Briefing de presă la finalul ședinței de guvern din 16 iunie

Galerie foto

Briefing de presă susținut de ministrul culturii, Lucian Romașcanu, ministrul justiției, Cătălin Predoiu, ministrul investițiilor și proiectelor europene, Marcel Boloș, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Adrian Chesnoiu, vicepreședintele Consiliului Concurenței, Dan Virgil Pascu, ministrul economiei, Florin Spătaru, și de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, la finalul ședinței de guvern

[Check against delivery]

Dan Cărbunaru: Bună ziua. Bine v-am găsit la briefingul de presă al guvernului, organizat după ședința de guvern, care doar ce s-a încheiat. Pentru a vă prezenta deciziile adoptate astăzi în cadrul ședinței de guvern, alături de mine se află o parte importantă din cabinetul Nicolae Ciucă. Voi începe prin a-i da cuvântul domnului ministru al culturii, domnul Lucian Romașcanu. Vă rog, dle ministru.

Lucian Romașcanu: Mulțumesc mult, domnule Cărbunaru. Stimați reprezentanți ai presei, astăzi a fost aprobată Ordonanța de Urgență care modifică Ordonanța guvernului nr. 51 privind finanțarea proiectelor culturale și Ordonanța de Urgență numărul 42 privind organizarea „Timișoara, capitală culturală europeană 2023”. Sunt câteva modificări de fond care au fost aduse la cele două documente. La Ordonanța 51 a fost vorba în primul rând de redefinirea unor termeni privind finanțarea evenimentelor culturale și propunerea unor măsuri astfel încât să putem avea finanțări culturale multianuale, astfel încât să putem avea finanțare previzibilă a proiectelor culturale prin scheme de ajutor de stat și prin scheme de minimis și, în același timp, să avem posibilă înființarea registrului finanțărilor nerambursabile din domeniul culturii. Este o baza națională de date, astfel încât să putem urmări trasabilitatea finanțărilor, implementarea lor și să putem avea la sfârșitul fiecărui an sau ori de câte ori avem nevoie date concrete despre fenomenul cultural din România. În ceea ce privește Ordonanța de Urgență a Guvernului 42, ea a fost modificată în sensul stabilirii clare de atribuții pentru cei trei jucători principali, și anume: Ministerul Culturii, Consiliul Județean și Primăria Timișoara și, de asemenea, despre ceea ce trebuie să facă Asociația „Timișoara, capitală culturală europeană”. Foarte important este că, în acest moment, Ministerul Culturii are rolul de a sprijini și de a aviza proiectele care se derulează, proiectele culturale care se derulează pe baza fondurilor pe care le alocăm de la guvern. În rest, responsabilitatea este integrală atât a primăriei, cât și a Consiliului Județean atât pentru implementarea proiectelor culturale, cât și pentru derularea programului de investiții necesar bunei desfășurări a programului. Acestea sunt principalele date despre cele două documente, acte normative modificate astăzi. Dacă aveți întrebări.

Reporter: O singură întrebare. Are legătură cu Fondul Cultural Național, adică aceste fonduri? Vor fi în continuare administrate de Fondul Cultural Național?

Lucian Romașcanu: Nu. În Ordonanța 51 există detaliat modul de finanțare a administrației Fondului Cultural Național dar el are foarte clar definit prin lege ce face administrarea Fondului Cultural Național și ce tip de proiecte finanțează în baza acestei legi. Capitala culturală are fonduri alocate de la buget.

Reporter: Ok, mulțumesc!

Lucian Romașcanu: Mulțumesc și eu foarte mult. O zi bună, la revedere!

Dan Cărbunaru: Mulțumesc, domnule ministru! O zi bună și dumneavoastră. Îl invit alături de mine pe domnul ministru al Justiției, domnul Cătălin Predoiu. Domnule ministru.

Cătălin Predoiu: Bună ziua! Astăzi guvernul a aprobat un proiect de lege propus de Ministerul Justiției prin care am consolidat cadrul normativ adresat Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor provenite din Infracțiuni(ANABI). După cum se știe, această agenție este o instituție a statului care se ocupă de recuperarea produselor infracțiunilor. Până în prezent, ea a recuperat pentru statul român aproximativ 80 de milioane de euro la un cost de câteva milioane de euro care este costul legat de susținerea acestui agenții. Ceea ce își propune acest proiect de lege este în primul rând să extindă capacitatea agenției de a recupera produse ale infracțiunii aflate în terțe jurisdicții, inclusiv jurisdicții offshore, respectiv atribuții legate de faza post-confiscare a activelor, astfel încât deciziile instanțelor judecătorești să poată fi valorificate, altfel decizia instanței judecătorești de a confisca produse ale infracțiunii fără o identificare a acestor produse, inclusiv în străinătate și fără o confiscare a lor prin cooperare judiciară internațională pe care să o desfășoare ANABI, rămâne doar o decizie cu valoare de ordin moral. În felul acesta noi acoperim un vid legislativ care zădărnicea de multe ori eforturile instituțiilor de aplicare a legii în recuperarea produselor infracțiunii. O altă prevedere care este importantă este aceea care dă posibilitatea ANABI să efectueze o valorificare anticipată a bunurilor, inclusiv imobile, la cererea sau cu acordul proprietarului. Un alt punct important al acestui proiect este cel legat de distribuirea produselor sumelor recuperate, după identificarea și confiscarea acestor produse ale infracțiunii. Astfel, o parte importantă din aceste fonduri vor fi îndreptate către activități de prevenire a infracțiunii, către activități de pregătire a instituțiilor de aplicare a legii, dar și către măsuri de protecție imediată a victimelor. În fine, alte măsuri sunt adresate consolidării infrastructurii logistice, respectiv a sistemului național integrat de evidență a produselor infracțiunii, ROARMIS care va fi în felul acesta modernizat și urmează a fi conectat cu sistemul ECRIS. În felul acesta, noi aducem laolaltă toate bazele de date care vor fi la dispoziția instituțiilor de aplicare a legii, inclusiv a instanțelor, iar prin intermediul ANABI, aceste date vor fi pe folosite laolaltă cu datele colectate din străinătate prin cooperarea pe care ANABI o are cu agenții de profil din nenumărate jurisdicții, peste 100 de jurisdicții și în acest fel creștem capacitatea ANABI de a identifica aceste produse ale infracțiunii într-un timp real.

În sfârșit, o altă prevedere importantă a acestui proiect de lege este aceea a capacității de administrare a activelor. În prezent ANABI administrează active de peste un miliard de lei. Noi îi creștem capacitatea instituțională, capacitatea din punct de vedere al competențelor legale de a administra bunuri peste 300.000 de euro, bun privit individual.

