Galerie foto
[Check against delivery]
Dan Cărbunaru: Bună ziua, tuturor! Astăzi de dimineață a avut loc reuniunea Task-force, convocată de premierul Nicolae Ciucă, pe tema măsurilor pe care România le gestionează în urma agresiunii militare ruse din Ucraina. În acest sens, trei dintre membrii cabinetului, doi miniștri și un secretar de stat vor face în curând precizările necesare. E vorba de ministrul sănătății, domnul profesor universitar, doctor Alexandru Rafila, domnul ministru al educației naționale, profesor universitar doctor Sorin Cîmpeanu și domnul secretar de stat de la Ministerul Muncii şi Solidarității Sociale, Cristian Vasilcoiu. Pentru început, aș vrea să îl invit alături de mine pe domnul ministru al sănătății. Domnule doctor Rafila, vă rog.
Alexandru Rafila: Bună dimineața! O scurtă intervenție legată de acordarea asistenței medicale refugiaților din Ucraina. Dumneavoastră știți că Ministerul Sănătății a stabilit toate elementele legate de posibilitatea acordării asistenței medicale tuturor persoanelor care vin din Ucraina, până la urmă. În momentul de față, numărul de solicitări la nivelul sistemului de sănătate este redus. Au fost 107 solicitări la serviciile de ambulanță, 177 de persoane s-au prezentat la unitățile de primiri-urgențe și circa 80 de persoane sunt internate, în momentul de față, în spitalele din România. Un element care ne interesează în mod deosebit este posibilitatea de a evalua persoanele refugiate, atunci când ajung în centrele organizate de inspectoratele județene pentru situații de urgență și autoritățile locale, încât să poate fi identificate persoanele, mai ales copiii, dacă au boli transmisibile. Nu avem probleme deosebite, până în momentul de față, în ceea ce privește afecțiuni, pentru care suntem alerți, dar nu trebuie să fim exagerați în ceea ce privește posibilitatea de apariție a unor cazuri de poliomielită sau de difterie pe teritoriul României. Ştim că, în Ucraina, datorită acoperirii vaccinale reduse, exista acest pericol și au existat probabil și cazuri de infecție, care nu știm în ce măsură au fost evidențiate de autoritățile ucrainene, dar autoritățile de sănătate publică colaborează cu inspectoratele județe pentru situații de urgență încât să poată să evalueze orice caz suspect legat de aceste boli transmisibile. Asta este singura informație pe care pot să o pun la dispoziție în acest moment, legat de impactul asupra sistemului de sănătate al prezenței cetățenilor ucraineni pe teritoriul României. Fiind vorba de solicitări reduse, nu există niciun fel de problemă legată de acordarea serviciilor de sănătate. O informație suplimentară: am stabilit și o procedură pentru ca pacienții care au nevoie de asistență medicală în zona de oncologie să poată să primească aceasta asistență, care este înalt specializată. Vă mulțumesc! Dacă sunt întrebări.
Dan Cărbunaru: Mulţumesc şi eu, domnule ministru! Vă rog dacă aveți întrebări. La microfon.
Reporter: Aş vrea să vă întreb dacă aveți vreo situație la zi privind numărul de viroze, răceli și cum vă explicați că sunt atât de multe îmbolnăviri în perioada aceasta? Nu bolnavi de COVID.
Alexandru Rafila: Este un buletin al Institutului Național de Sănătate Publică. Nu îl am. Trebuie să îl consultăm împreună dacă doriți, dar nu cred că este o situație neașteptată în ceea ce privește numărul de infecții respiratorii. Eu pot să vă spun în ceea ce privește infecția cu noul Coronavirus, că ați văzut că avem un trend ușor crescător. Încă nu pot să afirm în vreun fel că este o creștere îngrijorătoare. Am rămas cantonaţi în zona aceasta a 3.000-4.000 de cazuri pe zi și o proporție de 12% dintre teste pozitive. Sper lucrurile să intre în normal peste câteva săptămâni, dar monitorizăm cu atenție și ne păstrăm întreaga capacitate de a evalua, diagnostica și trata pacienții infectați cu noul Coronavirus. La sfârșitul iernii, nu este nimic neobișnuit să ai un număr ceva mai mare de viroze respiratorii.
