Galerie foto
Briefing de presă susținut de ministrul transporturilor, Sorin Grindeanu, de ministrul finanțelor, Adrian Câciu, de ministrul agriculturii, Adrian Chesnoiu, și de ministrul Muncii, Marius Budăi, la finalul ședinței de guvern din 16 martie
[Check against delivery]
Dan Cărbunaru: Bună ziua! Bine aţi venit la briefingul de presă organizat după şedinţa de guvern, care s-a încheiat. Alături de noi se află domnul viceprim-ministru, Sorin Grindeanu, ministrul transporturilor şi infrastructurii, ministrul finanţelor, Adrian Câciu, şi domnul ministru al agriculturii, Adrian Chesnoiu. Pentru început, având în vedere că astăzi au fost aprobate o serie de pachete de sprijinire a economiei româneşti, aş prea să îmi permiteţi să îl invit ministrul de finanțe, domnul Adrian Câciu. Vă rog, domnule ministru.
Adrian Câciu: Bună ziua! Guvernul României a aprobat astăzi o ordonanță de urgență privind finanțarea puternică a economiei românești, o ordonanță care prevede finanțarea cu 7,5 miliarde de lei a întreprinderilor mici și mijlocii din construcții, din agricultură, din zona de producție, dar și din zona de intermediere. Astfel, au fost aprobate Programele IMM PROD, care reprezintă o trecere de la economia de consum la economia de producție, Programul Rural Invest, pe care îl va prezenta colegul meu, ministrul agriculturii. Finanțarea acestor programe se ridică la 4 miliarde de lei. Un program foarte important pentru construcții, Programul Garant Construct, care se referă la sprijinirea investițiilor în domeniul construcțiilor pentru întreprinderi mici și mijlocii, dar și la investițiile la scară mică la nivelul unităților administrativ-teritoriale, cu un plafon de garanții de 2,5 miliarde de lei. De asemenea, un program foarte important, Programul Innovation, care înseamnă un sprijin pentru companiile românești care vor să acceadă pe piețele externe, respectiv sprijin pentru export, dar și pentru ceea ce înseamnă transpunerea invențiilor și brevetelor în implementare, trecerea la implementarea invențiilor din România.
Tot astăzi am aprobat în guvern și proiectul de lege privind băncile de dezvoltare din România, un proiect pe care sperăm ca Parlamentul să îl aprobe în regim de urgență. Este un proiect important din punctul meu de vedere pentru România, pentru că acest tip de bănci de dezvoltare care există în aproape toate statele europene vor ajuta la dezvoltarea economiei românești prin investiții direcționate către sectoarele productive ale României.
Aș vrea să anunț, de asemenea, și concluziile discuțiilor de ieri, de la ECOFIN, unde România a cerut și există un acord între state ca să existe o flexibilizare pe fondurile europene avute la dispoziție de către statele membre din exercițiul 2014-2020, astfel încât aceste fonduri să poată fi folosite și pentru combaterea efectelor negative generate de conflictul din Ucraina. De asemenea, o serie de mecanisme care pot fi îndreptate, direcționate, mecanisme care au fost folosite în timpul pandemiei COVID-19, să fie direcționate prin noi instrumente stabilite la nivel european către economiile statelor membre, pentru sprijinul economiei și al cetățenilor. Evident, au fost discuții despre măsuri noi pe ceea ce înseamnă zona de investiții verzi în energie și, nu în ultimul rând, investiții în domeniul securității. În acest moment, Comisia lucrează la un set de măsuri. Foarte important de precizat este că încă un set de măsuri, un nou cadru temporar pentru ajutoare de stat și ajutoare de minimis pentru statele membre, vor veni suplimentar față de cadru actual, care se încheie la 30 iunie 2022, și vor fi direcționate către companiile afectate de situația generată de acest conflict de la granița ţării noastre, și, nu în ultimul rând, finanțarea cheltuielilor cu refugiații, dar și a logisticii aferente, astfel încât statele membre să poată să susțină financiar aceste costuri. Vă mulțumesc!
Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu, domnule ministru. Vă rog, întrebări.
Reporter: Domnule ministru, există deja companii unde angajații nu și-au primit banii și vorbim aici, în primul rând, despre două companii – ALRO Slatina și încă una din Reșița. Sindicaliștii anunță că angajații nu și-au primit banii, iar conducerea acestor companii spune că acest lucru se întâmplă din cauza faptului că sunt conturile blocate în urma acțiunilor aplicate companiilor, care au acționariat rusesc. Vă rugăm să ne spuneți dacă este așa, dacă acesta este adevăratul motivul pentru care acești angajați nu și-au primit salariile, dacă este adevăratul motiv blocarea conturilor sau altă situație?
Adrian Câciu: Numele companiei nu este cel corect, este vorba de altă companie. Sancțiunile decise la nivel european se aplică așa cum au fost decise. Iar referitor la combaterea efectelor care pot apărea asupra salariaților, guvernul va veni cu un mix de măsuri în perioada imediat următoare. Nu este vorba numai de efectele generate de aplicarea sancțiunilor, ci și de efectele economice asupra companiilor care în lanț, pe orizontală, pot fi afectate de aplicarea sancțiunilor. Sancțiunile se aplică în România așa cum au fost stabilite la nivel european și internațional.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc! Vă rog…
Reporter: În aceste timpuri de crize suprapuse, s-a vorbit despre înjumătățirea accizei sau reducerea accizei la carburanți; care este discuția acum? Vom face ceva în acest sens?
Adrian Câciu: Mixul de măsuri cu care guvernul va veni, va viza atât zona de energie, atât zona de combustibil, cât și zona de alimente sau alte produse și bunuri care pot fi afectate sau sunt afectate de întreruperi pe lanțurile de aprovizionare generate în Europa. România nu are o problemă din perspectiva aceasta. Nu voi vorbi doar de o măsură sau alta, deși știu că asta este curiozitatea foarte intensă. Pot sa vă spun doar că am stabilit la nivelul guvernului să venim cu un mix de măsuri pe care îl anunțăm la nivel guvernamental.
Reporter: Când veți veni cu acest mix de măsuri?
Adrian Câciu: Cât de curând.
Reporter: Înseamnă TVA zero la alimente și înjumătățirea accizei la carburanți?
Adrian Câciu: Nu voi comenta un tip de măsură sau altul. Am auzit în spațiul public că este bine că sunt soluții sau măsuri sau propuneri; vă spun că guvernul va veni cu un mix de măsuri care va ajuta și va proteja economia României și cetățenii României. Vă asigur de acest lucru.
Reporter: Nu a fost un consens în coaliție în privința lor, dacă nu au fost anunțate până acum?
Adrian Câciu: Acesta este Guvernul României. O să insist să spun că ministrul finanțelor și Guvernul României reprezintă România și apără România sau protejează cetățenii și economia. Referitor la discuții politice, nu o să comentez.
Reporter: Și o lămurire, vă rog, spunea premierul, zilele trecute, că vor fi ceruți banii în programele europene pentru care nu au fost atrase acele sume de bani. Despre ce sumă ar putea fi vorba? Câți bani am putea cere de la Uniunea Europeană?
Adrian Câciu: Nu o să prezint acum nivelul sumei, dar exact acesta a fost și motivul pentru care, în ECOFIN, dar și în discuțiile bilaterale cu miniștrii de finanțe, dar și cu comisarii, am cerut această flexibilizare între programe pentru că, iată, apar provocări noi. Să știți că, în pandemie, a fost această flexibilizare între fonduri. S-au găsit formule ca anumite fonduri europene să fie folosite pentru ceea ce înseamnă combaterea efectelor pandemiei, combaterea efectelor economice negative generate de restricțiile din pandemie. Vă mulțumesc!
Reporter: Bună ziua. Dacă ne puteți spune care e impactul acelei ordonanțe cu măsurile pe energie și dacă susțineți acea ordonanță, din poziția dumneavoastră de ministru al finanțelor, în forma cu care a fost prezentată de Virgil Popescu.
Adrian Câciu: Ordonanța nu este pusă în transparență, nu comentez pe surse formule.
Reporter: Dar ați discutat cu ministrul energiei despre ordonanță, prin urmate știți care este impactul în acest moment.
Adrian Câciu: O să aveți răspunsul guvernului. Vă mulțumesc.
Reporter: Bună ziua. Vreau să vă întreb referitor la acciza la carburanți, dacă se impune acordul Comisiei Europene sau putem face asta fără a fi nevoie de un astfel de acord din partea Comisiei.
Adrian Câciu: Regulamentele și directivele europene sunt aceleași, dar soluțiile cu care acest guvern va veni, pe care le veți vedea, vor cuprinde măsuri care să combată efectul negativ al volatilității prețurilor sau stocurilor la anumite bunuri și servicii.
Reporter: Deci, fără a fi nevoie de acord.
Adrian Câciu: Nu o să mă refer la o anumită soluție. Mulțumesc.
Reporter: Și dacă îmi permiteți o întrebare, se rediscută cumva acea situație privind microîntreprinderile cu cifră de afaceri peste pragul de 500.000 de euro, practic, dacă ar trece la impozitul pe profit. S-a redeschis discuția la acest subiect sau nu, ca să lămurim.
Adrian Câciu: Nu știu despre așa ceva, nu s-a redeschis absolut nicio discuție.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc, vă rog.
Reporter: Domnule ministru, în timp ce refuzați să răspundeți acestor întrebări, românii fac cozi nesfârșite la stațiile PECO. De asemenea, am văzut, cumpără alimente în neștire. Este nevoie de mai multă informație, de informațiile de care au nevoie. Concret, la ce s-ar putea aștepta în ceea ce privește alimentele? Vorbim doar despre alimente de bază. Care ar fi soluția pentru carburant? Se va stabiliza singur sau veți interveni pe piață? Consiliul Concurenței spune că nu există bază legală, că nu există acolo un monopol, un oligopol? Ce le spuneți românilor care vor să știe dacă e nevoie sau nu să-și facă stocuri, dacă mai iau în continuare benzină, așa cum au luat?