Toate aceste măsuri vizează consolidarea capacității de reacție a statului român în a urmări, a identifica și a recupera produsele infracțiunii. Acest proiect de lege ar trebui privit din perspectiva Ministerul Justiției, în tandem cu un precedent act, proiect de normativ pe care l-am pus în dezbatere publică, act normativ prin care extindem conținutul noțiunii de evadare, adresat celor care doresc și intenționează și pun în aplicare acțiuni de sustragere de la aplicarea legii în România sau de la aplicarea unei hotărâri judecătorești definitive. Acest proiect de lege, ca și cel care va urma, în curând, etapa aprobării în Guvern și transmiterii către Parlament, pus în dezbatere publică, este răspunsul ferm pe care Ministerul Justiției îl dă celor care continuă să încalce legea, continuă să se sustragă legii, continuă să fugă de răspundere atunci când aceasta este stabilită printr-o hotărâre judecătorească definitivă. Deci, întărim atât cadrul normativ, din punct de vedere al dreptului penal, dar și cadrul instituțional, capacitatea instituțională a instituțiilor de aplicare a legii, inclusiv ANABI, de a urmări nu numai persoanele, ci și bunurile celor care încalcă legea penală și sunt condamnați penal definitiv, astfel încât să putem recupera aceste produse ale infracțiunii. Dacă aveți întrebări, vă stau la dispoziție.

Reporter: Bună ziua! Voiam să vă întreb, domnule ministru, dacă mai aveți un termen, în primul rând, pentru desființarea pensiilor speciale, la nivelul coaliției de guvernare şi, în al doilea rând, dacă ne mai puteți spune cum ar putea fi supraimpozitate pensiile speciale. Înțelegem că este o idee avansată în acest moment în discuțiile din coaliția de guvernare și știm că o astfel de măsură a fost desființată în trecut de către CCR.

Cătălin Predoiu: După cum știți, temă pensiilor este una orizontală și ministerul care are în portofoliu, în competența această temă, este Ministerul Muncii. Ministerul Justiției nu are în portofoliu această temă. Vă mulțumesc!

Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, în perspectiva acestor noi reglementări privind recuperarea banilor din infracțiuni, dumneavoastră, la sfârșitul lunii martie, ați avut o întâlnire cu ambasadorul Italiei la București în care era vorba și de o perspectivă de lucru între grupuri din Italia din zona justiției și grupuri din România, pentru modificări ale legislației privind lupta antimafia, recuperarea unor infracțiuni sau recuperarea unor bani. În momentul de față, acest grup lucrează sau există posibilitatea ca în imediata perioadă să lucreze?

Cătălin Predoiu: Da. Acest grup lucrează. Proiectul de față nu are legătură cu grupul respectiv, este o inițiativă, dacă vreți, autonomă, independentă a Ministerului Justiției. De altfel, ANABI este un proiect mai vechi al Ministerului Justiției. ANABI a fost înființat ca birou în Ministerul Justiției în anul 2011, ulterior externalizat ca agenție și este una dintre instituții la care Ministerul Justiției ține foarte mult din perspectiva sprijinului pe care îl acordăm, inclusiv prin inițiativă legislativă. Grupul de lucru de care vorbiți dumneavoastră are în vedere modificări ale legislației penale, astfel încât să combată grupările de crimă organizată de timp mafia care operează nu numai în Italia, operează și în România și în alte state membre ale Uniunii Europene. Ce mai vreau să adaug este că în acea întâlnire am exprimat la rândul meu ambasadorului italian preocuparea față de o serie de proiecte legislative din dreptul intern italian, care au putut fi speculate, astfel încât o parte din cei care au fugit de răspundere în fața hotărârii judecătorești definitive penale pronunțate în România, au putut să valorifice aceste proceduri. E un demers pe care l-am început în urmă cu doi ani de zile, în 2020, trimițând două scrisori ministrului italian de justiție. Între timp, legislația acolo s-a modificat, hai să spunem că nu mai există o situație de laxitate a sistemului judiciar respectiv, dar suntem în continuare preocupați și atenți ca astfel de cazuri să nu se mai repete. Poziția noastră este cunoscută și o să o continuăm să o susținem.

Reporter: Mulțumesc.

Reporter: Ce ne puteți spune despre modificarea legilor securității naționale? A participat Ministerul Justiției la inițierea acelor drafturi sau sunt doar opera serviciilor și când vor fi puse în dezbatere publică?

Cătălin Predoiu: Ministerul Justiției nu a fost sesizat oficial cu privire la avizarea vreunui proiect de act normativ în această zonă și, după cum știți, nu are în competență, în portofoliu, inițierea unui act normativ în această zonă. Nu avem inițiativă legislativă decât în legătură cu domeniul justiției.

Reporter: Știți cumva când ar urma să se pună în dezbatere, că înțeleg că e ceva…

Cătălin Predoiu: Nu avem nicio informație oficială care să-mi permită să pronunț o poziție în legătură cu aceste proiecte de lege. Când le vor intra în Ministerul Justiției, le vom analiza și ne vom pronunța prin aviz, așa cum facem cu toate proiectele de lege.

Reporter: Dar așa cum au apărut în spațiul public, vi se par în regulă?

Cătălin Predoiu: Nu mă pot pronunța decât pe sesizări oficiale ale Ministerului Justiției.

Reporter: Mulțumesc.

Reporter: Dacă îmi permiteți, o singură completare, domnule ministru. Marius Budăi, colegul noastră din guvern, spunea în data de 24 noiembrie, atunci când s-a dat avizul favorabil în parlament, spune așa: indemnizațiile speciale nu sunt la Ministerul Muncii, ci la sistemul public de apărare, la Ministerul Justiției.

Cătălin Predoiu: Da, acolo se plătesc, dar tema privind legislația în domeniul muncii, în modul cel mai larg, este o temă care rezidă în portofoliu Ministerului Muncii, deci nu e nicio contradicție în ce spuneți… sau citatul pe care mi-l dați din intervenția domnului ministru Budăi și ceea ce spun eu. Evident că suntem conștienți că toate aceste pensii operează în mai multe sisteme, inclusiv în domeniul justiție, deci nu e o pensie specială, ci este o pensie ocupațională, care ține de statutul magistratului. Urmează anumite reglementări, inclusiv internaționale, și toate aceste discuții se vor face în momentul în care se va aborda tema aceasta orizontală, care vizează mai multe domenii, de către ministerul titular de portofoliu. Este perfect rezonant ceea ce am spus cu poziția colegului Budăi, cu care, de altfel, am avut un dialog pe această temă.

Reporter: De curând?

Cătălin Predoiu: Tot timpul avem un dialog. Deci pot spune și de curent și mai vechi. Deci este o problemă care va fi coordonată, condusă de către Ministerul Muncii. După cum știți, Ministerul Muncii oficial nu a ieşit cu nicio poziție deocamdată. În orice caz, nu Ministerul Justiției conduce această temă.

Reporter: Mulțumesc.

Dan Cărbunaru: Mulțumesc, domnule ministru. Dacă nu mai sunt alte întrebări.

Cătălin Predoiu: Mulțumesc. La revedere.

Dan Cărbunaru: Vom trece la deciziile luate în domeniul de responsabilitate al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene. Alături de noi se află domnul ministru Marcel Boloș pe care o să-l rog să prezinte deciziile luate astăzi în guvern şi eventual alte clarificări necesare pe aceste teme. Vă rog.