Reporter: Are legătură cu faptul că nu se mai poartă mască în spațiul public, în spaţiul deschis?
Alexandru Rafila: Masca este un mijloc de protecție individuală, nu este o restricție. Recomandarea noastră rămâne aceeași: în interior, mai ales în zonele care sunt aglomerate și în mijloacele de transport în comun, masca este recomandată ca o măsură logică, dacă vreți, și binevenită în ceea ce privește împiedicarea transmiterii oricărei viroze respiratorii, pentru că m-aţi și întrebat la început, nu numai împotriva infecției cu noul Coronavirus.
Reporter: Domnule ministru, ați vorbit și zilele trecute și aseară despre pastilele de iodură de potasiu. Când ar putea fi ele totuşi date populației, transferate? Aţi spus că prin medicii de familie, dar o perioadă de timp…
Alexandru Rafila: Trebuie să evaluăm, pentru că nu discutăm de 100.000 sau de un milion de persoane care trebuie să primească aceste pastile, discutăm de câteva milioane de familii și timpul alocat acestei distribuții trebuie să fie corespunzător posibilității de a le distribui. Noi avem, în România, circa 10.000 de medici de familie. Pe listele acestor medici de familie se găsesc 16 milioane de persoane și, în mod evident, este necesar un interval de două, trei săptămâni, probabil, încât ei să poată să își cheme pe rând toți pacienții și să poată să le distribuie aceste pastile. Nu vom face însă acest lucru decât după o informare foarte clară a populației; e o informare publică, e domnul Cărbunaru aici, cu siguranță guvernul ne va ajuta, astfel încât să avem o campanie publică de informare asupra modului de utilizare a acestor pastile și de păstrare a acestor pastile care este foarte probabil să nu fie utilizate în perioada următoare, dar noi trebuie, ca oameni responsabili, să asigurăm populației accesul la acest produs.
Reporter: Ele vor fi furnizate în mod gratuit?
Alexandru Rafila: Absolut, în mod gratuit. E o problemă de sănătate publică. Aşa cum vaccinarea este gratuită împotriva infecţiei cu noul Coronavirus sau în programele naţionale de vaccinare şi acest lucru va fi făcut gratuit.
Reporter: Bună ziua. Domnule ministru, aș vrea să vă întreb: sunt deja țări în spațiul european care au introdus restricții, o țară de fapt, e vorba despre Austria. Aș vrea să vă întreb dacă ați discutat până acum în guvern despre un prag de infectări în care în România s-ar putea reintroduce restricții și cum vedeți dumneavoastră evoluția, cum o estimați pentru săptămânile următoare?
Alexandru Rafila: Nu am discutat în guvern în niciun fel introducerea restricțiilor. Monitorizăm situația. Trendul este ascendent, rata de reproducere a infecției este era ieri 1,13 la mie, deci e clar că trendul este crescător. Nu observăm, și acesta e lucrul îmbucurător, creșteri ale numărului de cazuri în spitale – nu mă refer la secțiile de terapie intensivă, unde există totdeauna o întârziere – mă refer la numărul de cazuri internate în spitale. Avem în jur de 2.700 de persoane internate în secțiile COVID, ceea ce nu pune niciun fel de probleme. Monitorizăm situația și, în funcție de evoluție, vom discuta dacă este cazul, nu neapărat pentru restricții, dar măcar pentru un anumit cadru care să reglementeze mai bine această problemă.
Reporter: Ce înseamnă un anumit cadru?
Alexandru Rafila: Vom vedea dacă este necesar să luăm măsuri suplimentare privind personalul, modul de alocare a paturilor legate de asistența medicală la nivelul unor județe sau la nivelul municipiului București. Lucrurile sunt diferite. Cele mai mari rate de incidență sunt în București – peste 6, Cluj – peste 5, Timișoara – peste 4. În rest, incidenţele la nivelul fiecărui județ sunt relativ reduse.
Reporter: Practic, primele măsuri ar putea fi locale în aceste județe?
Alexandru Rafila: Ar putea fi măsuri locale, dar, repet, acestea sunt lucruri care trebuie să le discutăm și să poată să fie aplicate și să fie acceptabile și la nivelul populației.
Reporter: Mulţumesc.