Adrian Câciu: În primul rând, cozi la stațiile de carburant nu mai sunt; ca să prezentăm totuși situația așa cum este ea și nu cum a fost poate într-o seară. În al doilea rând ,am spus că guvernul va veni cu un mix de măsuri. Îndemn cetățenii României la calm și la încredere. Panica nu face bine nimănui, nici individului, nici societății. Nu este cazul să ne panicăm, România este o țară stabilă din perspectiva stocurilor, România este o țară stabilă din perspectiva securității și, mai ales, din perspectivă financiară. Acesta este răspunsul acum. Iar săptămânile următoare, când vine pachetul de măsuri al guvernului, o să vedeți că acest răspuns se va vedea în măsurile guvernamentale. Mulțumesc!
Reporter: De unde veți avea bani să susțineți aceste măsuri? Ce aveți disponibil la bugetul de stat? Vom avea fondul de rezervă, din care vedem că tot timpul se fac alocări, dar ce alte surse aveți, pentru că impactul ordonanței pentru energie va fi considerabil, veniți, de asemenea, cu măsuri pentru refugiați decontate de la Uniune, însă, până vin banii, le susțineți de la buget, cât rezistă bugetul și care va fi impactul bugetar pentru această perioadă?
Adrian Câciu: Bani sunt la bugetul de stat, primul răspuns. Al doilea răspuns: modul în care acorzi sau faci execuția bugetară este totuși o țintă foarte importantă, iar Ministerul de Finanțe s-a ținut de ea. O să vedeți la execuția bugetară pe februarie că spațiul fiscal creat prin această execuție pe două luni ne permite să finanțăm în continuare și să finanțăm puternic economia și cetățenii. Eu spun că griji de acest gen nu are rost să ne facem. Vă spun că bugetul de stat este un buget puternic și bine finanțat. Mulțumesc!
Reporter: România se împrumută la dobânzi tot mai mari, asta vă spun partenerii de coaliție și vă reproșează asta. Este o îngrijorare?
Adrian Câciu: Nu, România se împrumută la dobânzile pe care le-a stabilit prin strategia fiscal-bugetară, iar eu aș vrea doar să observați că se împumută la două puncte procentuale sub inflație.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc, vă rog.
Reporter: Bună ziua! Sunt probleme pe piața RCA, au crescut foarte mult prețurile în urma falimentului City Insurance. Dumneavoastră ați lansat în dezbatere un proiect de lege pentru plafonarea prețurilor RCA, care stagnează. Cel puțin la CES, proiectul a fost trimis înapoi, sunt diferențe de preț între ce ați spus dumneavoastră și ce a zis ASF-ul. Care e stadiul în acest moment? Se mai aprobă sau nu?
Adrian Câciu: Acest proiect nu a ajuns la CES. A ajuns la o comisie; acest proiect este la avizat la Consiliul Concurenței, sunt discuții referitoare la situația pieței RCA; și e normal să fie aceste discuții, pentru că piața RCA trebuie astfel creată încât cetățenii, sau consumatorii, sau beneficiarii de RCA, care sunt obligați, trebuie să nu sufere pentru faptul că o piață a avut o volatilitate, la un anumit moment dat. Aceasta este grija guvernului.
Reporter: Am înțeles, dar veți plafona prețurile RCA, cum ați propus acolo? Mergeți mai departe cu această inițiativă?
Adrian Câciu: Este un proiect în dezbatere publică. L-am retras? O să vedem care este soluția când vine avizul Consiliului Concurenței. Mulțumesc.
Reporter: La ce s-a ajuns să știți și a fost retrimis…
Adrian Câciu: Am răspuns, vă mulțumesc. La ce s-a ajuns, oficial? CES…
Reporter: Ba da, a fost ședință, este informație publică…
Adrian Câciu: Ok, mulțumesc.
Reporter: Eu am câteva completări, nici nu știu cum să le spun.
Adrian Câciu: Vă rog.
Reporter: Că nu am auzit un răspuns clar, deci, practic, pot să fie considerate și întrebări. Referitor la ordonanța pe energie, de care întreba și colegul meu…
Adrian Câciu: Nu comentez pe ordonanța…
Reporter: Bun, nu dați detalii, dar poate susține statul toate aceste fonduri de care este nevoie pentru un an de zile? Nu vă cerem sume sau altceva, doar ca idee, dacă statul poate susține această ordonanță, care va fi dată vineri. Eu mă îndoiesc de faptul că domnul ministru al energiei nu a discutat și cu dumneavoastră despre acest aspect sau măcar…
Adrian Câciu: Niciun cost nu este prea mare pentru a proteja economia României și cetățenii ei. Acesta este răspunsul. În rest, când apare ordonanța în dezbatere publică și, evident, în avizare, discuțiile tehnice sunt altele.
Reporter: Referitor la acel apel la calm, și ce spunea colegul meu cu RCA, RCA-ul a crescut foarte mult, prețul la benzină a crescut. Sunt două proiecte care erau aproape pe masa guvernului, știți, pe care ar fi trebuit să le adoptați, dar sunt undeva puse în cui acum, lăsate deoparte. Ideea era ca reducerea accizei să ne ducă la un preț mai mic cu un leu, cred că a crescut cu un leu de atunci, și RCA-ul s-a dublat, poate s-a triplat în anumite cazuri, nu știu exact să vă dau un exemplu. Cât să mai stea oamenii calmi, ținând cont de aceste lucruri?
Adrian Câciu: Reluăm discuția într-un context nou. Și am spus că venim cu un mix de măsuri, o să vedeţi, eu cred că într-o săptămână acest mix de măsuri va fi public, din partea guvernului, nu din partea unui ministru.
Dan Cărbunaru: Vă rog, o ultimă întrebare, mai sunt două colege care ar dori și ele să adreseze întrebări.
Reporter: Și reducerea CAS, despre care se tot discută, de la 25 la 20% este o posibilitate care este luată în calcul? Ar ajuta cu ceva, impactul este unul prea mare? Câteva detalii dacă ne puteți da.
Adrian Câciu: Inițiative legislative poate avea orice parlamentar. Alte detalii nu vă dau la acest moment.
Reporter: E adevărat, dar s-a discutat și în coaliția de guvernare, prin şefii de partid, propunerea.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc, vă rog…
Adrian Câciu: Nu. Deci, nu, eu v-am răspuns, și știți că mă grăbesc la acea întâlnire cu IMM-urile, care chiar așteaptă niște răspunsuri concrete. Mulțumesc.
Dan Cărbunaru: Vă rog.
Reporter: O singură lămurire, dacă ne puteţi oferi, dacă o companie, care are conturile blocate în urma sancţiunilor aplicate pentru Rusia, îşi poate plăti angajaţii, salariaţii.
Adrian Câciu: V-am dat răspunsul. Mixul de măsuri va viza salariaţii acelor companii. Combaterea efectelor generate de aplicarea sancţiunilor, în sensul de a proteja oamenii. Și o să vedeţi aceste măsuri.
Dan Cărbunaru: Vă rog.
Reporter: Sindicatele se opun majorării contribuţiei la pensiile private, spun că va creşte deficitul.
Adrian Câciu: Îl aveţi pe ministrul muncii aici. Mulţumesc.
Reporter: Dar şi la dumneavoastră, e vorba de deficit şi…
Dan Cărbunaru: Ministrul muncii va răspunde întrebărilor dumneavoastră legate de acest subiect. Vă rog. Mulţumesc foarte mult, domnule ministru.
Reporter: Un singur lucru, domnule ministru.
Adrian Câciu: Mulţumesc mult.
Dan Cărbunaru: Îl rog acum pe domnul viceprim-ministru şi ministru al transporturilor şi infrastructurii, domnul Sorin Mihai Grindeanu. Vă rog.
Sorin Mihai Grindeanu: Bună ziua! Vă mulţumesc. Sigur, nu e aşa un interes, probabil, dar pe domeniul transporturilor, este extrem de important ceea ce am adoptat astăzi şi era prins în programul de guvernare, şi anume, Registrul Unic al Utilajelor. De ce a fost necesară înfiinţarea acestui registru al utilajelor? Pentru că vom constitui, într-un final, o bază unică de date cu toate utilajele, echipamentele, instalaţiile de care dispun în mod real operatorii economici, care participă la licitaţii pentru proiectele de infrastructură de transport. Autorităţile şi companiile din domeniu, care lansează proiecte de interes public, vor putea verifica dacă ofertanţii pot adduce, într-adevăr, în şantier, utilajele pe care le prezintă în oferte. Evităm, astfel, întârzierea sau chiar blocarea unor proiecte din lipsa utilajelor necesare în şantiere. Am descoperit, în timp, dacă vreţi, că, de fapt, mulţi dintre ofertanţii de care vorbeam mai devreme prezentau la licitaţii aceleaşi utilaje, iar în momentul în care era nevoie să înceapă efectiv lucrul pe şantiere, nu dispuneau de aceste utilaje, pentru că erau mobilizate pe alte şantiere. Registrul Utilajelor va funcţiona în cadrul SEAP. Până la 1 mai 2022, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii stabileşte tipul informaţiilor accesibile în registru şi le pune la dispoziţia Autorităţii pentru Digitalizarea României. Complet funcţional va fi, probabil, undeva la 1 martie 2023. De ce? Pentru că e nevoie de două etape: o etapă, cu termen până la 1 august 2022, pentru a se crea funcţionalităţi pentru completarea datelor privind utilajele, echipamentele şi instalaţiile declarate în cadrul contractelor de achiziţie, şi celălalt termen limită, maxim, până la care putem merge, aşa cum spuneam, 1 martie 2023, când trebuie să fie puse la punct toate detaliile tehnice şi să se finalizeze completarea acestei baze de date.
