractele de lucrări publice, profitul antreprenorului și proiectarea nu se ajustează, cu excepția proiectelor sau elementelor de proiectare pe infrastructura de transport de interes naţional. În mod practic, ajustarea are loc pe restul contractului de executat, pe baza unui act adițional care se încheie între antreprenor și autoritatea contractantă, iar finanțarea vine de la bugetul de stat. Ajustarea are loc ori de câte ori o factură este depusă de către antreprenor la autoritatea contractantă. Este un mecanism care a funcționat foarte bine și pe Ordonanta 15 și pe care îl vom continua și pe această procedură nouă. Vom folosi indicele global în construcții, care este un indice diseminat de INS și care lunar ne dă un anumit procent cu care putem să înmulțim partea de ajustat din factura respectivă care se depune de către antreprenor. E un mecanism cunoscut atât de către antreprenor, cât și de autoritatea locală. Evident, Ministerul Dezvoltării va face expertiza de specialitate, dacă va fi nevoie. Nu în ultimul rând, aș spune că suma ce va fi alocată din bugetul de stat pentru această măsură de sprijin a economiei și continuarea investițiilor de lucrări publice este de 1,77 de miliarde lei. S-a prevăzut în ordonanța de urgență, ca, până la rectificare, ordonatorii principali de credite să poată reașeza între programe și să facă virări de credite bugetare, astfel încât acolo unde este nevoie imediat, să se dea această finanțare în plus, această ajustare în plus să se regăsească și în bani și în resurse financiare. Vă rog, dacă aveți întrebări.
Reporter: Spuneați că ajustarea are loc pe restul de executat prin înțelegerea făcută între antreprenori și autoritatea contractantă. Să înțelegem de aici că în momentul de față sunt proiecte blocate și că situația s-ar putea debloca prin această ordonanță și dacă da, despre câte proiecte blocate vorbim și despre ce fel de proiecte?
Attila-Zoltán Cseke: Nu este vorba despre proiecte blocate sau număr de proiecte blocate. Pur și simplu mecanismul funcționează așa: dacă ai un contract care este în vigoare, în momentul adoptării ordonanței de urgență, eu nu ajustez contractul – este un mecanism care a funcționat foarte bine până acum și un mecanism funcțional – eu ajustez fiecare factură care se depune de către antreprenor. Dacă se depune o factură săptămânal, fiecare factură se ajustează, dacă e la trei luni, la trei luni se ajustează factura, de aceea ordonanța spune de restul de executat, pentru că vorbim de execuție de lucrări. Aș mai specifica că acest proiect de act normativ a fost lucrat atât cu structurile asociative ale autorităților locale, ca fiind unul dintre principalii beneficiari ai acestei ordonanțe de urgență, ca și autoritate contractată, cât și cu partea de specialitate, antreprenori, a firmelor de construcții cu structurile, dacă vreți, reprezentative ale lor.
Reporter: Domnule ministru, aș mai avea o întrebare. Ieri a fost publicat un raport care arată, un raport Expert Forum – EFOR, care arată că PNDL a fost un program cu foarte multe rateuri, pe și mai multe miliarde de lei, din cauza faptului că nu a existat un control real asupra situației proiectelor și aș vrea să vă întreb cum se va schimba lucrul acesta în Programul Anghel Saligny, ca să nu mai ajungem la situații în care mii de proiecte sunt decontate, dar nu sunt funcționale, practic, pare că nu verificăm ceea ce se întâmplă în teren, dar plătim pentru ceea ce scrie pe hârtie că se întâmplă, dar nu corespunde cu realitatea.