Marcel Boloş: Bună ziua tuturor. Așa după cum deja se cunoaște, Guvernul României, prin pachetul de măsuri economico-sociale, s-a angajat la acordarea granturilor pentru investiții în valoare de 400 de milioane de euro și, astăzi, acest angajament al Guvernului României a fost dus la bun sfârșit. Astfel s-a aprobat Ordonanța pentru acordarea de granturi pentru investiții în vederea refacerii capacității de reziliență a Întreprinderilor Mici și Mijlocii. Schema de finanțare și bugetul alocat schemei de finanțare este de 400 de milioane de euro. Cuprinde două măsuri. Măsura numărul unu, care are o alocare de 60 de milioane de euro, cu granturi cuprinse între 50.000 de euro și 200.000 de euro și este destinat capacităților de prestări servicii și refacerii capacității de prestări servicii pentru domenii precum: învățământ, sănătate și asistență socială și servicii prestate către populație. Aici, numărul de beneficiari estimat este în jur de 1.200 de beneficiari, iar a doua componentă a măsurilor este cea referitoare la acordarea de granturi pentru refacerea capacității de reziliență a IMM-urilor afectate de criză. Aici valoarea este de 360 de milioane de euro aproximativ. Sunt vizate un număr de 4.000 de companii, iar domeniile pentru care se vor aloca aceste granturi sunt cele care privesc activitatea de producție, construcții, transport și depozitare, hoteluri și restaurante, pe componenta de dotări specifice pentru serviciile de cazare. Granturile sunt cuprinse între 50.000 de euro și 500.000 de euro, se vor deconta echipamente, utilaje, dotări specifice, deci tot ce înseamnă partea aceasta de investiții ce țin de capitalizarea IMM-urilor și refacerea capacităților de reziliență. Criteriile de selecție a proiectelor sunt specifice perioadei de criză pe care o parcurgem și sunt prezentate în anexă la Ordonanța de urgență.

Foarte important câteva dead-lineuri de reținut, publicarea Ghidului în consultare va avea loc pe data de 22.06.2022. Perioada de consultare pe marginea ghidului va fi între 22 iunie până pe data de 4 iulie 2022. Lansarea apelului pe data de 16 august 2022 și semnarea contractelor de finanțare în perioada 1 septembrie 2022 până în 31.10.2022. Deci este un apel de proiecte mult așteptate de către IMM-uri, e o măsură care a fost prezentată în pachetul de măsuri economico-sociale al Guvernului și astăzi, așa cum am menționat, a fost aprobat.

De asemenea, tot în cadrul ședinței de guvern, un program așteptat mai ales de cei din zonele afectate de tranziția justă unde va trebui să punem în aplicare măsurile care privesc decarbonizarea, este vorba de metodologia de alocare a bugetelor pentru cele șase județe care sunt afectate de măsurile care privesc tranziția justă: Gorj, Hunedoara, Dolj, Galați, Mureș, Prahova – discutăm de un buget de 2,1 miliarde de euro și o populație de 3 milioane de locuitori. Sunt măsuri care privesc reconversia locurilor de muncă și recalificarea oamenilor și a forței de muncă care va fi afectată de măsurile de tranziție justă și astăzi va fi publicat în consultare publică acest program operațional. Așadar, asigurăm pe această cale bugetele necesare pentru a asigura tranziția către economia cu emisii reduse de dioxid de carbon și să avem o integrare socială corespunzătoare a forței de muncă afectate.

De asemenea, fiindcă a fost vehiculată în spațiul public o serie de informații cu privire la cererea de plată numărul 1 pe care am depus-o la Comisia Europeană, vă fac cunoscut că împreună cu Comisia Europeană am avut discuțiile pentru închiderea jaloanelor și documentele pe care le-a solicitat Comisia, pentru ca aceste jaloane să fie închise, așa cum am precizat în discuțiile publice care au avut loc, Autoritatea de audit a făcut acele recomandări suplimentare față de Comisia Europeană și, așa cum am precizat, dacă Comisia Europeană va considera că mai sunt necesare informații și mai sunt necesare alte documente în completarea celor pe care le-am convenit cu dumnealor, acest drept îl au până la momentul la care se va face plata către România a sumei pe care am solicitat-o. Vă mulțumesc și dacă sunt întrebări, vă stau la dispoziție.

Reporter: Când este termenul limită până la care ar trebui făcută plata? Deci ce sumă şi când…

Marcel Boloş: Dacă am depus pe 31 mai 2022, 60 de zile curg de la data de 31 mai. Aceasta înseamnă că până la sfârșit de iulie mai pot fi solicitate aceste informații și documente suplimentare. Am spus că sunt recomandări ale Autorității de audit, care sunt suplimentare față de ceea ce am convenit cu Comisia Europeană, și dacă Comisia Europeană va considera necesar că se preiau o serie din aceste măsuri pentru a fi implementate, atunci le vom duce la bun sfârșit. Obligația noastră ca stat membru este ca să răspundem la aceste clarificări și să venim cu completările de rigoare necesare.

Reporter: Şi plata se va face…

Marcel Boloş: Plata se va face în contul deschis la Banca Națională a României de către SG.RECOVER de la Comisia Europeană şi…

Reporter: Suma cât este? 3 miliarde?

Marcel Boloş: Este 3 miliarde de euro și din care se deduce prefinanțarea, așa cum se întâmplă la fiecare avans care se acordă, proporțional îți reține la fiecare cerere de plată cuantumul prefinanțării acordate.

Reporter: Aveți vreo emoție că nu vom primi /…/

Marcel Boloş: Nu am niciun fel de emoție, de vreme ce am convenit cu Comisia Europeană o modalitate de stingere a jaloanelor, sigur că lucrurile pot să fie îmbunătățite şi informațiile suplimentare pot fi solicitate, documentele de asemenea pot fi solicitate suplimentar. Nu am niciun fel de emoție. România și-a îndeplinit obligațiile la termen și în urma discuțiilor pe care în permanent le avem cu Comisia Europeană.

Reporter: O rugăminte.

Marcel Boloş: Mă scuzați, vă rog.

Reporter: Care este motivul pentru care nu sunt ocupate toate posturile de secretar de stat în ministerul dumneavoastră și dacă există eventual un termen limită.

Marcel Boloş: Nu  este competența Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene de a face aceste numiri. Se fac de către Secretariatul General al Guvernului.

Reporter: Am întrebat care e motivul.

Marcel Boloş: Nu cunosc. De vreme ce nu este în responsabilitatea ministerului…

Dan Cărbunaru: Mulțumesc, domnule ministru, pentru clarificările oferite.

Marcel Boloş: Şi eu vă mulțumesc.

Dan Cărbunaru: Şi îl rog acum pe domnul ministru al agriculturii, domnul Adrian Chesnoiu, să prezinte măsurile adoptate astăzi în Guvern pentru a sprijini agricultura românească. Vă rog.