Consultarea acestui registru va permite comunicări generate în mod automat, în momentul în care ceri aceste informații, iar în caz de suprapuneri vor apărea alertele respective, în cazul echipamentelor, așa cum am spus, utilajelor și instalațiilor înscrise. E o hotărâre importantă, e un pas important, pe care l-am avut ca punct în programul de guvernare și pe care, iată, l-am atins.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc, domnule viceprim-ministru! Vă rog, întrebări, dacă aveți, pentru domnul Sorin Mihai Grindeanu, viceprim-ministru și ministru al transporturilor și infrastructurii. Vă rog!
Reporter: Și în calitate de lider al Coaliției v-aș întreba eu câte ceva, dacă sunteți poate puțin mai darnic…
Sorin Grindeanu: Nu-s chiar lider al coaliției.
Reporter: Ei, unul dintre liderii coaliției, poate sunteți puțin mai darnic la răspunsuri decât ministrul finanțelor. Știm că avizați toate proiectele, practic, care trec prin guvern pe zona miniștrilor PSD; acum înțeleg că se pregătește acest mix de măsuri. Nici măcar nu știu de unde să încep să vă întreb, pentru că nu am înțeles nimic din ce va conține acest mix de măsuri, deci, v-aș întreba pe dumneavoastră: se ia în calcul o reducere a accizei, nu știu dacă plafonarea RCA mai poate intra aici, la alimente, plafonare prețuri de alimente, TVA zero; care ar fi variantele?
Sorin Grindeanu: Am să vă spun, înțeleg sensul întrebării, în mare, și care, să zicem, subsumează tot ceea ce l-ați întrebat pe ministrul finanțelor mai devreme, am să fiu extrem de sincer și am să vă spun că ceea ce v-a spus ministrul finanțelor sau ceea ce, poate, nu a oferit ca răspuns mai devreme ministrul finanțelor, și, de aici, repetarea întrebării, e datorat faptului că vrem, în primul rând, să așezăm foarte bine aceste decizii înainte de a le comunica. Pentru că sinceritatea de care vă vorbeam mai devreme e legată de faptul că, poate, au fost câteva experiențe în această perioadă în care prima oară s-a comunicat și după aceea s-a luat decizia, ceea ce nu e un lucru bun. În această perioadă se așază tot acest… nu știu cum l-a numit ministrul finanțelor…
Dan Cărbunaru: Mix de măsuri.
Reporter: Mix de măsuri, da.
Sorin Grindeanu: … mix de măsuri, se așază toate într-un cadru normal, se ia și o decizie politică – dacă tot m-ați întrebat de coaliție, se va lua o decizie politică -, urmând ca, în momentul în care vom aproba în guvern, să fie prezentate toate aceste măsuri. Crearea unui nivel de așteptări, cum e… nu știu, azi am văzut de dimineață reducerea CAS cu 5%, probabil că o să vă spună ministrul muncii ce ar însemna ca impact. Or, lucrurile acestea și crearea unei așteptări, și după aceea revenind la chestiuni de realitate, nu întotdeauna reprezintă un proces normal. Avem în vedere toate aceste măsuri pe care le enumera ministrul finanțelor mai devreme, le vom aprofunda, vom lua și decizia politică în coaliție, urmând să fie aprobate în guvern. Acesta e procesul decizional corect, dacă vreți.
Reporter: Doar ca idee, ce interval de timp, într-o săptămână – cum spunea ministrul finanțelor – este posibil?
Sorin Grindeanu: Mi-aș dori să fie foarte repede, nu știu dacă toate aceste lucruri… Pentru că eu vă spun, din experiența proprie, apropo de ordonanță și hotărâre de guvern pe care ar trebui să le dăm zilele următoare, cu achizițiile publice, și știți despre ce e vorba, e foarte mult de lucru la nivel tehnic în a pune la punct toate detaliile, astfel încât să nu încalci și ceea ce aminteați dumneavoastră mai devreme, inclusiv directive, să te înscrii în toate lucrurile care țin de politici europene. Se ia decizia politică, după care trebuie să fie așezate. Aceste lucruri necesită ceva timp. Mi-aș dori să fie foarte repede, dar cât de repede putem, o să le dăm.
Reporter: Și referitor la deficit, o să fie niște probleme acolo? Pentru că, practic, e vorba de bani pe care, da, statul îi are, ce zicea domnul Câciu, dar de unde îi ia, cum ar veni?
Sorin Grindeanu: Eu am fost – nu când am fost prim-ministru -, am mai fost membru și în alte guverne, și de fiecare dată mă uit la ministrul finanțelor dorindu-mi să am cât mai mulți bani în ministerul pe care îl păstoresc. Atâta timp cât răspunsul este „da” din partea ministrului finanțelor, sunt liniștit. O să am o problemă când nu răspunde nimic sau când tace. Nu e cazul, aţi văzut că a spus că există acoperire.
Reporter: Apelez la experienţa dumneavoastră de fost premier: vorbeaţi de realitate; realitatea este una presantă, așteptări sunt. De ce nu există în transparență publică sau comunicate public măcar ce variante sunt luate în calcul în cadrul acestui mix de măsuri? Nu ar trebui să se știe cum suntem acum, în ce stadiu suntem sau va veni acest pachet mix de măsuri ca o decizie care se va aplica? Nu ar trebui să fie consultări, nu ar trebui să fie variante discutate public?
Sorin Grindeanu: Bineînțeles că așa va trebui să fie. Doar că, astăzi, primul-ministru a cerut fiecărui minister să vină cu propuneri de măsuri economice. Unii dintre colegi au apucat să le spună în cadrul ședinței de guvern, alți colegi au înaintat aceste propuneri către primul-ministru, de aceea se vorbea de un mix de măsuri. Acestea trebuie a fi strânse și, să spunem, îmbrăcate într-o formă care după aceea în mod sigur, şi aveți dreptate, nu se ascunde nimeni, vor fi prezentate public. Dar nu putem să vorbim înainte de măsuri care, poate, le-ai văzut sectorial, nu știu, pe domeniul transporturilor, dar, când discuți de cadrul general, să nu poţi să le așezi, despre asta e vorba.
Reporter: Şi, totuşi, dacă îmi permiteţi, alte state s-au mişcat din jurul nostru mult mai repede decât am făcut-o noi, au luat deja decizii în privința carburanților, de pildă. Şi v-aş întreba pe dumneavoastră dacă există, în momentul de față, discuția stabilirii, într-un fel sau altul, a prețului carburanților undeva la 8 lei. Deja în benzinării, vedem, cam acesta ar fi nivelul, de 8 lei pe litru.
Sorin Grindeanu: Dacă am înțeles bine sensul, vorbiți de o plafonare a litrului de benzină și de motorină?
Reporter: Ştim că au fost discuţii în privinţa acestui preţ.
Sorin Grindeanu: Eu nu am văzut că a fost o decizie corectă luată de o țară vecină. Și chiar, apropo de panica de acum o săptămână în rândul populației, unei părți a populației, legată de litrul de benzină și de motorină, din câte știu, e în lucru o ordonanță legată de ce înseamnă energia, pe care sper să o prezentăm tot vineri; sper. Eu pot să spun despre cea la care sunt titular, cea legată de schimbarea legii achizițiilor publice și a celorlalte hotărâri de guvern.
Dan Cărbunaru: Mulţumesc. Vă rog.
Reporter: Domnule ministru, la nivelul Partidului Social Democrat s-a făcut o analiză cu privire la această ordonanță din energie, care spuneați că ar putea fi prezentată vineri. Cei din Partidul Social Democrat susțin acel document care a circulat în partid că nu sunt de acord cu acele plafoane, că această ordonanță, citez, „încurajează actorii din energie să speculeze prețurile” și spun, de asemenea, că impactul bugetar va fi mult prea mare, se vorbește despre 5 miliarde pe lună.
Sorin Grindeanu: Spre rușinea mea, nu am văzut și nu știu când a apărut această…
Reporter: În cursul acestei zile, cu puţin timp în urmă.
Sorin Grindeanu: A, probabil când eram în timpul ședinței de guvern. Nu aş vrea să speculez, pentru că nu am forma finală a ordonanței și nu știu şi nu cred că este încă închisă această ordonanță. Cert este că trebuie să ținem cont şi de ce spuneau, dacă informația ar fi – și nu am de ce să pun sub semnul întrebării ceea ce spuneți -, dacă informația dumneavoastră este corectă. pentru că știu foarte bine că am foarte mulți colegi care se pricep la acest domeniu.
Reporter: Asta înseamnă că partidul pe care îl reprezentaţi în această guvernare, în acest guvern, nu va fi de acord cu acele plafoane propuse de ministrul energiei?
Sorin Grindeanu: Haideţi să vedem forma finală, pe care o vom discuta. Vom lua și o decizie politică, vă spuneam că e un fir decizional, dacă îmi permiteți așa, și va fi aprobat, în final, în cadrul ședinței de guvern, care va fi zilele următoare.
Dan Cărbunaru: Cel mai probabil vineri. Vă rog.
Reporter: Încă o precizare, vă rog, PSD a solicitat conducerii PNL să îi cheme de urgență pe miniștrii liberali care au restanțe în privința jaloanelor din PNRR. Este un comunicat care a apărut cu puțin timp în urmă. Ce se întâmplă, colegii dumneavoastră din guvern, miniștrii liberali, au restanțe?