Attila-Zoltán Cseke: Nu sunt de acord cu afirmația dumneavoastră că mii de contracte nu sunt funcționale. În mod categoric nu sunt de acord. Programul Național de Dezvoltare Locală a adus și foarte multe succese. Eu, vineri, am fost în județul Dâmbovița și am fost în orașul Pucioasa, unde la Colegiul Național „Nicolae Titulescu”, prin PNDL, s-a făcut o școală cu o tehnologie de cel mai înalt vârf – poate fi verificat acest lucru. Evident, la peste 11.000 de contracte și obiective de investiții sunt și situații în care nu s-au atins țintele investiției respective. Aici, răspunderea în mod clar, pe baza legii, revine autorității contractante, care este primăria care a câștigat acel proiect. În marea majoritate a cazurilor, totuși, vorbim despre investiții necesare din punctul nostru de vedere și investiții care au adus plus valoare comunităților locale. În ceea ce privește Anghel Saligny, pot să vă spun că prin ordonanța de urgență 95 prin care s-a aprobat acest program s-a prevăzut un serviciu specializat care va urmări verificarea, inclusiv pe teren, a acestor investiții, astfel încât aici vom avea un plus de evaluare, dacă vreți, sau de control, de verificare pe Programul Anghel Saligny. Urmează la începutul lunii mai să punem în aplicare această organigramă în organigrama ministerului și să avem un serviciu specializat pentru verificare și control.
Reporter: Și o lămurire. Am reluat o întrebare pe care v-am adresat-o acum două sau trei luni tot legat de Anghel Saligny și de felul în care se va diferenția acest program de PNDL și ne spuneați atunci că în cazul în care într-adevăr se adeverește faptul că nu au fost respectate lucrurile trecute în proiect, autoritatea va fi trasă la răspundere, nu? Și în cazul în care acest lucru se întâmplă, de unde va plăti, să zicem, o primărie că nu și-a respectat proiectul? Să zicem că e o primărie care nu are fonduri.
Cseke Attila: Bun, deci, fiecare răspunde pentru ceea ce face. Fiecare autoritate locală răspunde pentru ceea ce face. În momentul în care ai primit fonduri de la bugetul de stat și nu ți-ai atins ținta pe care ți-ai asumat-o, evident că răspunzi. Este același principiu care este aplicabil și pentru fonduri europene. Şi avem situații în care autoritatea locală a fost obligată de Ministerul Dezvoltării, în urma controlului efectuat, la returnarea sumei primite din Programul Național de Dezvoltare Locală. Acest lucru nu este exclus că va continua, pentru că în momentul în care noi verificăm și vedem că sunt probleme în cheltuirea banului public, categoric, pe lege, pe procedura legală vom evita această dispoziție prin care cerem înapoi sumele de bani. Deci vorbim de bani publici, de buget de stat. Exact același regim ca la fonduri europene. Nu ţi-ai făcut treaba, răspunzi pentru ceea ce ai făcut.
Reporter: Şi banii s-au întors la buget?
Cseke Atilla: Evident că toți trebuie să se întoarcă. Este un mecanism simplu. Dacă autoritatea locală nu plătește, nu returnează suma de bani, Ministerul Dezvoltării cere Ministerului de Finanțe blocarea virării cotelor către autoritatea locală respectivă și se recuperează de acolo. Practic, nu se alimentează contul autorității locale.
Reporter: Bună ziua, domnule ministru! V-aş întreba tot despre Anghel Saligny. Am văzut, la congresul PNL de duminică s-au făcut promisiuni că acest program va fi operaționalizat de mâine, ceea ce însemna de lunea trecută. Inclusiv premierul a spus că el va fi derulat cât mai curând posibil. Dacă aveți o dată concretă pentru noi şi dacă el ar urma să mai fie suplimentat, pentru că am înțeles că a fost de mai multe ori suplimentat?
Cseke Atilla: A fost o singură dată suplimentat, săptămâna trecută, cu acea sumă de 15,5 miliarde de lei pentru preluarea contractelor investițiilor din POIM pe gaze, respectiv suplimentarea pe investițiile de drumuri. Pot să vă spun că în perioada imediat următoare, fără a vă spune câte zile, prima etapă a prioritizării fondurilor pe județe, așa cum prevede legea, va fi pusă în aplicare.
Reporter: Şi va mai suferi o nouă suplimentare?
Cseke Atilla: Nu s-a discutat de o altă suplimentare.