Adrian Chesnoiu: Mulțumesc frumos, domnule purtător de cuvânt. Bună ziua tuturor! Am adoptat în ședința de azi două hotărâri de guvern extrem de importante. Una dintre ele vizează sprijinul pe care îl acordăm cultivatorilor de struguri de masă. Este un program în valoare de 15 milioane de lei. Cererile de înscriere pot fi depuse până la data de 15 iulie, iar dovada comercializării strugurilor și producției obținute poate fi făcută până la data de 29 noiembrie. Încercăm în acest fel să susținem cât de mult posibil cultivatorii de struguri de masă. Este extrem de important să avem struguri românești pe o perioadă cât mai lungă de timp și să ne asigurăm necesarul din producția internă. De asemenea, o altă hotărâre de guvern extrem de important a fost cea care vizează sprijinul cultivatorilor de cartofi. Aici pot fi depuse cererile de finanțare până în data de 15 iulie. Comercializarea se va face până la data de 29 noiembrie inclusiv și, evident, ne rămâne luna decembrie pentru a efectua toate plățile în urma verificărilor efectuate. Aici putem vorbi despre un program care  va avea continuitate și din anul 2023, pentru că am prins în Planul Național Strategic o măsură dedicată cultivatorilor de cartofi, cu alocare de 50 de milioane de euro, astfel încât să se poată construi depozite pentru producția obținută în România, astfel încât în perioadele în care apare nevoia de cartofi, să putem să furnizăm din producția internă. Dacă sunt întrebări, vă stau la dispoziție.

Reporter: Bună ziua. Înțeleg că subvenția pentru cartofi este 200 de euro pe hectar?

Adrian Chesnoiu: Maxim 200 de euro.

Reporter: Cum s-a ajuns la această sumă?

Adrian Chesnoiu: Maxim 200 de euro, pe baza estimărilor făcute vizavi de suprafața cultivată în România, pentru că intră în sprijin toți cei care au peste 0,3 hectare de cartof plantat în acest an și, în funcție de suprafața totală, care va fi înscrisă în programul de susținere, cuantumul va fi calculat astfel încât să nu depășească 200 de euro pe hectar.

Reporter: Cum s-a ajuns la această sumă? Acoperă această sumă, nu știu, cheltuielile mai mari legate de îngrășăminte sau /…/

Adrian Chesnoiu: În dezbaterile cu fermierii, pentru că toate proiectele pe care le elaborăm la Ministerul Agriculturii încercăm să le dezbatem și să le punem la punct împreună cu fermierii, am convenit că aceasta este o sumă care acoperă o parte din cheltuielile pe care ei le au, ținând cont de faptul că discutăm doar de cei care vor realiza o cantitate de minim 15 tone pe hectar, cu obligativitatea comercializării a minim 6 tone din producția obținută până la data de 29 noiembrie, anvelopa financiară a fost calculată de așa natură încât să ajute fermierii noștri. Evident, dacă programul va merge bine și sunt absolut convins că va merge bine, în bugetele pe anii viitori vom adapta și alocările financiare în funcție de nevoia de finanțare.

Reporter: Deci planul este ca și anul viitor și în anii următori să fie acordate aceste subvenții?

Adrian Chesnoiu: Sigur! Este un plan de susținere a cultivatorilor de cartofi pe o perioadă multianuală, astfel încât să aibă continuitate, să-și producă efectele, să creștem suprafața cultivată și așa cum v-am spus din Planul Național Strategic Viitor să începem finanțarea investițiilor în depozitare. O zonă în care în momentul de față suntem deficitari și cred eu că este unul dintre punctele și cauzele la care trebuie să umblăm pentru a schimba situația cu privire la cultivatorii de cartofi.

Reporter: În ultimele date statistice de la INS, cartofii apăreau ca având o scumpire de peste 50% față de anul trecut, aceeași perioadă. De unde vine această scumpire și dacă după aplicarea unui astfel de program vă așteptați – nu știu- să nu mai vedem scumpiri atât de mari sau care este?

Adrian Chesnoiu: În primul rând, sunt absolut convins că vom crește nivelul și vom menține nivelul de producție constant, astfel încât să nu avem scăderi de producție care să conducă la alte scumpiri. De partea cealaltă, energia și gazul natural – scumpirea la aceste două componente care produc cauze de scumpiri și de creștere a costurilor de producție pe care fermierii le înregistrează trebuie să fie ușor, ușor eliminate. De aceea, am prevăzut în Fondul de Modernizare ca o parte din acea sumă alocată să meargă către fermierii români astfel încât să facă investiții în producerea de energie regenerabilă și iată o parte din acești factori de cost să încercăm să îi eliminăm. Cartoful este în general depozitat. Costurile de depozitare sunt destul de mari cu energia electrică, cu gazul natural și atunci e nevoie de această intervenție. Sigur că acest program își va produce efectele și în timp, vom vedea că perioada în care noi practic importăm cartofi între ianuarie și mai, va fi mult diminuată cantitatea importată, ca urmare a implementării măsurii de construire a depozitelor pentru cartofi. M-am dus și ne-am dus în analiza noastră către cauză și una dintre cauze era lipsa de depozitare, pentru că România își obține producția necesară, practic, în lunile septembrie-octombrie, dar lipsa spațiilor de depozitare face ca în perioada ianuarie-mai să recurgem la importuri. Și aici am umblat cu acest program, pentru că ele sunt complementare și trebuie să se susțină unele pe celelalte.

Reporter: Și dacă îmi mai permiteți o întrebare. Înțeleg că în ședința de astăzi s-a aprobat Ordonanța privind combaterea speculei. În urma acestei Ordonanțe se pot stabili produsele care ar putea fi supuse unui control mai strict? Pe zona alimentară, sunt produse care suspectați că ar putea să intre pe această listă?

Adrian Chesnoiu: Este prezent la această conferință de presă domnul vicepreședinte al Consiliului Concurenței, instituția care are atribuții în monitorizarea unor astfel de situații speculative. Cu siguranță, așa cum este prevăzut în Actul Normativ, în măsura în care apar situații de speculă cu produsele agroalimentare, pe baza unei hotărâri de Guvern, conform procedurii, se poate interveni și verifica modul în care s-a format prețul. V-am spus de nenumărate ori, noi la Ministerul Agriculturii nu facem prețurile, ci ne preocupăm întotdeauna ca fermierii noștri să rămână viabili, să producă, să aibă stabilitate, astfel încât să nu apară alte dezechilibre care țin de nivelul producției obținute în agricultura României.

Reporter: Bună ziua! Pentru că vorbeați de stocuri, există cumva vreun proiect la care lucrați cu privire la raportarea stocurilor de alimente către instituțiile din subordinea Ministerului Agriculturii?

Adrian Chesnoiu: Sigur! Am avut în analiză la nivelul Ministerului Agriculturii, o propunere de act normativ, să vedem dacă este oportună o astfel de inițiativă, dar există în Parlament, în circuitul parlamentar, un proiect de lege care vizează raportarea stocurilor și atunci am convenit împreună cu colegii din celelalte ministere implicate, să intervenim pe acel proiect de lege și să adoptăm cât mai rapid posibil această lege.

Reporter: Vorbeați de spațiile de depozitare, nu sunt suficiente, spuneați?

Adrian Chesnoiu: La cartofi.

Reporter: Deci doar la cartofi. Asta voiam să vă întreb.

Adrian Chesnoiu: La cartofi, la strugurele de masă sau în general produsele perisabile, la fructe, legume. Și aici avem măsuri care sunt complementare. Pe de o parte, programe de sprijin pentru stimularea producției și obținerea nivelului de producție stabil. De partea cealaltă, din fonduri europene sau programe naționale, stimularea construirii de depozite frigorifice cu independență energetică pe cât posibil astfel încât costurile de producție să fie mult mai mici. Iar perioadele de comercializare ale produselor agroalimentare românești să fie mai mari.