Sorin Grindeanu: Eu aș discuta în ansamblu toată chestiunea, dacă îmi permiteți, și n-aș împărți lucrurile între ministere, PNL, UDMR sau PSD. Ceea ce doresc să vă spun e că ne dorim cu toții și se va întâmpla lucrul acesta – oricâtă panică se încearcă a fi indusă – ca jaloanele care sunt prevăzute pe primul trimestru al anului 2022 să fie atinse, așa cum s-a încercat la sfârșitul anului trecut, când, sigur, am avut și bugetul de stat, s-a format guvernul. S-au atins toate jaloanele și la sfârșitul anului trecut, așa se vor atinge și jaloanele pe primul trimestru. Adică n-aș împărți lucrurile; lucrurile acestea sunt valabile pentru toți miniștrii, indiferent de apartenența politică a lor. Pot să spun în ceea ce privește Ministerul Transporturilor că pe trimestrul I nu avem borne; pe trimestrul doi și în partea a doua a anului, da.
Reporter: Bună ziua! Vreau să ne spuneți, în primul rând, dacă ați mai fost la pompă în ultimele zile…
Sorin Grindeanu: La…?
Reporter: La pompă, la o stație PECO, și dacă ați alimentat, dacă ați alimentat mai puțin decât alimentați până acum, poate ați făcut vreo reducere…
Sorin Grindeanu: Am fost că am fost în weekend acasă, la Timișoara, și m-a trimis soția să fac plinul și sigur că am observat și eu…
Reporter: Și care a fost diferența?
Sorin Grindeanu: Păi, a fost, că era în jur de ce spuneați dumneavoastră mai devreme, se apropia de 8 lei și ultima dată când am avut această sarcină familială era mai jos litrul de combustibil.
Reporter: Atunci, a doua mea întrebare este dacă nu cumva vi se pare că este haos în guvern, în condițiile în care noi nu știm nici până acum cum arată, când va fi aprobată acea ordonanță pe energie. Ministrul energiei tot spune că „săptămâna viitoare, săptămâna viitoare”, nu știm exact ce măsuri vor fi luate pe carburanți…?
Sorin Grindeanu: Ministrul energiei – am înțeles rostul întrebării, scuzați-mă -, ministrul energiei sunt convins că, în momentul în care are forma finală, va ieși și va comunica. Pe partea cealaltă, eu tot revin la ordonanțele care, să spunem, sunt în domeniul meu. E pusă în transparență publică ordonanța de îmbunătățire a Legii achizițiilor publice și a celorlalte hotărâri de guvern, este pusă cred că de 10 zile. Am avut discuții în cadrul guvernului, au fost discuții tehnice, inclusiv ieri au fost câteva ore, pentru a ne definitiva textul; astăzi, sunt în continuare, pe chestiuni de tehnică legislativă. Ținta mea, ca vicepremier și ca ministru al transporturilor, este ca, în cel mai scurt timp, după ce avem toate avizele – și le avem în mare parte, inclusiv cele care nu țin de guvern, Consiliul Legislativ și toate celelalte – să aprobăm această ordonanță, pentru că este absolut necesară pentru impulsionarea lucrărilor în acest domeniu și, dacă vreți, pentru o întărire a pârghiilor statului în relația cu companiile.
Reporter: Am înțeles. Dar cât să mai aștepte, concret, românii până să vadă aceste măsuri aprobate, pentru că li se tot spune să aștepte, să aștepte că va veni, va veni, dar nu vedem nimic.
Sorin Grindeanu: Eu cred că am spus lucrul acesta. Cred că e o problemă de zile, astfel încât…
Reporter: Adică sunt ministere care se mișcă mai repede, cum e cel condus de dumneavoastră, și sunt ministere care se mișcă mai greu.
Sorin Grindeanu: Nu, nu vreau să fac asta. Chiar dacă s-a înțeles asta, îmi cer scuze, eu nu am spus așa ceva. Nu sunt eu în măsură să fac aprecieri vizavi de cum își gestionează fiecare ministru ministerul pe care îl conduce, acesta e rolul primului ministru, nu al meu. Și revenind la întrebarea dumneavoastră, îmi doresc ca, în câteva zile, să avem clarificat și acest punct de vedere și am convingerea că va fi clarificat.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult, domnule viceprim-ministru. De altminteri, premierul Nicolae Ciucă a prezentat deja principalele prevederi din conținutul pachetului de sprijin pentru economia românească și pentru români, care să fie aplicat pentru un an de zile, tocmai pentru a oferi predictibilitate și stabilitate mediului de afaceri, dar și celor care, în fiecare zi, își gestionează bugetul la nivelul gospodăriilor. Vineri, așa cum am anunțat, așadar, în această săptămână, guvernul va adopta această ordonanță. Îl invit acum alături de mine pe ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, domnul Adrian Chesnoiu, parte a pachetului aprobat astăzi în guvern pentru susținerea economiei și a finanțelor necesare în domeniu rural. Domnule ministru, vă rog.
Adrian Chesnoiu: Mulțumesc frumos. Bună ziua! Să continuăm discuțiile și despre veștile bune cu care am venit în fața dumneavoastră, pentru că în ordonanța pe care tocmai am aprobat-o, pe lângă cele trei programe despre care v-a menționat domnul ministru Adrian Câciu, se regăsește și Programul Rural Invest.
Este un program pe care l-am construit împreună cu fermierii români și vine ca urmare a dialogului constructiv pe care l-am derulat în ultima perioadă. Pentru că, așa cum reiese din toate dezbaterile pe care noi le avem, fermierii români au nevoie de capital, ca și celelalte industrii. Acest capital se va reflecta în asigurarea stabilității producției agricole și a necesarului de produse agroalimentare de care populația are nevoie. Acest program vizează garanții de stat de 90% din valoarea oricărui credit contractat de un fermier, rambursarea unui grant de 10% pe întreaga anvelopă financiară contractată și dobânzi preferențiale de maxim 2% ROBOR plus maxim 2%, așa cum aplicăm de altfel în toate programele derulate la nivelul Ministerului Agriculturii. Plafonul de garanție este unul generos, 2,5 miliarde de euro, iar acest capital pus la dispoziția fermierilor va viza achiziția de terenuri agricole, achiziția de părți sociale pentru companiile care derulează activități agricole, modernizare, retehnologizare și automatizare pentru cei din industria alimentară, pentru că avem nevoie să rămânem competitivi în această competiție la nivel global de asigurare a produselor agroalimentare. Vizează, de asemenea, o componentă extrem de importantă legată de asigurarea independenței energetice a fermelor, pentru că, acolo unde există programe cu finanțare europeană pentru montarea de infrastructură de producere energie regenerabilă, ai nevoie în general de cofinanțare sau de asigurarea unei resurse proprii a respectivelor finanțări. Sunt doar o parte din domeniile în care se va aplica această ordonanță de urgență, iar detaliile cu privire la beneficiarii eligibili și domeniile de aplicabilitate vor fi definite printr-un ordin comun de miniștri, ministrul agriculturii și ministrul de finanțe. Vin și cu a doua veste bună, care nu are neapărat legătură cu ceea ce am aprobat astăzi în Guvern, dar are legătură cu viața fermierului român. Mă refer aici la faptul că începând de azi, din 16 martie, toți fermierii români care beneficiază de subvenții agricole din Fondul European de Garantare Agricolă pot să se adreseze Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură pentru a beneficia de adeverința ce poate fi scontată către unitățile bancare care au intrat în programul pe care noi l-am negociat cu aceste entități. Vizează rambursarea a până la 90% din valoarea totală a subvenției și este un ajutor destul de important pentru fermierii români în perioada următoare. Cam astea au fost măsurile pe care doream să vi le anunțăm și cred că în aceste momente de tensiune, pe care le resimțim cu toții, și noi și dumneavoastră, trebuie să vorbim și despre veștile bune și lucrurile bune care se întâmplă în jurul nostru. Dacă sunt întrebări vă stau la dispoziție. Mulțumesc.
Reporter: Da. Referitor la o posibilă plafonare a prețurilor la alimente, dacă se ia totuși în calcul acest lucru și vă întreb și în baza datelor recente publicate de INS, doar la cartofi, spre exemplu, am avut o creștere de peste 30% și lucrurile par să scape de sub control.
Adrian Chesnoiu: Haideți, dacă ați dat exemplul cartofului, să vorbim despre măsurile pe care le luăm pentru producătorii de cartofi. Pentru prima dată în ultimii ani, avem un proiect, o alocare bugetară în programul nostru de 15 milioane de lei sprijin direct către producătorii de cartofi și nu numai asta. Vreau să vă spun că România produce mai mulţi cartofi de cât consumă și decât ar avea nevoie în mod uzual. Singurul element care ne lipsește în acest peisaj erau depozitele de cartofi. Pentru aceasta am venit cu un program în care vom finanța, în planul național strategic viitor, cu 50 de milioane de euro, înființarea de depozite. Sigur, lucrurile se vor corecta în timp. Acum, strict la întrebarea dumneavoastră, sunt scenarii pe care noi le-am luat în analiză nu de acum, de la criza ucraineană și de la acest conflict armat, ci încă de la preluarea mandatului, pentru că ele trebuie să fie pregătite și atunci când apar dezechilibre sau situații în care trebuie să intervii, să le ai la dispoziție să le poți aplica. Nu se pune în momentul de față problema unei astfel de plafonări.
Reporter: Asta voiam să vă întreb, pentru că dezechilibrele cumva au apărut și…
Adrian Chesnoiu: În momentul în care se constată că se depășesc anumite marje, atunci se poate interveni și cu siguranță nu o să ezităm să luăm aceste decizii când se impune.
Reporter: Având în vedere această creştere a preţurilor, luaţi în calcul, cel puţin pentru perioada următoare…
Adrian Chesnoiu: Luăm în calcul mai multe soluţii şi avem pregătite mai multe scenarii. Dar nu mergem pe bănuieli, mergem pe situaţii factuale şi, atunci când se impune, cu siguranţă intervenim.