Reporter: Bună ziua! Eu voiam să vă întreb dacă aţi făcut şi câteva calcule la Ministerul Dezvoltării şi aveți un exemplu concret pentru o investiție care va fi ceva mai scumpă de acum încolo, dat fiind că au crescut toate aceste tarife? Şi mă gândesc aici, de exemplu, la kilometrul de autostradă. Noi am făcut deja un calcul şi vă rog să mă ajutați, să-mi spuneți dacă e corect sau nu? Dacă acum un km de autostradă costă 10 milioane de euro, de exemplu, pentru autostrada A3, mă interesează cât va costa de acum încolo acel kilometru de autostradă?
Cseke Atilla: Din păcate, la această întrebare nu pot să vă răspund. Trebuie să adresați întrebarea Ministerului Transporturilor. Aceste investiții, în mare parte, sunt pe fonduri europene, urmând a fi cuprinse în acea ordonanță de urgență care va urma. Deci noi nu putem să estimăm, noi lucrăm cu estimările ministerelor. Acea estimare de 1,77 de miliarde este din ceea ce am primit de la ministere. Ministerul Transporturilor are mare parte din contracte. Nu sunt multe, dar sunt ca și valoare mai mare. Cea mai mare parte a contractelor sunt pe fonduri europene și urmează ca prin acea ordonanță să se stabilească care este impactul pe transport.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc! Dacă nu mai sunt alte întrebări, vă mulțumesc încă o dată, domnule ministru. Aş adăuga, într-adevăr, faptul că următorul act normativ care va regla şi situația ajustării prețurilor contractelor pe acele investiții finanțate cu bani europeni va asigura diferența de până la aproape 5,2 miliarde de lei, cât este valoarea întregului pachet care face parte din acel set de măsuri „Sprijin pentru România”, în cazul acesta fiind dedicat zonei mediului de afaceri care este implicată în gestionarea contractelor de infrastructură mari, lucrări care sunt efectuate în România fie din bugetul național, fie dintr-un buget cu finanțare europeană. Aș vrea să îl invit alături de mine acum pe domnul ministru al culturii, pe domnul Lucian Romașcanu, pentru că tot astăzi, în ședința de guvern, au fost luate decizii importante pentru a veni în sprijinul activității și susținerii activităților culturale la nivel național. Vă rog, dle ministru!
Lucian Romaşcanu: Vă mulțumesc! Bună ziua! Mă bucur să sparg gheața. E prima oară când sunt în fața dumneavoastră de la pupitrul guvernului și mă bucur că avem vești bune și pe zona culturală. Noi comunicăm constant, din partea ministerului, dar, iată, acum și din ședința de guvern venim cu vești bune. Astăzi s-a aprobat memorandumul de aprobare a acordului cadru de împrumut cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, care înseamnă pe următoarea perioadă o sumă de 217 milioane de euro pentru reabilitarea și refacerea de obiective culturale. Vă spun – și sunt bucuros să fac acest anunț – banii vor fi derulați de unitatea de management a proiectului, care, dacă adăugăm și aceşti bani, se apropie de 600 de milioane de euro derulați pentru refacere de obiective culturale – și dacă e să menționez doar câteva dintre cele refăcute cu acești bani, ar fi Muzeul Național al Țăranului Român, ar fi Palatul Culturii din Iași, este Teatrul Național din București, este Teatrul Maghiar din Cluj Napoca. Este vorba de Muzeul Național de Artă al României. Sunt foarte multe obiective pe care le-am derulat pe asemenea tipuri de fonduri și pe fonduri SEE și norvegiene. Iar acest nou acord cadru vine în sprijinul definitivării, să spunem, restaurării pachetului de obiective culturale, de imobile pe care Ministerul Culturii le are în administrare. Din cei 217 milioane de euro, aproximativ jumătate se vor duce către restaurarea Muzeului Național de Istorie al României, un obiectiv care are nevoie urgent de acest proiect, iar restul banilor se vor duce către Teatrul Național și Opera Română din Cluj Napoca. Vom încerca să obținem, avem deja trei terenuri propuse de Primăria Iași, se pare că unul se apropie de ceea ce ne dorim pentru a construi o operă de la zero în municipiul Iași. Există bani în acest moment pentru Muzeul Național al Revoluției Anticomuniste, pentru Așezămintele Brătianu din București, pentru Vila Florica Brătianu din Argeș. Deci cred că cu acest nou pachet de finanțare vom reuși să restaurăm cam tot ce are Ministerul Culturii în administrare, urmând – și asta e un lucru pe care l-am mai spus în diverse ocazii – să solicităm o suplimentare de finanțare dacă vom reuși și cred că vom reuși, să preluăm Sala Palatului la Ministerul Culturii și, de asemenea, vom începe demersurile pentru a prelua în administrare la Ministerul Culturii Castelul Regal de la Mamaia, care tocmai a fost dat înapoi prin hotărâre judecătorească. Cam asta e vestea bună pentru cultură și pentru monumentele istorice pe care le avem în administrare. Dacă aveți întrebări, vă stau la dispoziție.