Reporter: Cum medicația în general este partea a ajutoarelor umanitare și dat fiind că, în Ucraina, așa cum ați spus şi dumneavoastră, există un grad foarte scăzut de vaccinare în general, nu numai legat de COVID-19, luați în calcul, ca parte a ajutorului umanitar oferit de România Ucrainei și refugiaților ucraineni, vaccinarea sau oferirea posibilității de vaccinare?
Alexandru Rafila: Ea este oferită. Această posibilitate este oferită, nu numai pentru vaccinurile COVID, ci și pentru celelalte vaccinuri care sunt incluse în calendarul românesc de vaccinare, dar sigur sunt lucruri care sunt superpozabile pentru România și Ucraina. Gradul de acoperire vaccinală redus din Ucraina, nu cred că era cauzat de lipsa vaccinurilor, ci mai degrabă politicii interne de sănătate publică.
Reporter: Însoţită de o campanie de informare gândită special pentru refugiații ucraineni?
Alexandru Rafila: Ei sunt întrebaţi, li se oferă această posibilitate să își vaccineze copiii, dar lucrul acesta se face în colaborare cu părinții care doresc să își vaccineze copiii, nu împotriva dorințelor lor.
Reporter: Mulţumesc!
Alexandru Rafila: Cu plăcere!
Dan Cărbunaru: Mulţumesc şi eu foarte mult pentru prezență și pentru explicații, domnule ministru. Așadar, dintre cei 79.444 de cetățeni ucraineni care sunt, în acest moment, în România, după cum vă spunea și domnul ministru al sănătății, doar 177 au solicitat servicii de urgență și 77 au rămas internați în spitale. Nu se pune problema vreunei presiuni asupra sistemului de sănătate publică din România, generată de prezența acestor oameni care au nevoie de solidaritatea noastră și de intervenție statului român. Îi mulțumesc încă o dată domnului ministru al sănătății! Îl invit pe domnul ministru al educației, domnul profesor universitar doctor Sorin Cîmpeanu să vă prezinte situația din perspectiva misterului pe care domnia să îl conduce. Va rog, domnule ministru!
Sorin Cîmpeanu: Vă mulțumesc, domnule secretar de stat! Da, într-adevăr din cei aproape 79.000 de refugiați care au rămas pe teritoriul României, peste 40%, mai exact 43% sunt minori. Este vorba de 33.691 de minori. Dintre aceştia, peste 24.000 au vârstă școlară. Am avut întrevederi atât cu elevii ucraineni, cât și cu profesori din Ucraina. În urma acestor discuții, a rezultat foarte clar că sunt două categorii de elevi. În primul rând, sunt acei elevi care doresc și au făcut cereri pentru a fi audienți în sistemul de învățământ românesc, pe curriculum românesc. Săptămâna trecută am avut 601 elevi înscriși ca audienți în școlile din România. În acest moment avem 810 elevi înscriși ca audienți în școlile din România și mai sunt de procesat încă 330 de cereri, până la 1.140. Deci, la începutul săptămânii viitoare, vom avea 1.140 de elevi înscriși în școlile din România pe curriculum românesc, dintr-un total de aproape 34.000. Repet, cea de a doua categorie, care este cea mai numeroasă, este aceea a elevilor ucraineni care doresc să continue școala după curriculum ucrainean. Pentru acest lucru, au nevoie de sprijin logistic, în primul rând, din partea școlilor românești, este vorba de spații, este vorba de echipamente electronice care le vor fi puse la dispoziție. Această decizie are legătură cu siguranță și cu ceea ce au anunțat autoritățile ucrainene că suspendă examenele naționale în acest an. Este suficient să frecventezi cursurile online pentru a avea certificat de absolvire, fie că vorbim de gimnaziu, fie că vorbim de liceu. A ajuns în atenția publicului situația de la Colegiul Mihai Viteazu din Ineu. Aș vrea să vă precizez foarte clar cum stau lucrurile în această situație. La Ineu, în județul Arad, au ajuns muncitori dintr-o fabrică de componente auto, care a fost delocalizată din Ucraina. Acești muncitori au copii. Numărul lor este de 40. Este vorba de şapte copii care au vârsta de grădiniță, de cinci copii care au vârsta pentru învățământul primar, de 20 de copii pentru gimnaziu și de cinci copii pentru liceu, în total 40. Pentru grădiniță, s-a creat o grupă specială.