Reporter: Şi referitor la exporturi, se face o analiză, putem limita aceste exporturi, pentru a ne asigura acel stoc de legătură despre care vorbeaţi şi dumneavoastră?
Adrian Chesnoiu: Avem stocuri de legătură şi avem necesarul intern pentru principalele cereale în România. Dacă se va impune, cu siguranţă nu o să ezităm să luăm orice decizie care să ne asigure necesarul de consum intern, dar nu se pune problema în acest moment. Deci, nu este cazul.
Reporter: Dacă se face o analiză, asta mă interesa.
Adrian Chesnoiu: Haideţi să vă explic cum este şi cu aceste interziceri la export, pentru că s-a vorbit foarte mult în spaţiul public. Nicio ţară nu a impus interdicţii la export, în sensul în care s-a înţeles – că niciun bob de grâu sau de porumb nu iese din ţara respectivă. Inclusiv Ungaria a introdus licenţele la export, adică orice tranzacţie cu cereale se raportează statului maghiar, se analizează tranzacţia respectivă – dacă pune în pericol stocurile necesarului intern de consum – şi se acordă această licenţă sau nu. Deci, nu discutăm în momentul de faţă de interdicţii, decât, evident, în cazul Rusiei, care a introdus la nivel global o panică generalizată prin agresiunea militară împotriva Ucrainei. Dar, din punctul de vedere al României, noi suntem stabili din toate perspectivele legate de asigurarea stocurilor cu produse agroalimentare.
Reporter: Domnule ministru, vă rog să ne spuneţi, există un grup de lucru la nivelul guvernului care analizează efectele războiului din Ucraina asupra economiei româneşti, în privinţa dumneavoastră asupra agriculturii, care sunt primele concluzii ale acestui grup şi care sunt vulnerabilităţile din agricultura românească în condiţiile în care avem un război la graniţă?
Adrian Chesnoiu: Specificul românesc face ca România să fie cumva în momentul de faţă exclusă din zona de afectare a comerţului cu produse agroalimentare. Spun asta pentru că noi suntem printre cei mai mari producători de cereale din Europa. Asta a clasat România în primele trei locuri, în primele cinci locuri la producţiile obţinute aproape în fiecare an. Din punctul de vedere al acestor aspecte, nu se evidenţiază un impact major asupra agriculturii şi a producţiei agricole, ci mai mult asupra preţurilor la cereale, care, evident, se raportează la comerţul global cu cereale, în general definit prin Bursa EuroNext şi Bursa de la Chicago. Din această perspectivă, putem spune că au apărut variaţii ale preţurilor la principalele produse cerealiere, nu din perspectiva producţiilor, pentru că noi, aşa cum v-am spus, producem în general mai mult decât consumăm.
Reporter: Dar totuşi am văzut, şi ne spun şi oamenii cu care discutăm, pâinea s-a scumpit, alimentele s-au scumpit, cum spunea şi colega mea. Vedem în general că produsele de panificaţie sunt din ce în ce mai scumpe. La nivelul ministerului, luaţi în calcul nişte măsuri care să facă ca tot acest…
Adrian Chesnoiu: Am luat şi le aplicăm.
Reporter: Da, dar ele nu se reflectă în preţ.
Adrian Chesnoiu: Păi, se vor reflecta în preţ…
Reporter: Când?
Adrian Chesnoiu: Dumneavoastră trebuie să vedeţi lucrurile într-o perspectivă dinamică. Agricultura este un domeniu economic de activitate cu foarte mulţi factori externi de risc. La noi impactează şi creşterea preţului la energie, şi creşterea preţului la gaz, şi creşterea preţului la combustibil. Ministerul Agriculturii are datoria să vină către beneficiarii lui, fermierii, în primul rând, şi industria alimentară, cu soluţii. Una dintre soluţii, spre exemplu, pentru a domoli sau a elimina sau a reduce impactul factorilor de risc, a fost subvenţia la motorină, pe care am achitat-o trimestrul III şi trimestrul IV la zi. Cum se va finaliza trimestrul I al anului 2022, se vor depune cererile de rambursare şi se va achita această subvenţie la motorină, care este de 1,63 de lei/litru de motorină utilizat în agricultură. V-am dat un exemplu ca să vedeţi că măsurile pe care noi le luăm vin să stabilizeze cumva sectorul. Preţul şi formarea preţului, ştiţi şi dumneavoastră foarte bine, au alte componente care nu ţin neapărat de domeniul de activitate de care răspund.
Reporter: Această subvenţie la motorină este o măsură pe care o aveam şi în trecut.
Adrian Chesnoiu: Sigur.
Reporter: Aş vrea să vă rog totuşi să ne spuneţi dacă aţi discutat cu producătorii, pentru că unii dintre ei ne-au spus că se vor tripla preţurile…
Adrian Chesnoiu: Zilnic discut cu producătorii…
Reporter: Se temeau că oamenii nu vor mai avea putere să cumpere produsele pe care ei le pun pe piaţă. E clar că și guvernul oferă o susținere, prin programele pe care le-ați menționat. Nu se ajunge la un acord încât să se regleze acest mecanism?
Adrian Chesnoiu: Zilnic discut cu producătorii și eu vă spun că este o diferență uriașă între a te îngrijora și a se întâmpla lucrul pentru care te îngrijorezi. A, în situația în care nu se întâmplă nimic o perioadă de șase luni, șapte luni de zile, un an, există posibilitatea să apară astfel de deficiențe. Dar suntem Guvernul României și venim cu soluții. Lucrurile acestea o să își producă efectele și impactul va fi diminuat. O să vedeți asta în perspectiva viitoare.
Reporter: Când anume, când ar putea aștepta oamenii să vadă o schimbare?
Adrian Chesnoiu: Păi, cred că văd și în perioada aceasta, pentru că vorbeam de aceste triplări la produsele agroalimentare încă de acum două luni de zile, și ele nu s-au întâmplat. Au apărut creșteri de prețuri, dar nu atât de mari încât să putem spune că avem deficiențe majore.
Reporter: Bună ziua!
Adrian Chesnoiu: Bună ziua!
Reporter: Apropo de cereale, vă rugăm să ne spuneți dacă România are o strategie în privința terenurilor lăsate pârloagă, avem 40.000 de hectare lăsate așa, pur și simplu, în contextul în care la nivelul Uniunii Europene se vorbește clar despre cultivarea fiecărei bucățele de pământ, mai ales cu cereale.
Adrian Chesnoiu: Aici aș vrea să vă contrazic, pentru că Uniunea Europeană impune României și statelor membre ca, din viitorul program, de la 1 ianuarie 2023, să lase 4% din suprafața agricolă necultivată, astfel încât să apară elemente de biodiversitate și de peisaj. Încă din decembrie, de la primul Consiliu de Miniștri la care am participat, am solicitat Uniunii Europene și Comisiei Europene să își reconsidere poziția, pentru că situația globală în care ne aflam la momentul respectiv, și, iată, mai ales în aceste momente, nu cred că mai impune aceste obiective ambițioase de mediu, fără să se țină cont de specificitatea fiecărui stat membru. Pentru că să lași 4% din suprafața agricolă a unei țări cum este România, cu 9,4 milioane de hectare de teren arabil, ar însemna ca aproape 300.000 de hectare să le lăsăm necultivate. Și nu cred că își permite nimeni la nivel european, la nivel global să lase o astfel de suprafață neproductivă, mai ales a unei țări cum este România, cu un sol atât de fertil. Continuăm discuțiile acestea, luni merg la Consiliul de Miniștri și vom dezbate în continuare acest subiect. Deci, suntem una dintre țările care susținem să cultivăm fiecare metru pătrat de pământ, astfel încât să putem asigura securitatea alimentară și siguranța aprovizionării cu alimente și pentru alte țări care nu pot produce necesarul de cereale.
Reporter: Și spuneați de discuțiile care vor fi pe această temă; o decizie când ar putea fi așteptată?
Adrian Chesnoiu: Păi, deciziile nu sunt ale statelor membre, sunt dialoguri constructive cu Comisia Europeană în Consiliul de Miniștri, și cred că vor apărea… Spre exemplu, trebuia să avem pe 2 martie o poziție a Comisiei Europene cu privire la îngrășăminte și la carnea de porc; ca urmare a acestei situații cu Ucraina, ea a întârziat, dar probabil Comisia Europeană va ieși cu… Nu pot să vorbesc în numele Comisiei…
Reporter: Așadar, strategia noastră este să creștem, până la urmă…
Adrian Chesnoiu: Obligația mea este să aduc la cunoștința factorilor europeni orice problemă cu care se confruntă statul membru și să facem propuneri de îmbunătățire a cadrului normativ, pentru că cel mai important lucru este să te raportezi la obiectivele primare pe care le ai.
Reporter: Și care vor fi propunerile dumneavoastră în privința creșterii producției?
Adrian Chesnoiu: Păi, v-am spus mai devreme: să nu mai lăsăm această suprafață de 4% teren neproductiv.
Reporter: V-aș întreba pe o altă temă: se vorbește despre aceste surplus de carne de porc…
Adrian Chesnoiu: În anumite state membre.
Reporter: … în anumite state membre. Ce înseamnă asta pentru România și prețurile…
Adrian Chesnoiu: Da. Ca urmare a faptului că relațiile comerciale cu China au fost întrerupte, au existat stocuri de carne de porc în țările mari producătoare – Germania, Spania -, iar Comisia Europeană a venit cu o propunere de pachet de măsuri pentru depozitarea acestor cantități de carne. S-au mai aplicat și în trecut și se pare că se vine cu o astfel de propunere.