Dan Cărbunaru: Dacă nu, cu siguranță în activitatea de comunicare de la ministerul pe care îl conduceți veți avea ocazia să oferiți detalii celor interesați. Mulțumesc încă o dată, domnule ministru, pentru participare!
Lucian Romaşcanu: Vom pune pe site-ul ministerului toate obiectivele făcute, pentru că lumea nu știe, din păcate, cam tot ce s-a întâmplat cu restaurarea la Ministerul Culturii și vom pune și lista cu monumentele care vor intra în acest nou pachet. Vă mulțumesc mult de tot!
Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult, domnule ministru! Cu permisiunea dumneavoastră o să continui să vă prezint principalele decizii luate astăzi, în cadrul ședinței de guvern. Așa cum a anunțat premierul Nicolae-Ionel Ciucă, astăzi, în cadrul ședinței, a fost discutată și aprobată ordonanța de urgență privind plata diferențelor de drepturi salariale cuvenite personalului didactic din învățământul de stat pentru perioada cuprinsă între 1 iulie 2017 și 31 august 2021. Plata acestor diferențe este o măsură reparatorie, necesară pentru a asigura salarizarea corectă și echitabilă a personalului didactic din învățământul preuniversitar și universitar de stat, în conformitate cu Legea cadru 153 din 2017, dar având în vedere și aplicarea deciziilor Înaltei Curți de Casație și Justiție în sensul prevenirii oricărei discriminări a salariaților. Diferențele de drepturi salariale, aș vrea să vă spun, vor fi acordate tuturor categoriilor de personal didactic. Acestea vor fi, de altminteri, și actualizate cu indicele de inflație. Sumele vor fi asigurate de la bugetul de stat, din bugetul Ministerului Educației, urmând a fi plătite eșalonat pe o perioadă de cinci ani începând cu data intrării în vigoare a actului normativ. Aș vrea să vă mai semnalez faptul că a fost aprobat și memorandumul pentru stabilirea unor măsuri de eficientizare a activității de transport feroviar de marfă din zona Portului Constanța. Prin această măsură, care va beneficia de o finanțare consistentă de 200 de milioane de lei credite de angajament și credite bugetare din bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, vor asigura nu doar fluidizarea și dezvoltarea tranzitului de mărfuri în Portul Constanța, dar vor permite și preluări ale unor părți importante din mărfurile pe care Ucraina le va putea exporta cu ajutorul României prin intermediul Portului Constanța care se profilează în această perioadă ca fiind unul dintre principalele porturi la Marea Neagră și cu un potențial de creștere din ce în ce mai mare. În privința unor domenii care țin de activitate economică, aș vrea să vă semnalez că a fost aprobată Ordonanța de Urgență privind unele măsuri pentru diminuarea arieratelor bugetare ale unor operatori economici din industria națională de apărare; această ordonanță include măsuri care diminuează aceste arierate și, din primele evaluări, rezultă că acești operatori economici înregistraseră obligații fiscale la bugetul de stat în cuantum de peste 100 de milioane de lei, pe care nu le puteau achita și care conduceau la creșterea plăților restante, creând instabilitate, afectând semnificativ situația economico-financiară. Prin acest act normativ, activitatea acestor operatori economici cu capital integral de stat va fi redresată, urmând a fi și eficientizată și dezvoltată, într-un context în care importanța strategică a acestor operatori este mai mult decât evidentă, în condițiile în care să vedem ce se întâmplă în proximitatea granițelor noastre. V-aș mai semnala Ordonanța de Urgență privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului Uniunii Europene 452 din 2019, al Parlamentului European și al Consiliului, din 19 martie 2019, prin care este stabilit cadrul pentru examinarea investițiilor străine directe în Uniune, precum și modificarea și completarea Legii concurenței numărul 21 din 1996. Se creează, prin acest act normativ, mecanismul administrativ național pentru analiză și autorizarea investițiilor străine directe, care vin din spațiul non-UE. Astfel, va fi înființată Comisia pentru examinarea investițiilor străine directe – CEISD, care va fi formată din reprezentanți