Pentru învățământ primar, cei șapte elevi au fost distribuiți în clase, alături de elevii români, pe baza solicitărilor pe care părinții le-au făcut pentru a avea statut de audient. La fel și pentru cei cinci elevi de liceu. Au fost distribuiți în clase, alături de elevi români. Pentru cei 20 de elevi de gimnaziu s-a creat o clasă specială. Acești copii trebuie sprijiniți și sunt sprijiniți. Tabletele care le sunt repartizate unora dintre acești copii, le vor fi repartizate începând cu ziua de luni, săptămâna viitoare. Nu sunt, subliniez, nu sunt tablete care se iau de la copiii români. Sunt tablete, care există în școli, stocuri suplimentare, care nu au fost distribuite, pentru că s-au dublat cantitățile de tablete achiziționate de guvern, tablete achiziționate de primării, tablete obținute din alte surse, precum donații. Deci, există stocuri suplimentare. Din aceste stocuri suplimentare se vor distribui tablete copiilor ucraineni. În niciun caz nu se va lua vreo tabletă de la vreun copil român pentru a se da altora. Am vrut să precizez foarte clar acest lucru, așa cum l-am precizat, încă de săptămâna trecută, la fel de clar tuturor școlilor și grădinițelor din România. Mai mult decât atât, dacă revenim asupra numărului de 810 elevi, care sunt într-adevăr înscriși ca audienți în școlile românești, aș vrea să vă aduc la cunoștință că numărul total de clase în România este de 138.000. Cred că este simplu de ajuns la concluzia că, primind 810 elevi ucraineni în 138.000 de clase, nu va fi afectat semnificativ actul educațional în România în detrimentul copiilor români. Înainte de întrebări, aș vrea să vă spun că, la finalul săptămânii viitoare, împreună cu comisarul european Nicolas Schmit, comisarul pentru muncă și drepturi sociale, vom discuta aceste aspecte. Va veni în România, la București, și este foarte probabil ca, împreună, să vizităm cel puțin două școli în care România integrează elevii ucraineni. Cred că voi propune ca aceste școli să fie o școală în care au ales să meargă pe curriculum românesc și o școală în care au ales să rămână pe curriculum ucrainean. Liceul Capsali are șase elevi care au ales să meargă pe curriculum românesc. E vorba de șase elevi, dintre care trei sunt clasa a VIII-a, finalizează gimnaziul – este important acest lucru – și doresc să continue în învățământul liceal românesc. Pentru asta, Guvernul României va avea disponibilitate de modificare, cu titlul de excepție, a Legii educației naționale, pentru ca acești copii – am dat exemplul celor trei copii care finalizează clasa a VIII-a, vin de la Școala de balet din Kiev, vor să continue la Liceul Capsali, în clasa a IX-a – este nevoie de o derogare de la lege, dată prin ordonanță de urgență, pentru că, în momentul de față, se pot înscrie în învățământul liceal copii, doar în urma promovării examenului de Evaluare Națională, examen care are probă de matematică și de limba română. Limba română nu este cunoscută de acești copii și de aceea vom crea posibilitatea legală ca acești copii, care, fără doar și poate, pot să dea probă practică de balet, spre exemplu, dar nu pot să susțină un examen la limba și literatura română, să aibă șansa de a fi integrați în licee românești. Deci a doua situație, foarte probabil vom merge la Liceul Mihai Viteazul în care învață 227 de copii ucraineni, care au și profesori din Ucraina și care au decis cu toții să continue după curriculum ucrainean. Deci voi dori să-i arătam comisarului european ambele situații: curriculum românesc, cei care au ales curriculum românesc, şi cei care au ales să rămână pe curriculum ucrainean. Vă ascult.
Reporter: Aş vrea să vă întreb dacă în toate școlile reușiți să treceți de bariera de limbă, dacă mai e nevoie să angajați profesori care cunosc limba?