Reporter: Pentru prețurile din România la carnea de porc, având în vedere că noi importăm foarte multă carne de porc, undeva la 80%, înțeleg.
Adrian Chesnoiu: Mă rog, cantitatea de carne de porc importată fluctuează în funcție de capacitatea noastră de producție. Noi ne-am confruntat în ultimii cinci ani de zile cu o pestă porcină africană ce a decimat numărul de animale. Și și aici am venit cu o serie de propuneri pentru viitor, pentru că am îngropat sau am ucis preventiv anul trecut 771.000 de capete de porc, care au trebuit să fie procesate fie prin procesare termică, fie au fost îngropate sau incinerate. Și, din păcate, 92 de milioane de kilograme de carne de porc nu au ajuns pe masa românilor, din cauza acestei epizootii. Evident că, de când am preluat mandatul de ministru, împreună cu reprezentanții ANSVSA și ai celorlalte instituții abilitate, am luat măsuri și sper ca în viitor să nu mai apară atât de multe focare.
Reporter: Prețul va scădea, în acest context?
Adrian Chesnoiu: Încă o dată vă spun, Ministerul Agriculturii se ocupă de producerea de alimente, nu de stabilirea prețurilor. Ca să stabilești un preț trebuie să iei în calcul foarte mulți factori, pe care acum, la această masă, nu putem să-i luăm în calcul.
Reporter: Bună ziua!
Adrian Chesnoiu: Sărut mâna!
Reporter: În contextul crizei uleiului, se caută deja alternative la…
Adrian Chesnoiu: Nu este o criză a uleiului.
Reporter: Nu este o criză, ați spus că nu este o criză, oamenii au considerat că este o criză …
Adrian Chesnoiu: Temporar, o zi…
Reporter: Dar să vedem alternative, se caută. Vorbim despre rapiță, se pare că mulți caută și alternativa asta, despre ce producție vorbim și dacă avem capacitatea de procesare, pentru că producție avem, din câte știu, eram la un moment dat pe locul patru în Europa.
Adrian Chesnoiu: Avem și capacitate de procesare, avem și producție. În România se produc cam 1,3 milioane de tone de rapiță, pe o suprafață de 450.000 de hectare; anul acesta chiar a fost o suprafață puțin mai mare, de la 450.000 la 470.000. Capacitățile de procesare există, pentru că rapița poate fi procesată în aceleași infrastructuri ca și floarea-soarelui. Deci, fabricile de floarea-soarelui din România pot procesa și rapiță. Dacă va exista necesar, cu cantitatea de rapiță pe care o avem, cu siguranță putem suplini pentru alte state care ne-ar putea solicita un astfel de produs. Pentru că știți bine, și de-aia am spus că nu există o criză a uleiului, noi producem floarea-soarelui cam de trei ori mai mult decât consumăm la necesarul intern. Și, din acest punct de vedere, nu putem vorbi de o criză, ci, pur și simplu, a fost o situație în care s-au expus, în mod eronat, lucrurile. Cred eu că, prin comunicarea pe care am avut-o la nivel guvernamental, la nivel ministerial, lumea a înțeles care este realitatea.
Reporter: Mulţumesc.
Adrian Chesnoiu: Mulțumesc și eu.
Reporter: Mulțumesc. Aș adăuga aici și rolul important al lanțului de retail din România care a comunicat faptul că există stocuri suficiente şi că oamenii nu au de ce să se îngrijoreze.
Adrian Chesnoiu: Sigur. Noi am avut la Ministerul Agriculturii, duminică, o întâlnire cu reprezentanții retail-ului, reprezentanţii procesatorilor de floarea-soarelui, cu câțiva fermieri care sunt implicați în acest proces de a pune la dispoziția procesatorilor materia primă și nu există probleme.
Reporter: Bună ziua! Din punctul dumneavoastră de vedere, TVA zero la alimente este o măsură care ar trebui obligatoriu să se aplice pentru reducerea prețurilor la raft sau optați pentru altă strategie?
Adrian Chesnoiu: Sunt mai multe soluții pe care le avem în vedere și, vedeți dumneavoastră, în analiza pe care o putem face ar trebui să ne raportăm la faptul că România, în momentul de față, are cotă redusă de TVA la alimente. Pentru că TVA-ul la alimente nu este 19%, este 9% și lucrul acesta și-a dovedit eficiența de-a lungul vremii. Sigur, se pot aplica foarte multe soluții, dar ele sunt soluții de natură economică și, în momentul în care vor fi adoptate, se vor aplica.
Reporter: Bună ziua! Eu voiam să vă întreb dacă vom ajunge să dăm 4 lei pe o franzelă, așa cum spun unii producători?
Adrian Chesnoiu: Putem să ajungem oriunde, dar în momentul de față dăm sub 2 lei pe franzelă și, atunci, cred eu că, în perioada următoare, o să vedeți… Eu vorbesc de franzela de 300 de grame, cea care este baza comerțului cu pâine, și cred că prețul va rămâne stabil în perioada următoare.
Reporter: Cât o să ne coste mielul de Paște, pentru că sunt, din nou, producători care spun prețul pentru carnea de miel se dublează pe kilogram.
Adrian Chesnoiu: Fix exact cât o să plătim pe el. În momentul de față, mieii sunt vii, nu au fost sacrificați și nu putem să le stabilim prețul în viu, la momentul în care discutăm noi acum. În funcție de cererea și oferta care vor exista pe piață, se va regla și prețul.
Reporter: TVA zero la alimente mai este..
Adrian Chesnoiu: Am răspuns mai devreme.
Reporter: Nu am înțeles exact din acel răspuns.
Adrian Chesnoiu: Păi, v-am spus că poate fi o soluție, oricând va fi considerată oportună, dar în momentul de față nu s-a finalizat…
Reporter: Din acele scenarii de care ziceaţi dumneavoastră.
Adrian Chesnoiu: Avem mai multe scenarii. În momentul în care pui pe masă o analiză, trebuie să vezi care sunt plusurile și care sunt minusurile și dacă efectele unei astfel de măsuri pot fi atinse prin aplicarea ei.
Reporter: Cum arată un astfel de scenariu?
Adrain Chesnoiu: Dacă sunt scenarii, nu cred că putem să vorbim public de ele, nu, că sunt scenarii. Altfel, dacă v-am prezenta scenariile, nu ar mai fi scenarii la nivel ministerial, ar fi documente adoptate și decizii adoptate.
Reporter: Mulțumesc frumos!
Dan Cărbunaru: Cu permisiunea dumnevoastră i-aș mulțumi domnului ministru, mai ales că trebuie să se alăture întâlnirii cu mediul de afaceri din România, cu antreprenorii români. Mulțumesc, domnule ministru!
Îl invit acum pe domnul ministru al muncii și solidarității sociale, domnul Marius Budăi. Domnule ministru, vă rog!
Marius Budăi: Sărut mâna! Bună ziua! Vă mulțumesc frumos pentru interes. Vreau să vă anunț că astăzi, la nivel de guvern, s-a aprobat ordonanța de urgență cu majorarea transferului procentului către Pilonul II de pensie, începând cu 1 ianuarie 2024, la 4,75%. Astfel, Ministerul Muncii, prin Guvern, a îndeplinit și ultimul jalon, practic, care nu era ieșit din Ministerul Muncii, pentru că mai avem o lege care a fost aprobată, un proiect de lege care a fost aprobat în guvern și este dus în parlament, proiectul de lege privind prestatorul casnic, a trecut recent de Senat și luni va intra în dezbatere și la Camera Deputaților. Deci, din punct de vedere al Ministerului Muncii, nu mai sunt jaloane de îndeplinit în trimestrul I 2022 și lucrăm deja la jaloanele pentru trimestrele II și III din acest an curent. Vă rog.
Reporter: Bună ziua! O creștere dintr-o singură etapă, de ce nu s-a ajuns la o creștere etapizată a procentului la Pilonul II, pentru că știu că au fost solicitări din partea administratorilor de pensii private?
Marius Budăi: După cum bine știți, acesta este un jalon în PNRR asumat și am spus tot timpul public că nu ne dorim, nici sub o formă și nicio secundă măcar, să punem în pericol implementarea PNRR. Am trecut, și a fost decizia luată în coaliție și în guvern, 1 ianuarie 2024, exact din cauza situațiilor prin care întreg globul poate trece acum din cauza crizei din Ucraina, suprapusă peste o criză financiară, suprapusă peste o criză pandemică și așa mai departe, și era obligația, în PNRR, să iasă acest act normativ până la 31 martie și, practic, am fost obligat să dau această ordonanță.
Reporter: Ce înseamnă asta mai concret? Scade contribuția la Pilonul I, crește la Pilonul II și ce înseamnă concret pentru români?
Marius Budăi: Când se va aplica exact asta va însemna. Exact asta va însemna și vă informez că anul trecut, de exemplu, către Pilonul II de pensii s-au virat aproximativ 2 miliarde de euro, iar în total toți administratorii de Pilon II gestionează 18 miliarde de euro în acest moment.
Reporter: Ne afectează cu ceva? Adică pensiile putem spune că vor scădea, având în vedere că avem o contribuție mai mică la…
Marius Budăi: Nu, exclus. Vă rog din suflet să nu mergem pe această variantă, exclus.
Reporter: Ok. Și, a doua întrebare, referitor la amendamentul susținut de Partidul Național Liberal cu privire la reducerea contribuțiilor la asigurările sociale cu cinci procente, dacă susțineți o astfel de măsură și argumentul.
Marius Budăi: Am discutat astăzi în guvern, în prima ședință de coaliție se va lua această decizie, pentru că până acum în coaliție nu s-a discutat.
Reporter: Deci, discuția e deschisă și apoi stabiliți ce faceți.