Reporter: Și încă o întrebare referitoare la o inițiativă din Ungaria. De această dată, TVA zero la alimentele de bază. La noi se poate?

Adrian Chesnoiu: Noi în momentul de față avem TVA 9% la alimentele de bază. Avem TVA 5% la alimentele ecologice. În momentul acesta, credem că aceste măsuri sunt cu efect în piață, ca să spunem așa, în nivelul de cumpărare pe care îl au cetățenii noștri. Dacă se va lua o astfel de decizie la nivel guvernamental, cu siguranță o voi susține.

Reporter: Se apropie perioada recoltatului și fermierii ar vrea să știe dacă va exista vreo inițiativă în ceea ce privește prețul carburanților pentru ei, pentru că se plâng de faptul că e foarte mare prețul carburanților și inclusiv de faptul că aprovizionarea se face dificil.

Adrian Chesnoiu: Vă asigur că sunt în contact permanent cu fermierii și dialoghez în fiecare săptămână. Noi în momentul de față aplicăm o schemă de ajutor de stat care privește rambursarea cuantumului accizei la combustibil, 1,63 de bani pe litrul de motorină utilizată în agricultură. Avem un buget alocat de 309 milioane de lei pe anul 2022, deja am rambursat trimestrul I pentru motorină, am rambursat și trimestrul III și trimestrul IV din anul 2021, și practic în felul acesta încercăm să susținem cât mai mult posibil fermierii noștri.

Reporter: Dar alte măsuri, cel puțin în perioada imediată?

Adrian Chesnoiu: Am avut foarte multe programe și cred că sistemul, programele de susținere ale fermierilor și-au arătat deja efectele. Avem peste 500 de milioane de euro în bugetul pe anul 2022, bugetul național alocat programelor de sprijin ale fermierilor. De partea cealaltă avem acces la fonduri europene și am reluat bunul obicei pe care îl aveam de a le plăti la timp banii fermierilor. Toate aceste programe vin să-i sprijine. Nu mai devreme de câteva săptămâni am încheiat acele granturi și micro granturi pe care le-am redirecționat din alte surse către fermieri și industria alimentară, astfel încât să îi susținem pe cât mai mulți. Evident, nevoia de finanțare este una foarte mare. Venim cu programe permanente de susținere ale fermierilor, am aprobat la Comisia Europeană și RURAL INVEST, un program de susținere și acordare a granturilor și garanțiilor pentru creditare. Vom continua cu programe pe cadru temporar, de sprijin pentru combaterea efectelor din Ucraina și în felul acesta, cred eu, că fermierii români pot considera că Guvernul României este un punct de sprijin pentru ei.

Reporter: Bună ziua, domnule ministru! Domnule ministru, de la 1 iulie, conform Ordonanței de Guvern 130/2021, toți comercianții, cu nivel ridicat de risc vor trebui ca de la 1 iulie să emită facturi în sistemul e-Facturare. Printre produsele cu risc, care vor fi introduse de la 1 iulie sunt legumele, fructele etc., pe zona de agricultură. Dumneavoastră ați avut o discuție cu producătorii, vorbesc de PFA-uri sau asociații familiare, care ei, în momentul de față privesc cu o grijă, să zicem, pentru că e destul de complicat să introducă acele facturi într-un format XLS în SPV, de la ANAF.

Adrian Chesnoiu: Toate aceste măsuri sunt menite să sprijine producătorii români, pentru că această ordonanță de urgență despre care dumneavoastră faceți referire cu e-transport, adică monitorizarea circulației anumitor bunuri care au un risc crescut de evaziune fiscală, vine să combată evaziunea fiscală. Adică să producă efecte benefice pentru producătorii români, pentru cei care produc în țara noastră. Chiar dacă la un moment dat poate părea puțin dificil, eu sunt absolut convins că obiectivele acestui act normativ și rezultatele finale pe care le vom obține, sunt în interesul fermierilor români și al producătorilor români. Și n-am niciun dubiu, pentru că am experiența anilor trecuți, când am introdus, spre exemplu, în anul 2018 semnătura electronică pentru toate proiectele cu finanțare europeană la Ministerul Agriculturii. Eram la vremea respectivă director general al AFIR. La început oamenii au fost oarecum temători că nu vor putea realiza o astfel de adaptare la ceea ce înseamnă tehnologie și digitalizare, după care foarte mulți dintre ei și-au arătat mulțumirea față de un astfel de sistem. Sunt absolut convins că cel mai important lucru este să combatem cu orice preț evaziunea fiscală, în felul acesta susținând producătorii români și comercianții români, pe de o parte, iar de partea cealaltă să le oferim cetățenilor noștri legume și fructe de calitate, proaspete și românești.

Reporter: Mulţumesc.

Adrian Chesnoiu: Mulţumesc şi eu.

Dan Cărbunaru: Mulţumesc foarte mult, domnule ministru.

Adrian Chesnoiu: Mulţumesc. Toate cele bune!

Dan Cărbunaru: Cred că aici s-au epuizat şi întrebările care vă erau adresate. Pe final, vom prezenta cu ajutorul Consiliului Concurenței, al cărui vicepreședinte, domnul Dan Virgil Pascu, este alături de noi, dar și cu sprijinul ministrului economiei, domnul Florin Spătaru, care de asemenea se află alături de noi şi îl voi invita de îndată ce Consiliul Concurenței își va fi expus componenta proprie, deoarece atât Consiliul Concurenței, cât și Ministerul Economiei se află printre inițiatorii acestui așteptat act normativ, care e menit să protejeze interesele consumatorilor, în primul rând, interesele publice fără însă a distorsiona piață sau a-i afecta funcționarea liberă. Domnule vicepreședinte, vă rog.