Sorin Cîmpeanu: Asta încercam să vă spun, că avem puțin sub 200 de cadre didactice în România în cele 55 de școli în care există capacitatea de a preda limba ucraineană și capacitatea de a preda alte discipline, precum matematică, fizică, chimie în limba ucraineană. Alături de acești profesori români, la nivelul fiecărui județ, au devenit deja operaționale acele Comisii județene pentru repartizarea elevilor din Ucraina, ocazie cu care se prezintă și situația profesorilor ucraineni care se găsesc printre refugiați și care au disponibilitatea de a preda în școlile românești în beneficiul copiilor ucraineni. Este vorba de câteva zeci de astfel de profesori ucraineni. Situația este în dinamică și este urmărită permanent de Ministerul Educației prin comisiile județene constituite la nivelul fiecărui județ. Diferă de la un județ la altul.
Reporter: Mulţumesc!
Reporter: Domnule ministru, ce mesaj aveți dumneavoastră pentru studenții care au ieșit în stradă, pentru că au fost anunțați de toate universitățile că vor începe fizic, foarte mulți dintre ei nu și-au găsit chirii sau au plătit chirii foarte mari? Știm că universitățile au autonomie, dar ca ministru al educației aţi putea face ceva în acest sens?
Sorin Cîmpeanu: Deci ca ministru al educației am datoria şi avem datoria să susținem procesul de modernizare a învățământului superior, beneficiind de avantajele pe care le-am obținut în această perioadă de criză sanitară din perspectiva digitalizării. Ca ministru al educației am anunțat că vom iniția o ordonanță de urgență prin care activitățile dezvoltate prin mijloace electronice, informatice și de comunicații specifice, să poată fi incluse în programele de studiu din România. Vom crea cadrul legal, și asta se va întâmpla foarte rapid. Odată cadrul legal creat este vorba despre recunoașterea diplomelor românești și de nevoia de elaborare a unor standarde de calitate, diferențiat pe fiecare domeniu, pentru că domeniul științe medicale diferă de domeniul științe inginerești, de domeniul istorie și diferă de domeniul artei. Deci, va trebui să avem un set de standarde elaborate de ARACIS pe fiecare domeniu. Acest lucru se va face și va fi urmare a unei obligaţii legale promovate prin ordonanță de urgență. Acest lucru necesită timp, pentru că este vorba despre sute de astfel de standarde. Doar la nivel de master avem 78 de domenii. Pentru fiecare domeniu ARACIS, instituția îndreptățită să se pronunțe asupra calității va trebui să analizeze care este procentul activităților care vor fi derulate online. Acest lucru va trebui să fie realizat cu celeritate. Termenul la care ne gândim este de 90 de zile. În acest fel, la începutul anului universitar 2022-2023 fiecare universitate va avea un set de standarde, pentru că avem datoria către studenții români să nu aruncăm în aer un sistem de învățământ superior și să le oferim un proces didactic de calitate. Calitate se poate face doar prin intermediul standardelor de calitate, care sunt atributul ARACIS. Acest lucru se va întâmpla.
Reporter: Bună ziua! Despre asta voiam să vă întreb, cum se vor desfășura concret activitățile online? Mă interesează dacă vor fi anumite discipline care se vor putea face online, sigur că depinde de domeniul fundamental, sau poate să aleagă profesorul? E un profesor care își dorește să facă doar fizic și face doar fizic, un altul face doar online şi îşi alege. Cum vă gândiți la asta?