Marius Budăi: Eu vă spun adevărul, nu am depus eu acel amendament. Eu vă spun că în coaliție, și sunt mandatat de către conducătorii coaliției să spun că nu s-a discutat acest lucru, în guvern nu s-a discutat decât astăzi la nivel de informație, că am primit informația, iar decizia a fost deja transferată către coaliție.
Reporter: Ne puteți spune opinia, în calitate de ministru?
Marius Budăi: Nu susțin.
Reporter: Bună ziua!
Marius Budăi: Și nu susțin – îmi cer scuze, vă rog să nu vă supărați – exact din ceea ce v-am spus mai devreme, că acel transfer către Pilonul II va vitregii de o sumă de bani Pilonul I și nu cred că este momentul acum să vitregim suplimentar Pilonul I de pensii cu o altă reducere. Dar, repet, este o decizie politică, eu v-am spus părerea mea personală. Vă rog.
Reporter: Bună ziua! Puteți să ne spuneți cum va vitregi, mai exact, creșterea acestei contribuții Pilonul I, pilonul de stat? Ați făcut niște calcule?
Marius Budăi: Un calcul făcut rapid astăzi, care nu este un calcul definitiv, va duce la peste 2% din PIB deficitul la fondul de pensii, deci, undeva, eu știu, 4,7 miliarde, e informația proaspătă de astăzi și nu am…
Reporter: 4,7 miliarde lei?
Marius Budăi: Da, dar nu se aplică. Deci, nici transferul de contribuții nu se aplică în acest an și, deocamdată, decizia pentru reducerea CAS-ului nu este luată.
Reporter: Deficitul pentru ce an? Pentru 2024?
Marius Budăi: Deficitul la fondul de pensii pentru anul 2022, dacă am aplica de acum. Dar nu se aplică nici transferul către Pilonul II, majorarea de procent, nu se aplică nici…, deocamdată nu este în vigoare legea cu reducerea CAS-ului, iar, repet, decizia va fi luată politic în coaliția care susține Guvernul României, coaliția politică.
Reporter: Nu, doar creșterea contribuției, cu cât ar vitregi bugetul?
Marius Budăi: Păi, eu vreau să vă spun că nu se aplică de anul acesta. Noi nu știm bugetul care va fi în 2023 sau estimarea pe 2024. Atunci vă dau suma exactă, când aplic, acum nu se aplică.
Reporter: Ok. O altă întrebare: am văzut în Consiliul Economic și Social – a avut ieri ședință și a fost și acest proiect pe agendă – are aviz nefavorabil. Puteți să ne spuneți de ce? Înțeleg că și sindicatele…
Marius Budăi: Da, este această îngrijorare, pe care v-am exprimat-o și răspunzându-i colegei dumneavoastră mai devreme, de majorare a deficitului a fondului de pensii. Eu nu am avut ce face, este jalon în PNRR, dar nu se aplică în acest an. Deci nu se aplică, am rediscutat cu sindicatele, și ieri, chiar și astăzi, chiar la ieșirea din ședința de guvern, am rediscutat cu sindicatele, m-au informat că ele nu susțin, sub nicio formă, sindicatele care m-au sunat până acum, și sunt trei la număr, o să dea și comunicări publice, au ieșit deja lideri în comunicare publică care au spus că nu susțin reducerea CAS-ului, motivat de situația economică actuală și de vitregirea de o sumă de bani la Pilonul I.
Reporter: Și tot legat de Pilonul II de pensii, discutați, ați închegat ceva din acel proiect de plată, legea plății din Pilonul II?
Marius Budăi: Nu, este la ASF, când vom avea proiectul vom comunica. Nu este jalon în PNRR, ca să fim extrem de clari.
Reporter: Nu este jalon în PNRR, dar e cumva în pregătire…
Marius Budăi: Plăți se fac și la acest moment și nu este proiectul în Ministerul Muncii, pentru a putea discuta de el. Când vom avea discuția cu ASF, cu siguranță, așa, transparent, cum cred că m-ați cunoscut, o să comunic public.
Reporter: Din ce știți dumneavoastră, e posibil anul acesta să avem acest proiect de lege?
Marius Budăi: Nu, nu știu, posibil da sau nu, dar nu. Spun doar ce sunt sigur.
Reporter: Mulțumesc!
Marius Budăi: Mulțumesc și eu!
Reporter: Domnule ministru, vă rog să ne spuneți ce soluții are guvernul pentru oamenii care nu își mai pot primi salariile din cauza faptului că au fost înghețate conturile mai multor companii, ca urmare a sancțiunilor care au fost impuse împotriva Rusiei? Când s-ar putea debloca situația?
Marius Budăi: Colegii mei de la ANOFM au discutat, astăzi, la ANAF și cu băncile din România. V-am informat că pregătim, la nivel de coaliție, o ordonanță de urgență care va avea prevederi pentru șomajul tehnic. Am auzit, începând de ieri, domnul Hossu m-a sunat și mi-a spus această problemă. Am convocat deja, la Ministerul Muncii, o comisie de dialog social exact strict pentru această problemă, pentru că voiam să convoc, aveam în intenție să convoc Comisia de Dialog Social pentru acea ordonanță, dar s-a ivit această problemă și am convocat Comisia de Dialog Social. Se pare că sunt soluții și, cu siguranță, eu, pentru șomajul tehnic, am prins un articol în ordonanța de urgență cu o anumită derogare, dar vă rog frumos să îmi permiteți să nu vă spun care este articolul și să iau decizia în coaliție, și cu siguranță o să vă dau ordonanța și dumneavoastră. Dar există soluții. Cum am identificat pentru plata șomajului, cu siguranță vor fi și pentru salarii. Și când se va termina Comisia de Dialog Social, cu siguranță veți primi o informare. Dar vreau să închei spunând că există soluții, oamenii să nu se panicheze.
Reporter: Aș vrea să vă rog să îmi spuneți dacă aveți, ați putea avansa un orizont de timp, oamenii să știe cam când s-ar putea aștepta să își primească salariile?
Marius Budăi: Eu îmi doresc ca… nu știu când s-a stabilit, nu am informația la ce oră, dacă astăzi sau mâine în ședința de coaliție. Este pe ordinea de zi a ședinței de coaliție această ordonanță și eu sper ca, dacă nu vineri, când vom avea poate o altă ședință de guvern, săptămâna viitoare, pentru că nu am avizele interministeriale, o introduc în avizare după ce se ia decizia în coaliție și sper ca săptămâna viitoare să o avem în guvern. De ce și de unde a venit necesitatea și de ce am propus coaliției o astfel de ordonanță? Este acest pericol de a se închide capacități de producție din cauza crizei din Ucraina, Rusia și, mai nou, discutând cu domnul ministru al economiei, m-a informat că și în Belarus sunt anumite interdicții.
Reporter: Bună ziua! Pentru că avem acea ordonanță din 8 martie privind dreptul la muncă pentru cetățenii ucraineni, v-aș întreba dacă există până acum și o statistică referitoare la numărul celor care s-au angajat până acum.
Marius Budăi: Fac un mic istoric de 10 secunde. În 2018, în mandatul celălalt de parlamentar, printr-o iniţiativă legislativă făcută cu un coleg de-al meu din Tulcea, având şi el legături cu Ucraina, acolo, domnul Lucian Simion, am dat dreptul, ne-am gândit în primul rând la români, dar am spus ‘cetăţeni’ din Republica Moldova, Ucraina şi Serbia să lucreze în România cu o simplă prezentare la consulatele noastre din ţările respective şi să lucreze nouă luni pe an. Aşa cum bine aţi spus, în 8 martie am dat acea ordonanţă de urgenţă, practic, pot lucra fără niciun fel de probleme. A crescut, de când a început războiul până acum, numărul de contracte ale cetăţenilor ucraineni în România cu 279, astăzi, la zi, 48 dintre ei fiind angajaţi chiar prin Agenţiile Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă, restul, prin relaţii directe angajator-angajat. Dar cu contracte de muncă înregistrate.
Reporter: Aproape 300 de cetățeni…
Marius Budăi: Aproape, da.
Reporter: Şi v-aş mai întreba de…
Marius Budăi: Repet, vreau să fac, cu permisiunea dumneavoastră, vreau să fac o scurtă precizare, dar foarte importantă, pentru că am avut întrebări de la cetăţeni, pe stradă, şi mai spun încă o dată să înţelegem cu toţii: nu sunt locuri de muncă create special pentru cetăţenii ucraineni. Sunt locuri de muncă care sunt pe piaţa liberă pentru oricine vrea să le ocupe.
Reporter: În ce domenii au fost angajaţi aceşti oameni?
Marius Budăi: Producţie fir cablu auto şi servicii, câteva.
Reporter: Adică hoteluri…
Marius Budăi: Deocamdată de la hoteluri nu am această informaţie, dar am informaţia din partea industriei hoteliere că îşi doreşte să angajeze.
Reporter: Şi v-aş mai întreba…
Marius Budăi: Vreau să vă spun că – îmi cer scuze, e tot o informaţie foarte importantă – prin Agenţiile Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă, dar şi cu sprijinul colegilor din ANAF, Ministerul de Interne, Ministerul Finanţelor, şi mă refer la Vamă, nu la ANAF, la Poliţia de Frontieră, am tipărit la Ministerul Muncii fluturaşi cu informaţii în trei limbi – română, ucraineană, engleză.
Reporter: Apropo de aprobarea ordonanţei de astăzi de la Pilonul II de pensii, care este următorul pas mare în reforma promisă de România a sistemului de pensii, care ar trebui să se întâmple până în 2025 sau 2026?