ai ministerelor de resort cu atribuții în domeniu; autorizarea investițiilor străine directe care vin din afara spațiului european urmând a se face prin decizia președintelui Consiliului Concurenței, după ce, în prealabil, este obținut avizul acestei comisii CEISD; autorizarea condiționată a investițiilor străine directe sau respingerea acestora se va dispune prin Hotărâre de Guvern, în baza avizului consultativ al Comisiei, în analiză acest organism având în vedere elementele stabilite prin articolul 4 al regulamentului prezentat, Regulamentul European 452 din 2019, respectiv luându-se în considerare efectele potențiale asupra infrastructurii critice, fizică sau virtuală, inclusiv infrastructura din domeniul energiei, transporturilor, apei, sănătății, comunicațiilor, mass-mediei, prelucrării sau stocării datelor, infrastructura aerospațială, infrastructura din domeniul apărării sau infrastructura /…/ financiară asupra instalațiilor sensibile, precum și asupra terenurilor și proprietăților imobiliare, esențială pentru utilizarea unei astfel de infrastructuri. De asemenea, vor fi analizate efectele asupra tehnologiilor critice și produselor cu dublă utilizare, așa cum ele sunt definite în Regulamentul 428 din 2009 al Consiliului, inclusiv tehnologiile inteligenței artificiale, roboticii, semiconductorilor și securității cibernetice, tehnologiilor aerospațiale, tehnologiilor din domeniul apărării și din cel al stocării energiei, tehnologiilor cuantice și nucleare, precum și a nanotehnologiilor și biotehnologiilor. Un al treilea potențial efect care va fi analizat va viza aprovizionarea în privința factorilor de producție critici, inclusiv energie sau materii prime, precum și în domeniul securității materiale, respectiv accesului la informații sensibile, inclusiv la date cu caracter personal, sau asupra capacității de a controla aceste informații. Sunt măsuri luate în context european, în raport cu efectele pe care le-ar putea genera anumite investiții străine directe care vin din afara spațiului Uniunii Europene. Acesta ar fi principalele acte normative pe care aș fi dorit să vi le semnalez. Vă stau la dispoziție dacă aveți întrebări.
Reporter: Bună ziua. Aș avea o întrebare despre un alt proiect anunțat, până la urmă, de premierul Nicolae Ciucă, acele vouchere în valoare de 50 de euro. Dacă ne puteți spune dacă, în acest moment, guvernul poartă discuții în mod oficial cu cei de la Comisia Europeană pentru a deconta, pentru a finanța această măsură? Am înțeles de la ministrul Boloș că au fost discuții, până acum neoficiale, dar nu avem un acord în acest sens.
Avem un cadru general de discuții care există la acest moment, este deschis deja la nivel european și care vizează flexibilizarea utilizării fondurilor europene în statele membre. Mai ales în contextul în care unele dintre ele – și este și cazul României – sunt afectate nu doar de agresiunea militară rusă din Ucraina, dar și de crizele multiple pe care mai multe state europene au de gestionat în această perioadă. Unele generate de creșterile prețurilor la energie, la gaze naturale. Efectele poate încă nescurse, din punct de vedere economic, ale pandemiei care a durat doi ani de zile. Așadar există o deschidere, la nivel european, anunțată și ca atare statele membre, inclusiv România, au demarat discuțiile necesare pentru a vedea cum implementează în mod concret aceste măsuri, cum accesează fondurile europene aflate deja la dispoziție sau poate altele la care se poate lucra. Ceea ce pot să vă spun este că, așa cum la finalul ședinței de coaliție unde au fost anunțate practic toate măsurile care fac parte din pachetul de protejare a populației și a economiei „Sprijin pentru România”, toate au în spate un calcul financiar, resurse mixte de la bugetul național și din bugetul european. Ca atare, deîndată ce aceste discuții avansează și sunt clarificate toate aspectele procedurale ale modului în care sunt accesați acești bani, vom anunța public acest lucru. Acest pachet, repet, are în spate toată finanțarea necesară pentru a fi implementat. Primele măsuri, după cum vedeți, încep deja să fie anunțate.