Sorin Cîmpeanu: Nu fiecare profesor și nu fiecare ministru este responsabil pentru standardele de calitate. Instituția responsabilă se numește ARACIS. ARACIS este parte a Asociației Agențiilor Europene de Asigurare a Calității. Pentru fiecare domeniu vor fi aceste standarde. ARACIS este în măsură să se pronunțe asupra activităților care vor putea fi derulate și în format online. Separat, pe parte de curs mai ales, dar poate că în domeniul științelor socio-umane se va pronunța și asupra activităților de seminar să se poate derula online. Procentul, că va fi 5%, 10%, 20%, 30%, 40%, 50%, repet, va fi diferit, în funcție de domeniu. Și avem pe fiecare din cele 13 comisii de specialitate ARACIS o serie de domenii de licență, va fi separat pe fiecare formă de învățământ, pentru că în momentul de față Legea educației naționale prevede trei forme de organizare a învățământului superior: învățământ cu frecvență la azi care, acum, când vorbim, este definit ca fiind cu prezență nemijlocită, subliniez, nemijlocită în spațiul universitar al studenților și cadrelor didactice; a doua formă de învățământ este cu frecvență redusă; a treia este la distanță. Vor trebui standarde diferențiate nu numai pe fiecare domeniu, ci şi pe fiecare formă de învățământ. Şi mai mult decât atât, standardele vor fi diferențiate pe fiecare ciclu de învățământ. Este vorba de standarde valabile la nivel de licență, care vor arăta într-un fel, standarde valabile la nivel de master, care vor arăta în alt fel, probabil că va fi permis un procent mai mare de activități online și de standarde de la nivel de doctorat care vor arăta iarăși altfel, un procent mai mare, pentru că cu titlu de exemplu vă spun, la susținerea unui referat, a unui raport, având dreptul de organizare și online, putem beneficia de prezența în aceste comisii, în avantajul doctoranzilor români, a unor personalități științifice din întreaga lume, care vor accepta mult mai ușor prezența pe o platformă într-o comisie online decât o prezență fizică ce presupune o deplasare și un efort care, categoric, este mult mai mare. E doar un exemplu.
Reporter: Vreau să vă întreb, în final, dumneavoastră cum vedeți de pildă, dacă ARACIS-ul va spune că o disciplină se va putea face și online, stabilește standardele? Profesorul ar trebui să aleagă el dacă vrea să facă disciplina online, dacă va fi posibil, conform ARACIS, sau cine să stabilească?
Sorin Cîmpeanu: Da, nu este vorba de o redefinire a tuturor standardelor. Este vorba de o completare a acestor standarde cu activități ce pot fi susținute, aşa cum am spus, prin mijloacele informatice, electronice și de telecomunicații. Expresia va fi: pot. Deci va fi la decizia universității și la decizia cadrelor didactice, dacă vor beneficia de această oportunitate. S-ar putea să fie și universități, cadre didactice care să aleagă să meargă în continuare în stilul clasic, dar noi avem datoria de a le crea cadrul legal pentru a alege. Dar a alege în niște limite care să nu depășească nivelul cerut de calitate, nivel de care depinde recunoașterea diplomelor românești în întreaga lume.
Reporter: Mulțumesc.
Sorin Cîmpeanu: Mulţumesc.
Reporter: Luni încep simulările pentru examenul de Bacalaureat, Dacă ne puteți spune cum se vor desfășura.
Sorin Cîmpeanu: Da. Le-am cerut colegilor mei ca, astăzi, să elaboreze un material, deși toate aceste precizări sunt disponibile de mult timp pe site-ul Ministerului Educației, dar, din dorința de a informa complet și cât mai bine, colegii mei vor pune la dispoziție astăzi publicului, presei, celor interesați, un material de sinteză din ceea ce este deja prezentat ca și condiții de derulare a acestor simulări. Mulțumesc.
Dan Cărbunaru: Vă mulțumesc foarte mult, d-le ministru, pentru participarea la briefingul de presă și îl invit pe domnul secretar de stat Cristian Vasilcoiu, din cadrul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale. Așadar, am vorbit astăzi, în task force, despre situația din Sănătate, din Educație. Imediat, domnul secretar de stat Vasilcoiu va face precizări legate de ce se întâmplă pe piața muncii și pe ansamblul de măsuri pe care ministerul pe care îl reprezintă astăzi îl are în vedere în acest context și, sigur, vom reveni și cu precizări în următoarele zile privind pachetul de măsuri economico-sociale pe care Guvernul României le are în vedere în plus pentru a sprijini cetățenii și economia în această perioadă afectată de crize. Astăzi însă, deoarece venim în fața dvs după ședința task force-ului dedicată măsurilor pe care statul român le ia pentru a gestiona fluxul de refugiați care vin din Ucraina aflată sub agresiune militară rusă, o să abordăm această chestiune. Vă rog, d-le secretar de stat.