Dan Virgil Pascu: Vă mulțumesc frumos. Un briefing de presă a avut loc acum câteva săptămâni – dumneavoastră ați fost imediat după punerea în dezbatere publică a proiectului de ordonanță de urgență. Astăzi ordonanța a fost adoptată de către Guvernul României. Față de momentul anterior, în care domnul președinte Bogdan Chirițoiu a prezentat pe scurt proiectul de act normativ, vreau să mai precizez că a avut locul o întâlnire între Consiliul Concurenței, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului, o întâlnire împreună cu mediul de afaceri la sediul Guvernului, organizată de către Guvernul României. Au fost exprimate de către mediul de afaceri temerile sale cu privire la eventualele consecințe nefaste pe care le poate avea acest act normativ, anumite dintre observațiile domniilor lor au fost preluate în textul ordonanței de urgență, iar ca o măsură de siguranță suplimentară, Guvernul României a decis ca în hotărârea de guvern prin care se stabilesc produsele, listele cu produse de risc și metodologia de cooperare și colaborare între ANPC, Consiliul Concurenței, alte instituții publice, să fie consultat și mediul de afaceri și asociațiile de protecția consumatorului, evident, pentru că în situații de criză, și acum ajungem la criză, interesele mediului de afaceri nu se acoperă întru totul cu interesele consumatorului. Așadar ordonanța de urgență astăzi prevede posibilitatea Guvernului României de a emite o hotărâre de guvern în situații excepționale – ele sunt enumerate în ordonanța de urgență: mobilizarea forțelor armate, stare de război, stare de urgență, stare de alertă și alte stări de criză, stabilite prin lege. În aceste situații, Guvernul României, deci doar în aceste situații limitative – și aici anticipez răspunsul la întrebarea dumneavoastră: nu putem… ordonanța aceasta nu este aplicabilă prețului produselor alimentare acum, pentru că nu trecem printr-o criză de o gravitate atât de mare, încât să se impună emiterea unui astfel de HG – în astfel de  situații de criză, spuneam, Guvernul României poate să emită o hotărâre prin care să precizeze produsele de risc – evident, ele vor fi diferențiate în funcție de natura crizei și natura produsului. E foarte important de știut că hotărârea de guvern este emisă pentru o perioadă limitată de timp de șase luni de zile, care poate fi prelungită succesiv pentru perioade de trei luni de zile. Ce vreau să mai menționez că în sfera noastră de competență, adică a Consiliului Concurenței, se află distorsiunile pe piață care apar în domeniul business to business, de la întreprindere la întreprindere, distorsiuni ale piețelor care afectează persoanele juridice, întreprinderile, pe când Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului se va ocupa de punerea în aplicare a actului normativ în ce privește protecția consumatorului final. Sfera de protecție gândită de noi este duală. O dată, am făcut… ea reiese și din competențele, așa cum vi le-am prezentat dumneavoastră, pe de o parte, urmărim o bună funcționare a piețelor, în sensul în care în anumite perioade de criză pentru anumite produse dorim să împiedicăm crearea de stocuri nejustificate, generarea de cerere artificială pe piață, în scopul revânzării la niște prețuri mult mărite, nejustificat de mari, pe de o parte, și în același timp, tot în sensul protejării bunei funcționari a piețelor, ne-am gândit la împiedicarea limitării producției tocmai în aceeași idee de a împiedica generarea unei cereri artificiale, care nu ar fi fost prin aceste practici, pe de o parte – asta este primul vector sau al doilea, dacă doriți, că cel mai important este, evident, protecția consumatorului final și aici ne referim la aplicarea sau interdicția de aplicare a unor prețuri nejustificat de mari, nejustificat de condițiile obiectiv economice din astfel de perioade de criză, pentru o anumită categorie de produse sau servicii, cum spuneam înainte, precizate în mod explicit de către Guvern. Așadar, ordonanța de urgență – încerc să concluzionez – ordonanța de urgență permite Guvernului României să adopte în situații limitativ prevăzute de această ordonanță de urgență, de criză gravă, să adopte o hotărâre de guvern prin care să precizeze anumite bunuri sau servicii de risc – acestea, ca o paranteză, bunurile respective și serviciile – lista va fi întocmită la recomandarea Ministerului Economiei și a altor instituții sau ministere care au competență – evident, în funcție de criza care va veni – speranța noastră este să nu aplicăm niciodată actul ăsta normativ, dar aşa stau lucrurile, pentru o limitată de timp, iar ordonanța de urgență, încă o dată, ne permite nouă de la Consiliul Concurenței și Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului să intervenim și să corectăm în timp real comportamente inadecvate ale comercianților sau producătorilor de bunuri și prestatorilor de servicii. Vă mulțumesc.

Dan Cărbunaru: Mulțumesc şi eu. O să îl invit pe domnul ministru al economiei acum să continue partea de prezentare din perspectiva ministerului pe care domnia sa îl conduce, urmând ca apoi să primească întrebări de la dumneavoastră, dacă sunteți de acord… Şi domnul vicepreședinte rămâne alături de noi. Vă rog, domnule ministru.

Florin Spătaru: Da, mulțumesc. Această ordonanță de urgență, practic, după cum a menționat și domnul vicepreședinte, este un cadru în baza căruia Guvernul României urmează să intervină în situațiile în care identifică produse esențiale, ale căror prețurile cresc nejustificat, sau sunt măsuri de distorsionare a pieței, care necesită intervenție ulterioară. ANAF, de asemenea, are un rol în acest proces prin identificarea acestor distorsiuni ale pieței şi care urmează după aceea să colaboreze cu Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului, atunci când consumatorii finali sunt afectați sau cu Consiliul Concurenței, prin punerea la dispoziție a informațiilor necesare care ne vor ajuta în finalizarea unor astfel de demersuri. Această inițiativă a Guvernului României se cadrează într-o inițiativă mai largă la nivel european, care se discută – săptămâna trecută a fost discutat în cadrul conferinței COMPET, un instrument SMEI se numește – Single Market Emergency Intervention – care practic va reglementa la nivel european aceste distorsiuni ale pieței și pe care, de asemenea, Guvernul României îl va adopta atunci când el va fi finalizat. Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului va coopera cu toate entitățile, cu toate instituțiile. De asemenea, Ministerul Economiei, prin rolul pe care îl are de supraveghere a pieței, va fi activ în a identifica aceste situații și în a acționa în mod corespunzător, în conformitate cu prevederile acestei ordonanțe.

Dan Cărbunaru: Mulțumesc. O să îl invit alături de noi și pe domnul vicepreședinte, pentru a avea o fluență mai mare în răspunsurile la întrebările dumneavoastră. Vă rog. O să vă rog să menționați și cui doriți să adresați întrebarea respectivă.

Reporter: Bună ziua. Pentru domnul vicepreședinte de la Consiliul Concurenței. Aţi spus că v-aţi întâlnit cu mediul de afaceri și au ridicat o serie de temeri, consecințe nefaste pe care le-ar fi putut avea anumite prevederi din vechiul act normativ. Vă rog să ne spuneți ce temeri au ridicat cei din mediul de afaceri și ce prevederi au fost corectate. Am observat că nu mai este amendă pe cifra de afaceri acum – ați corectat, aţi modificat aici. Şi a doua întrebare pentru ambii oficiali: premierul Nicolae Ciucă a cerut astăzi ministerului energiei, ministerului de finanțe să facă verificări pentru creșterea prețurilor la carburanți. Vă rugăm să ne spuneți dacă această situație ar putea intra sub umbrela acestui act normativ şi credeți că s-ar impune în situația de față, dacă e o situație excepțională. Mulțumesc.

Dan Virgil Pascu: Temerile mediului de afaceri la care făceam referire, nu o să le găsesc neapărat – sau o liniștire a acestora – nu o să le găsesc neapărat în integralitatea lor, în noul act normativ. Vă dau un exemplu: se refereau, reprezentanții mediului de afaceri, la împrejurarea că vor fi sancționate, va fi sancționată crearea de stocuri în mod artificial, pentru a genera cerere în scopul revânzării. Ori, într-o situație de criză, orice negustor priceput e nevoit să-și genereze stocuri, în sensul în care el trebuie să anticipeze sau să ia în considerare posibilitatea ca anumite lanțuri de distribuție să se fractureze, să se întrerupă la un anumit moment dat. Aici am putut împreună cu Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului să le venim în întâmpinare, în sensul în care să arătăm că este vorba despre creșterea nejustificată a stocurilor, în scopul creării unei cereri foarte mari pe piață. Deci, o creștere a stocurilor nu atrage per se, după sine, o sancțiune contravențională sau o altă măsură de natură administrativă. Acesta ar fi fost unul dintre exemple.

Reporter: Păi și cum…?