Reporter: Deci, ca să fie clar pentru toți românii – discuțiile au început, sunt demarate, însă nu avem până acum un acord. El urmează să aibă loc într-o săptămână, o lună, o altă perioadă.
Dan Cărbunaru: Evident. Resursele există. Mecanismele prin care sunt accesați acești bani sunt în curs de definitivare. La finalul discuțiilor care se poartă cu Comisia Europeană, vom putea să prezentăm detaliile respective.
Reporter: În cazul ordonanței de urgență ce se referă la recuperarea unor drepturi salariale de către personalul din domeniile educației. În primul rând, care ar fi suma totală la care ne referim?
Dan Cărbunaru: Cred că detaliile concrete ale sumelor le poate oferi Ministerul Educației și deîndată, după briefing, colegii de la Ministerul Educației o să vă pună toate datele la dispoziție. Ele se regăsesc ca atare, evident, în spatele actului normativ. Există o eșalonare care se va face, după cum spuneam, în următorii cinci ani și veți regăsi acolo toate detaliile legate de sume și de procentele care urmează să fie.
Reporter: Da, sunt trecute doar procentele nu sunt trecute și sumele. Dar cum s-a decis eșalonarea pe cinci ani? Cum s-a ajuns la cinci ani? De ce nu pe trei ani sau pe șapte ani?
Dan Cărbunaru: Sunt calcule făcute de inițiatori. Ministerul Educației și-a asumat, practic, această obligație și ca urmare a deschiderii pe care reprezentanții sindicali ai cadrelor didactice au manifestat-o în cadrul negocierilor dialogului social care s-a purtat și la nivelul Guvernului și la nivelul Ministerului Educației Naționale. Aceasta este soluția pe care, cel puțin la acest moment, Ministerul Educației a propus-o și care vine, până la urmă, să repare ceea ce în ultimii ani, din păcate, s-a acumulat ca diferențe. Oamenii au acest drept să își recupereze banii și unii dintre ei am văzut că au apelat deja la instanțe. Ca atare și aplicarea legii și un motiv în plus, deciziile instanțelor au determinat Ministerul Educației, Guvernul, să vină cu această soluție.
Reporter: Și de ce ar aștepta cinci ani, mai ales în contextul în care în primul an se achită doar 5% și practic, o treime se dă în ultimul an, 35% abia pe cinci ani, de ce ar accepta cinci ani în loc să se adreseze instanței de judecată și eventual să pună în executare hotărâri, decizii care deja există? Există deja în Dolj, în Bacău, în Iași.
Dan Cărbunaru: Tocmai de aceea a fost extrem de important dialogul social care s-a purtat între responsabilii guvernamentali și reprezentanții cadrelor didactice. Contextul în care, iată, s-a luat această decizie de a veni cu o soluție concretă pentru recuperarea acestor diferențe de plată care s-au tot acumulat în ultimii ani, chiar dacă trecem printr-o perioadă complicată, sunt doi ani de pandemie, război la granițele României, criza provocată de creșterea prețurilor la energie, la gaze naturale, toate aceste lucruri au implicat o serie întreagă de eforturi bugetare și pe fondul acestui dialog social, este soluția practică pe care Guvernul a propus-o și pe care, iată, este pregătit să o implementeze.
Reporter: Vă rugăm să ne dați detalii despre programul Family Start. Pe ce criterii vor fi acordate acele garanții pentru împrumuturi? De când va porni acest program și practic, pe ce vor putea fi cheltuiți banii, inclusiv pentru organizarea unei nunți?