Cristian Vasilcoiu: Vă mulțumesc. Bună ziua tuturor. Vreau să vă informez că, în momentul de față, în România sunt înregistrate 3.286 de contracte de muncă ale unor cetățeni ucraineni, cu 728 mai multe decât în data de 24 februarie, când a debutat conflictul și, de asemenea, avem 355 de cetățeni ucraineni care s-au înregistrat la Agențiile Județene de Ocupare și Formare în vederea căutării unui loc de muncă. Ei primesc în momentul de față consiliere, astfel încât, în funcție de ceea ce știu dumnealor să facă, de ce atribuții au, să fie îndrumați către un loc de muncă adecvat. De asemenea, există în România un număr de 143 de companii care și-au exprimat intenția de a oferi un număr de 3.135 de locuri de muncă și pentru cetățeni ucraineni. Atenție, nu sunt dedicate exclusiv cetăţenilor ucraineni. În măsura în care există cetățeni români care doresc să le ocupe o pot face la fel de bine. De altfel, la nivelul întregii țări, un număr de 4.300 de companii oferă, în momentul de față, un număr de 33.800 de locuri de muncă vacante, iar șomajul este la un minim istoric, deși suntem într-o perioadă de criză și venim după o altă perioadă de criză, și anume: pe luna februarie, ultima lună raportată, este 2,67%; în ianuarie a fost 2,68%, iar media anului trecut a fost de 2,69%. Există unele persoane sau o parte a societății care au temeri că există riscul ca aceşti cetăţeni ucraineni care vin ne vor fura nouă locurile de muncă. Să știți că avem un număr foarte mare de locuri de muncă declarate vacante în mod constant de către angajatori, motiv pentru care am și mărit contingentul de lucrători non-UE la 100.000 pentru anul acesta, prin hotărâre de guvern, față de 50.000, cât a fost anul trecut și, de asemenea, din discuțiile pe care le purtăm în mod constant cu mediul de afaceri rezultă că dumnealor ar avea nevoie de aproximativ 250.000 de persoane pentru a le angaja, pentru a-şi desfășura activitatea în condiții optime. Și tot dumnealor spun că dacă ar găsi aceste 250.000 de persoane imediat piața ar mai avea nevoie de încă 250.000 de persoane pentru că toate companiile vor să se dezvolte, să își mărească cifra de afaceri și așa mai departe. Pe de altă parte, cetățenii și non-UE şi ucraineni, care vin în România, să știți că pe lângă faptul că nu ne fură niciun loc de muncă, aduc plusvaloare economiei românești, o dată prin faptul ca aceste companii se extind, își măresc cifra de afaceri și profiturile și a doua oară prin faptul că și statul își mărește taxele și impozitele pe care le colectează, ştiţi bine CAS, CASS și impozit pe venit. Statul având mai mulți bani poate să redirecționeze către programele de interes, către muncă, pensii, salarii, alocații pentru copii sau către sănătate, educație și așa mai departe. Dacă aveți, vă rog întrebări.
Reporter: Da. Aș vrea să vă întreb în ce domenii s-au angajat ucrainenii şi cam ce salarii încasează?
Cristian Vasilcoiu: Salariile se negociază de către angajator și angajat. Este o piață și nu vine Ministerul Muncii și în nicio altă instituție din subordine ca să impună salarii. Sunt, cel mai multe sunt în construcții, sunt în zona de transport și depozitare, sunt, de asemenea, și în industria auto.
Reporter: Şi aveți idee cum s-au integrat?
Cristian Vasilcoiu: De obicei, sunt grupuri și se integrează. La genul acesta de munci care presupun activități fizice nici nu știu cât ai timp dacă stai la bandă într-o fabrică de automobile sau de subansamble ca să stai de vorbă cu colegii, probabil că în pauză, dar nu avem probleme de nicio formă, mai ales că, gândiţi-vă că cetățenii ucraineni, printre altele sunt ortodocși ca și noi. Adică nu sunt bariere, cum erau în cazul, să zicem, când a fost criza sirienilor şi existau temeri în rândul unei părți a populației că sunt musulmani sau că pot fi printre ei, eu ştiu, atentatori. Nu e cazul aici. Sunt vecinii noștri, sunt caucazieni ca şi noi, au aceeași religie ca şi noi, deci nu sunt diferențe culturale între popoarele noastre încât să ridice probleme de integrare.
Reporter: Şi se angajează în același regim ca românii, cu contracte individuale de muncă?