Dan Virgil Pascu: În ce privește marginile de profit, dacă doriți, sau adaosurile comerciale, ordonanța cuprinde, în acest sens, atât produsele care se referă, cât și marginile care se consideră a fi referința și se merge pe valoarea lor în medie a ultimelor 12 luni. Deci marginea sau adaosul practicat de un comerciant în ultimele 12 luni, e bază de referință și de acolo plecăm la o creștere nejustificată. În măsura în care condiții obiective pot impune înmulțirea respectivului adaos comercial cu un factor de 1,5 sau 2, e în regula, dar dacă îl înmulțește cu cinci sau zece nu mai este obiectiv justificabil, asta este una, iar ele vor fi precizate în hotărârea de Guvern, emisă în temeiul ordonanței de urgență adoptate astăzi.

Reporter: N-am înțeles cu stocul, cum anume veți combate? Adică pe de-o parte comercianții au voie să-și facă stocuri. Cum constatați dumneavoastră o neregulă în această acțiune?

Dan Virgil Pascu: Suntem autorități de control, atât Consiliul Concurențe, cât și ANAF-ul, ANAF-ul ne va sprijini, cum spunea domnul ministru, cât și ANPC-ul. Asta ține de experiența noastră. Există niște factori obiectivi economici pe care îi vom avea în vedere la momentul luării deciziei respective. Trebuie să gândiți că în măsura în care oricare dintre autoritățile publice ale statului iau o măsură coercitivă împotriva unui jucător de pe piață, în măsura în care respectiva măsură coercitivă este anulată de instanță, noi prejudiciem statul, pentru că el se poate întoarce pentru prejudiciile create împotriva noastră. Deci, știm că este un bisturiu foarte ascuțit și o să avem grijă să-l aplicăm sau să-l folosim cât se poate de fin, pentru că orice intervenție, asta e și la momentul ăsta în care nu e criză, o intervenție a unei autorități în sfera de libertate comercială a unei întreprinderi poate să distorsioneze în ultimă instanță piața, dacă nu este făcută în mod justificat.

Reporter: Și la sancțiuni ce modificări ați făcut cu cifra de afaceri, că ați scos-o acolo? Rațiunea?

Florin Spătaru: Vă pot răspunde eu. Sancțiunile maxime sunt până la 500.000 de lei, prevăzute în ordonanță. Variază în funcție de persoană fizică sau persoană juridică și în funcție de tipul de distorsiune. Dacă distorsionează piața care are legătură directă cu consumatorul sau care distorsionează piața, care are legătură directă cu mediul de afaceri.

Reporter: Înainte era 1% din cifra de afaceri, dar nu mai puțin de 10.000 de lei. Acum minim cât este?

Dan Virgil Pascu: 50.000 la persoane juridice, 5.500 la persoane fizice.

Reporter: Mulțumesc! Și în legătură cu cea de a doua, cel de al doilea subiect al întrebării. Ce a spus premierul Ciucă, legat de prețurile la carburanți, cum vedeți?

Dan Virgil Pascu: Puteți să repetați vă rog frumos, afirmația premierului!

Reporter: Da! Premierul Nicolae Ciucă a cerut astăzi ministerului energiei și ministerului de finanțe, verificări în legătură cu elementele de preț la carburanți, și spunea dumnealui că ar vrea să vadă, să înțeleagă, la nivelul Guvernului să fie o decizie privind modul în care s-a ajuns la acest nivel al prețurilor la carburanți. Sunt foarte mari prețurile! În această situație, poate fi considerată una excepțională, în care ați putea interveni prin contravenții, prin acest OUG adoptat astăzi?

Dan Cărbunaru: O secundă, dacă îmi permiteți, pentru că afirmația premierului a vizat exact nevoia de a analiza situația și ce s-a întâmplat în această situație. După ce va fi prezentată această analiză, desigur ea poate sta la baza unor decizii eventuale, pe care instituțiile responsabile să le ia. Suntem în etapa în care premierul a cerut, așa cum ați văzut, tocmai pentru că există această preocupare, și la nivelul Guvernului, și la nivelul societății, a cerut celor două ministere care au atribuții în acest sens o analiză, pentru a vedea ce se întâmplă.

Reporter: Cei doi oficiali – dacă ne pot spune – ați observat la buzunare, la pompă, vi se par niște situații excepționale, ce se întâmplă la creșterea la motorină, la benzină, la aceste prețuri?

Dan Virgil Pascu: Creșterile sunt fără îndoială substanțiale, spectaculoase. Adică simt și eu, ca persoană, când merg la pompă și alimentez. Însă, de partea cealaltă a biroului, vă spun că nu am descoperit, încă, indicii cu privire la înțelegerile /…/, pe de o parte. Pe de altă parte, ele urmează un trend, deci curbele de preț din România sunt paralele cu curbele de preț a mediei din Uniunea Europeană, noi aflându-ne un pic mai jos decât media. Știu că nu consolează. Avem putere de cumpărare mai mică, într-adevăr, însă vedeți dumneavoastră, piața benzinei este cel puțin europeană, iar cea a dieselului este cel puțin globală. Cel puțin… e globală în așa fel încât aici, noi nu avem instrumente de influențare a prețului. Eu nu văd altă explicație.

Florin Spătaru: Ce putem să spunem este că așteptăm o analiză venită din partea ANAF și din partea ministerelor de resort, al ministrului energiei, urmând ca după aceea să luăm o decizie, să vedem dacă această ordonanță de urgență va intra în aplicare. Pe de altă parte, trebuie să ținem cont și de condițiile în care poate fi declarată această stare, ca fiind excepțională, și bineînțeles că Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului va acționa în consecință. Și după cum știți, încă din momentul în care a apărut, inclusiv criza pe energie, ANPC a acționat rapid și în timp în a identifica aceste situații.

Reporter: Bună ziua! Legat de această situație excepțională sunt într-adevăr în Ordonanță enumerate mai multe situații de urgență de război. Întrebare… plus alte situații care sunt prevăzute de lege. Întrebarea este: în acest moment, suntem într-o astfel de situație excepțională? Ca să poată să fie luate astfel de măsuri?

Florin Spătaru: Vă pot răspunde eu. Nu suntem în stare de alertă, nu suntem în stare de război, dar aceste situații, alte situații excepționale prevăzute de lege bineînțeles în baza analizei pe care o vom avea, pot fi identificate, pot fi definite corespunzător și atunci când e nevoie vom acționa.

Reporter: Păi înțeleg că ele trebuie să fie deja definite în legislație, ca să poată, în baza lor, să se aplice această Ordonanță! Există sau nu există o astfel de stare în prezent?

Florin Spătaru: În acest moment, nu!

Reporter: Deci ar trebui întâi să se declare o anumită stare și apoi să aplice această Ordonanță?

Florin Spătaru: Exact, exact!

Reporter: Și o altă întrebare, legată de amenzi. Cele pentru persoane fizice; e vorba de comercianți individual, PFA-uri, sau e vorba de angajați din companii?

Florin Spătaru: Nu, vorbim de persoane fizice. Efectiv de persoane fizice, care ar putea să distorsioneze piața în măsură în care ele pot influența o astfel de piață, bineînțeles.