Marius Budăi: Următorul pas mare deja a început. Săptămâna trecută am avut o întâlnire cu Banca Mondială, la nivel de conducere, la nivel de Uniune Europeană şi România. Mâine dimineaţă, la ora 9:00, am o întâlnire la nivel tehnic. Asistenţa financiară cu Banca Mondială a fost semnată, acordul de asistenţă tehnică. Contractul este în valoare de 1,5 milioane de euro. Practic, am reuşit să fac o economie de 2,5 milioane de euro, bani faţă de cât erau prevăzuţi în PNRR, care vor rămâne la dispoziţia statului român.
Reporter: Vă întreb asta pentru că acum două luni sau mai puţin de două luni spuneaţi că veţi vedea ce se va întâmpla cu această reformă, dacă şi ce anume ar fi de reparat – aici este o idee pe care am extras-o eu, nu sunt cuvintele dumneavoastră.
Marius Budăi: Dacă nu m-am exprimat eu atunci corect îmi cer scuze şi o s-o fac acum mai precis: voi implementa această reformă, să fie foarte clar. Am spus că, şi în programul de guvernare scrie, e public, nu susţinem o schimbare în totalitate a Legii 127 – asta este altceva. Dar o îmbunătăţire a ei, cu siguranţă.
Reporter: Ok. Mulţumesc.
Marius Budăi: Mulţumesc şi eu.
Reporter: Eu voiam să vă întreb, mai exact, câţi angajaţi nu-şi pot primi salariile acum, dacă aveţi o estimare, în cazul firmelor care au legături cu firme care sunt afectate de sancţiunile economice?
Marius Budăi: Vă mărturisesc că spre Ministerul Muncii nu a venit nicio informaţie. Informaţia mi-am luat-o de la domnul preşedinte Hossu şi din presă. Nu a venit vreo sesizare către noi.
Reporter: Şi dacă vă mai gândiţi la vreun pachet social, având în vedere că pensiile sunt încă mici pentru o parte mare a populaţiei, salariile poate sunt mici în unele gospodării, şi mai sunt şi aceste pensii mici, şi noi am făcut experimente care ne arată că acel coş minim de consum a crescut ca valoare. Dacă vă mai gândiţi la un pachet de măsuri sociale, dacă va mai fi dat un ajutor pentru scumpiri, poate.
Marius Budăi: Am să fiu mai clar, nu decât aţi fost dumneavoastră, în comunicare, şi am să spun nu că salariile poate sunt mici, foarte multe salarii din România sunt foarte mici, foarte multe pensii în România încă sunt foarte mici. De-aia guvernul trebuie să găsească soluţii şi căutăm soluţii în acest sens.
Reporter: Deci, ne-am putea aştepta la un nou ajutor pentru scumpiri, pentru pensionari, de exemplu, până la finalul acestui an?
Marius Budăi: O să vă rog să nu vă supăraţi pe mine, să nu vă spun decât atunci când este decizia luată în coaliţie, dar ne gândim la astfel de măsuri. Nu ştiu dacă va mai fi unul anul „off”, cum a fost în ianuarie, că va fi o majorare. Nu ştiu, daţi-ne voie să ne facem temele şi, când avem decizia luată, comunicăm public.
Reporter: Şi, o singură precizare, se discuta la un moment dat la nivelul coaliţiei, inclusiv de o creştere a veniturilor pentru bugetari, o creştere a salariilor, din toamnă cu aplicabilitate. Ar mai putea rămâne în picioare această variantă dată fiind…
Marius Budăi: Exact în această perioadă, și în coaliție, o altă temă care este pe ordinea de zi a coaliției este și a acestora, legat și de pensii și de salarii.
Reporter: Și pentru că ați spus de pensii mici, mi-ați amintit renegocierea aceea despre care tot am vorbit de PNRR cu procentul acela, în ce stadiu mai este, adică mergeți mai departe cu demersul sau l-ați blocat?
Marius Budăi: Nu renunț niciodată, doar dacă nu mai sunt ministru și nici atunci nu o să renunț, pentru că sunt parlamentar. Să fim foarte clari, putem să-i spunem cum vrem să-i spunem: renegociere, ajustare, îmbunătățire – și răspund politic de la guvern și îmi cer scuze -, dar atât timp cât președintele PSD, Marcel Ciolacu, și partidul din care fac parte mă susține, și ați văzut și declarațiile premierului, care a spus și dumnealui că susține acest lucru, eu nu mă opresc din acest demers și vreau să vă spun că am găsit la nivel de Uniune Europeană și aliați foarte importanți în a-mi susține acest demers.
Reporter: Și discuțiile, concret, vor fi anul acesta sau anul viitor, când avem acea posibilitate cu ajustările…
Marius Budăi: Nu, discuțiile, concret, deja se poartă. Când avem rezultatul discuțiilor fiți siguri că voi comunica public. Deocamdată, vă spun că există posibilitate de 99% ca pe 31 martie să avem vizita în România a comisarului pentru muncă și mă bucură acest aspect.
Reporter: Și cam când am putea să avem un răspuns: în două luni, în trei luni? Orientativ așa vă întreb.
Marius Budăi: Vă înțeleg, cu tot respectul, curiozitatea jurnalistică. E o chestiune extrem de sensibilă, extrem de importantă, haideți să o comunicăm împreună cetățenilor la sfârșit, pentru că e foarte importantă această decizie de ajustare a acelui procent, mai ales din PIB. Sunt discuții pe care trebuie să le purtăm. Eu, la nivel de întrebare, nu înțeleg nici acum de ce până în 2070 cetățenii români trebuie să fie săraci, dar ăsta e un lucru pe care îl discut în permanență cu Comisia Europeană.
Reporter: Vă mulțumesc.
Marius Budăi: Mulțumesc și eu.
Reporter: Domnule Budăi, o precizare, vă rog: dumneavoastră spuneați de 2070, însă, de cealaltă parte, liberalii spuneau că acest PNRR este valabil până în 2026 și, prin urmare, după ce sunt luați banii, sunt folosiți, nu mai există obligativitate față de…
Marius Budăi: Cu permisiunea dumneavoastră, am să vă corectez doar un picuț: nu spuneam eu de 2070, scrie în PNRR, eu am citit din PNRR.
Reporter: Care sunt, totuși, mecanismele astfel încât să fie această condiționalitate până atunci? Adică ce se întâmplă? S-a terminat PNRR, vin banii în țară, sunt investiți; cum anume Comisia Europeană monitorizează, totuși, până în 2070? Care sunt mecanismele, dacă ne-ați putea spune?
Marius Budăi: Vă răspund, cu tot respectul, că nu știu. Nu am de unde să știu ce a fost în capul domnului care a scris acolo. Credeți-mă, nu am făcut decât să citesc din PNRR, nu am spus, nu am afirmat, doar am citit, iar ce a gândit omul care a scris acolo până în 2070 mi-e foarte greu să înțeleg chiar și eu, care lucrez în domeniu de foarte mult timp. Și vă mai spun un lucru, scrie în PNRR și cred că ați văzut cu toții expresia „pensii speciale”; aia o facem noi când comunicăm și cetățenii când comunică între ei, dar „pensii speciale”, expresia din punct de vedere juridic, în România, știm cu toții că nu există. Din cauza acestei expresii sunt foarte multe probleme în implementarea reformei, pentru că… care sunt alea? Nu trebuia oare să trecem „profesioniste”? Totuși, e un document pe care ni-l asumăm cu Comisia Europeană. Să enumerăm legile, să trecem care sunt alea, pe toate acolo, la care ne referim? Nu s-a făcut acest lucru decât în foarte mică parte.
Reporter: Veți cere explicații de la Comisia Europeană ca să vedeți, totuși, ce se întâmplă până în 2070, cum anume se vor asigura, cum monitorizează această reformă a pensiilor? A existat un demers de lămurire a acestui aspect?
Marius Budăi: Și Comisia Europeană vrea să înțeleagă acest demers, dar nu-l înțelege nici Comisia Europeană.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult pentru faptul că ați răspunsul tuturor întrebărilor, domnule ministru, și pentru participarea la acest briefing de presă.
Marius Budăi: Și eu le mulțumesc dumnealor pentru răbdare.
Dan Cărbunaru: Aș vrea să adaug aici faptul că, și astăzi, în ședința de guvern, premierul a solicitat miniștrilor să facă toate demersurile pentru ca țintele și jaloanele pe care România le are de îndeplinit în acest prim trimestru al anului în curs să fie îndeplinite la timp.
De altminteri, două dintre exemple le-ați avut astăzi prezentate, cel care vizează creșterea contribuțiilor pentru Pilonul II de pensii, fără ca acest lucru să însemne că românii vor plăti mai mult, nu vor fi reținute sume în plus din venituri; pe de altă parte, proiectul de lege pe care astăzi guvernul l-a aprobat și care vizează condițiile de înființare și funcționare a băncilor naționale de dezvoltare, era o altă condiție asumată în Planul Național de Redresare și Reziliență, era unul dintre jaloanele pe care România trebuia să le atingă.
Există mobilizare generală la nivel guvernamental astfel încât, până la finalul lunii, până la 31 martie, România să își îndeplinească toate obiectivele pe care și le-a asumat în acest prim trimestru. Aveți ca reper ceea ce s-a întâmplat la finalul anului trecut, în decembrie, când România a reușit să își finalizeze cu succes îndeplinirea tuturor țintelor asumate în raport cu Comisia Europeană, refinanțările pe care Comisia Europeană le-a furnizat României, în valoare de aproape patru miliarde de euro, sunt deja în țară și în câteva luni de zile urmează să intre noi tranșe din acest PNRR, care este una dintre resursele importante pe baza cărora România se va dezvolta și moderniza în anii care vin, parte a pachetului de peste 80 de miliarde de euro pe care Uniunea Europeană îl pune la dispoziția țării noastre în următorii ani. Mulțumesc foarte mult.