Dan Cărbunaru: Este un pachet dedicat sprijinirii familiilor aflate la început de drum. Este o propunere care a venit din partea Ministerului Familiei și care contribuie, practic, la întregirea formelor de sprijin pe care, în special în această perioadă complicată, Guvernul le-a gândit integrat, cu susținerea coaliției, pentru a veni în sprijinul tuturor categoriilor afectate de crizele prin care trecem. În mod specific, pachetul acesta dedicat familiilor, ca și multe alte măsuri care sunt complementare, vor fi detaliate de către Ministerul Familiei, care lucrează deja la configurarea actelor normative care să susțină, practic, implementarea acestor proiecte.
Reporter: Deci în momentul de față nu vorbim despre criterii bătute în cuie, cine să beneficieze, cine nu, în funcție de venituri…? Aveţi un termen limită până la care ar urma să primiţi o comunicare din partea Comisiei Europene, astfel încât să știm când anume va răspunde Comisia și când vor intra banii în țară?
Dan Cărbunaru: Există o deschidere foarte mare. Greu de identificat o perioadă similară cu un dialog atât de intens între Guvernul României și Comisia Europeană, într-un sens constructiv, aş spune. Au fost aici în ultima perioadă președinta Comisiei Europene, comisarul pentru gestionarea migrației, comisarul pentru muncă, comisarul pentru protecție civilă și vor continua astfel de vizite, care arată importanța pe care Comisia Europeană o acordă României, care, alături de Polonia, mă refer acum la statele europene aflate în această parte a Uniunii Europene, traversează perioade destul de complicate, având de gestionat și acest flux de refugiați. Sunt peste 700.000 de refugiați ucraineni care au intrat în România de la debutul agresiunii militare ruse din 24 februarie. Deci, la Bruxelles este cunoscută, practic, solidaritatea pe care România a manifestat-o într-un context european. Există deschidere totală de a sprijini țara noastră atât prin flexibilizarea utilizării fondurilor europene și, după cum bine știți, sunt foarte multe miliarde de euro pe care România le poate reutiliza din pachetul celor pe care le are deja la dispoziție pentru perioada 2014 – 2020. Pe de altă parte, sunt deja anunțuri pe care Comisia Europeană le-a făcut; 3,5 miliarde de euro anunțate pentru statele care gestionează problema fluxului de refugiați din Ucraina și care vor trebui cumva configurate alături de alte pachete de sprijin pentru statele care sunt afectate de creșterea prețurilor la energie și la gaze naturale. Deci există această disponibilitate, există acest dialog. Este, până la urmă, o chestiune de termen, să spunem, scurt sau mediu, până când vom putea avea detalii concrete legate de întrebarea dumneavoastră.
Reporter: Bună ziua! Adrian Vasilache, de la HotNews. Pe agenda guvernului mai era un memorandum legat de Cloud-ul guvernamental, care se arată că sunt probleme majore legate de dorinţa unor instituţii de a intra sau nu în această viitoare infrastructură IT colosală – 375 milioane euro de la Uniunea Europeană prin PNRR. Sunt șase instituții care, pur și simplu, refuză să intre în acest Cloud. Alte cinci, printre care CSM, DIICOT, nu vor să transmită date. Specialiștii de la SRI, STS şi ADR au solicitat date ca să-şi facă o idee cum să dimensioneze acest cloud. Acum guvernul vine cu un memorandum în care solicită ca ADR să transmită din nou către aceste instituții cererea de informații, întrebările pentru a face rost de aceste date, cu termen limită 22 aprilie. Ce se întâmplă dacă DNA, CSM, DIICOT nu vor răspunde, Curtea Constituțională, nu vor să intre în acest sistem și nu vor răspunde noii solicitări de întrebări?
Dan Cărbunaru: Cloud-ul guvernamental este pentru orice țară modernă o necesitate. Sigur, pentru România în mod particular ne interesează, pentru că este șansa suplimentară pe care statul român o are pentru a-şi dezvolta capabilitățile sale de a oferi servicii publice performante. Sigur, este un proiect care este extrem de dezbătut și în societatea civilă. Am văzut și în mediul economic și la nivel guvernamental. Acest memorandum a fost aprobat astăzi, în ședința de guvern, dând ocazia și instituțiilor să-şi expună punctul de vedere și este un pas înainte în realizarea acestui obiectiv important pentru România.