Cristian Vasilcoiu: Am simplificat, după cum bine ştiţi, recent legislația astfel încât să se angajeze chiar puțin mai ușor decât românii. De ce? Nu au posibilitatea de a-și aduce cazier pentru că nu au de unde să îl ia, spre exemplu, nu au posibilitatea de a-şi aduce documente care să ateste vechimea în muncă, pentru că atunci când fugi de acasă numai la adeverințele de la foștii angajatori nu te mai gândești, așa cum unii dintre ei nu au posibilitatea de a demonstra cu acte ce calificări au. Astfel că am simplificat legislația și pot da o probă la angajator. Angajatorul dacă respectivul spune că este zidar îl pune să lucreze la un zid şi dacă constată că știe nu îi mai cere şi diploma din care să rezulte că e zidar, altfel documente necesare în privința cetățenilor români pentru că e evident că trebuie să ai o diplomă atunci te angajezi undeva sau să îţi aduci cazierul.
Reporter: Mulţumesc!
Reporter: Aș avea o întrebare legată de un alte subiect. Știm că a fost semnat contractul de consultanță cu Banca Mondială privind legea pensiilor. Care este stadiul acesteia pentru că știm că trebuie adoptate mai multe jaloane privind acest lucru și eram destul de în urmă cu ele?
Cristian Vasilcoiu: Ministerul Muncii are toate jaloanele la zile, le-a îndeplinit absolut toate care au termen Q1, trimestrul I din 2022. Lucrăm deja la jaloane din trimestrul II, 2022, chiar săptămâna viitoare cred că vom prezenta în ședința de guvern un proiect de lege sau de ordonanță de urgență, încă nu s-a decis care să ducă la îndeplinirea unui jalon din Q2 2022. Consultanța cu Banca Mondială să știți că s-a derulat permanent, chiar dacă noi am început negocierile cu dumnealor undeva la jumătatea lunii decembrie a anului trecut. În timp ce negociam la contract, noi purtam și discuții tehnice cu privire la ceea ce trebuie făcut și cum și când va fi făcut.
Reporter: Mulțumesc!
Dan Cărbunaru: Mulţumesc foarte mult pentru prezență, pentru precizările pe care le-aţi făcut, pentru răspunsurile la întrebări! Așadar, cele câteva sute de cetățeni ucraineni angajați de la debutul conflictului din țara lor nu pot pune în pericol nici destabiliza piața muncii din România, după cum a remarcat mai devreme și domnul secretar de stat Vasilcoiu. Există foarte multe locuri de muncă disponibile, de ordinul zecilor de mii, care rămân oricum disponibile de ani de zile în România. Economia noastră are nevoie de forță de muncă și ca atare nu doar că nu sunt în pericol, dar sunt și bineveniți, mai ales că oricum România anunțase recent că era dispusă să își dubleze eforturile de a aduce forță de muncă din afara Uniunii Europene. Mulțumesc foarte mult, domnule secretar de stat! Toate aceste precizări, care au fost făcute și de la nivelul Ministerului Sănătății, Ministerului Educației sau Ministerului Muncii, sunt făcute pentru a informa corect opinia publică din România. E adevărat, circulă, nu doar în țara noastră, ci și în alte state europene, care au preluat fluxuri de refugiați din Ucraina, diverse narative, diverse încercări de dezinformare sau de manipulare a opiniei publice și cel mai bun răspuns într-o astfel de situație este adevărul, prezentarea situației în timp real de către autoritățile statului român. Le mulțumesc celor care astăzi au fost prezenți, înainte de a vă mulțumi și dumneavoastră pentru participarea la briefingul de presă!
Aș vrea să vă anunț că, după ședința Task-force-ului de astăzi a avut loc o ședință de guvern, în cadrul căreia au fost aprobate două documente. Este vorba despre proiectul de lege pentru modificarea anexei nr. 2 la Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, respectiv un proiect de ordonanță de urgență care a fost aprobat, instituind cadrul legal pentru acordarea unui ajutor de stat pentru a compensa pierderile suferite ca urmare a pandemiei COVID-19 de către Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători ”CFR Călători” S.A. Este vorba de 43 de milioane de euro, valoarea ajutorului de stat pe care România îl va acorda acestei companii. Detalii, colegii de la comunicare vor furniza printr-un comunicat de presă. Mulțumesc încă o dată! Vă doresc tuturor un weekend plăcut!