Dan Cărbunaru: Şi este un pas înainte în realizarea acestui obiectiv important pentru România. Sigur, sunt discuții legate de modul în care va fi configurat. Este o perioadă în care vedem că în întreaga lume există această preocupare de a gestiona amenințările cyber, de a proteja datele, fie că fac parte din datele gestionate de autorități de stat, fie că fac parte din alte categorii de date ale unor operatori privați, dar care au un nivel de importanță extrem de mare. Deci, există o preocupare la nivel internațional de a proteja datele, în același timp de a permite viitorului să își facă loc în serviciile publice pe care orice stat trebuie să le ofere cetățenilor săi. Cu siguranță, astăzi, în ședința de guvern, prin acest memorandum, România face un pas înainte și în perioada următoare vă vom ține la curent cu evoluțiile.
Reporter: Are vreo formă de obligație faptul că guvernul a aprobat acest memorandum?
Dan Cărbunaru: Este o formă de responsabilitate asumată la nivel guvernamental pentru a gestiona un proiect important pentru România.
Reporter: De ce s-a demarat deja acest proiect, când nu se știe exact ce instituții vor fi în el şi dacă vor dori să fie? Vor exista forme de obligare a unor instituții, cum sunt Curtea Constituțională, DNA, DIICOT, Registrul Comerțului, care au servicii publice electronice foarte multe, de a intra în acest cloud? Va există așa ceva?
Dan Cărbunaru: Discuțiile care se poartă acum vor clarifica toate aceste aspecte, fie că vor fi integrate, fie că vor fi conectate, aceste instituții împreună gestionează servicii publice importante. Acest lucru trebuie să aibă loc în condiții de siguranță deplină pentru datele care sunt stocate acolo și de funcționalitate pentru ceea ce trebuie să ofere.
Reporter: Ce caută Serviciile de Informații în cloud-ul guvernamental, ca structură care asigură securitatea cibernetică, în condițiile în care rolul acestui serviciu este de a colecta date? Știm bine că prin securitatea cibernetică pe care o va asigura și o asigură deja la peste 60 de instituții publice, SRI are acces la datele de trafic, însemnând adrese IP, adresă de e-mail, sunt niște date personale. Reticența multor autorități, cum este și la Autoritatea Electorală Permanentă, probabil și la DNA sau Curtea Constituțională, vine tocmai din acest lucru. Cum răspundeți? Ce caută SRI acolo?
Dan Cărbunaru: Fiecare dintre instituțiile cu responsabilități în statul român își gestionează, în conformitate cu legea, atribuțiile pe care le are de îndeplinit. Ceea ce pot să vă asigur este că acest proiect de cloud guvernamental, în momentul implementării sale, va ține cont, în primul rând, de cadrul legal existent și de respectarea tuturor normelor, suntem stat membru al Uniunii Europene și al NATO, deci nu poate pune nimeni la îndoială din această perspectivă capacitatea României de a-și implementa responsabilitățile. De altminteri, din perspectiva amenințărilor cyber, performanțele pe care România le are, prin instituțiile sale abilitate, sunt recunoscute și acasă, dar și în afara țării noastre. Nevoia de a proteja datele este una reală, am văzut numeroase incidente, unele dintre de produse și în România, cu atacuri cibernetice extrem de puternice, care pot duce la compromiterea unor date sau chiar la blocarea ori afectarea unor segmente importante din economie.
Reporter: Nu se ocupă STS de asta, de securizarea sistemelor IT publice esențiale? Ce caută SRI?
Dan Cărbunaru: După cum vă spuneam, fiecare dintre instituțiile cu atribuții legale în România își respectă cu strictețe domeniile sale, astfel încât să nu existe riscuri de interpretare. Mulțumesc! Dacă nu mai sunt ale întrebări, v-aș mulțumi foarte mult pentru participarea la briefingul de presă și vă doresc o zi bună!