Reporter: O astfel de analiză făcută în baza acestei Ordonanțe cât ar dura? În cât timp s-ar putea decide că niște prețuri sunt crescute nejustificat. Știu că durează foarte mult analizele de la Consiliul Concurenței de aceea vă întreb!

Florin Spătaru: Da, dar aici vorbim și despre implicarea ANAF. Într-un astfel de demers și practic în urma evaluării, care va fi făcută, Guvernul este hotărât să ia măsurile de urgență așa cum sunt ele necesare pentru a proteja consumatorii și de asemenea mediul de afaceri.

Reporter: Adică în săptămâni, într-o lună-două.

Florin Spătaru: Dacă această analiză este făcută, bineînțeles că o hotărâre de guvern, prin identificarea acestor produse esențiale care distorsionează piața, poate fi adoptată în regim de urgență.

Reporter: Şi aceeași întrebare – nu știu cine poate răspunde – referitoare la analiza pe care trebuie să o facă ministerele Finanțelor și Energiei: cât de repede am putea avea această primă analiză, pe baza căreia să se decidă o eventuală măsură care să permită un control mai strict.

Florin Spătaru: Aici va trebui să întrebați ministerele de resort și ei cred că vă vor răspunde corespunzător.

Dan Cărbunaru: Au primit această sarcină în ședința de guvern, public, deci e o chestiune nu doar importantă, dar și de natură a genera un răspuns rapid.

Reporter: Bun. În continuarea întrebării colegei mele, concret, a fost o situație în care prețul la pompă a fost de 11-12 lei timp de 24 de ore minim, corect? – în momentul în care prețurile la noi, cu o zi înainte, erau de 5 lei sau 4 lei 80. Aceea este o situație care se poate încadra în această ordonanță?

Florin Spătaru: Dacă vă aduceți aminte, acea creștere semnificativă a prețului în câteva ore era în condițiile unei stări de alertă, așa cum este definită în acest moment în această hotărâre de guvern. Într-o situație excepțională, care este definită sau care ar putea fi ulterior definită, atunci, în acele condiții, dacă am fi avut această ordonanță de urgență, cu siguranță am fi putut să intervenim.

Reporter: Dar, în același timp, tot colega mea întreba – că are legătură totuși cu un timp de răspuns la o asemenea situație, adică …

Florin Spătaru: E adevărat.

Reporter: Există un timp maxim de răspuns la o situație de genul acesta, pentru că dacă nu intervii în piață în 24 de ore, e posibil să strici toată piața.

Florin Spătaru: Aceste perioade și efectiv aplicarea unui astfel de instrument se va regăsi în hotărârea de guvern, care va identifica acest element esențial.

Reporter: Mulțumesc.

Florin Spătaru: Mulțumesc.

Reporter: Bună ziua! Domnul vicepreședinte al Consiliului Concurenței, m-aş întoarce un pic la analiza pe care o aveți în momentul de față, ancheta pe care o aveți în momentul de față în privința a ceea ce s-a întâmplat în primăvară, atunci când au crescut foarte mult prețurile la carburanți, și vedem acum o acuză venită din partea unui lider al coaliției de guvernare, care spunea că este vina Consiliului Concurenței că în momentul de față avem în continuare prețurile crescute și că nu faceți nimic – am încheiat citatul. Dumneavoastră cum vedeți această acuză venită? Marcel Ciolacu, ca să fim clari.

Dan Virgil Pascu: Eu nu pot să fac declarații politice. Eu vă spun că sau v-am spus, am precizat, monitorizăm prețurile, am observat creșteri de preț, în același timp am observat – între 10 și 13 martie, a fost un vârf; atunci a ajuns Beiușul pe harta țării, toată lumea știe de Beiuș, de acolo a pornit. A fost un fenomen de temere la momentul respectiv, cozi interminabile și atunci, evident, niște comercianți care au recunoscut disproporția dintre cerere și ofertă, însă pe vârful acela din prima treime a lunii martie, cum vă spuneam înainte, el a mers în paralel cu o creștere foarte mare a prețurilor peste tot în Uniunea Europeană și clivajul dintre prețul mediu și cel românesc a crescut chiar puțin. Adică la noi nu a crescut atât de mult ca pe piața europeană.

Reporter: Ar putea să facă Consiliul Concurenței mai mult decât a făcut până acum? Asta vă întreb pentru a înțelege foarte bine care este rolul în această poveste cu prețurile la carburanți.

Dan Virgil Pascu: Eu acum o să contextualizez cu ordonanța asta de urgență, care a fost adoptată astăzi. Consiliul Concurenței se ocupă de fenomene microeconomice. În situația în care există înțelegeri de tip cartel sau abuzuri de poziție dominantă, noi venim și corectăm ex post situația, aplicând sancțiuni sau impunând măsuri. Ordonanța aceasta de urgență ne dă posibilitatea să intervenim în timp real. Dacă țineți minte, în martie, imediat după explozia prețurilor, ANPC-ul în termen de 10 ore a fost la toate benzinăriile din România, multe dintre ele însoțite de inspectori de la Consiliul Concurenței. Acum, ordonanța aceasta de urgență ne dă posibilitatea să aplicăm în astfel de domenii și măsuri interimare, de aplicabilitate imediată, în situația în care considerăm că ne aflăm în situație foarte gravă și există riscul apariției unui prejudiciu grav și iremediabil și atuncea eu am autoritatea administrativă să lucrez în timp real, să nu mai lucrez ca până acum ex post în cazul unei cartel sau unui abuz de poziție dominantă.

Reporter: Şi o ultimă întrebare: când am putea să vedem gata ancheta pe care o aveți în momentul de față în desfășurare în privința cazului de la Beiuș?

Dan Virgil Pascu: Pe prețurile de energie, ca și pe prețurile de combustibil și pe prețurile de alimente de bază, noi avem studii, noi facem studii. Noi demarăm o investigație care poate duce la sancțiuni doar în măsura în care avem indicii că există o înțelegere de tip cartel. Aici nu avem indicii de felul acesta sau nu le avem încă, nu știu. La momentul acesta nu avem indicii că ar fi fost o înțelegere de tip cartel de ridicare a prețurilor între comercianții de benzină din România.

Reporter: Aș vrea să vă rog să ne spuneți dacă în definirea unei situații de criză sau unei situații excepționale ați putea să țineți cont de rata inflației, poate de stocurile produselor, de scăderea puterii de cumpărare, de elementele pe care le vedem acum în condițiile războiului de la graniță?

Dan Virgil Pascu: Avem prevăzută în ordonanța de urgență o competență în acest sens a ANAF, care ANAF evident că este…

Reporter: ANAF este cel care semnalează  într-adevăr astfel de situaţii…

Dan Virgil Pascu: Sigur că da, dar el semnalează în temeiul unor criterii, care pot fi indicatori micro, macroeconomici, care pot ține de inflație. Deci ANAF-ul nu exprimă o opinie. ANAF-ul se uită pe niște indicatori, sigur că da.

Reporter: Furnizează date.

Reporter: Dar inflația galopantă ar putea fi un element, care ar încuraja definirea unei situații de criză, astfel încât statul să poată să pună în aplicare această ordonanță şi poate să vină cu o listă de produse şi servicii, care sunt sub risc speculativ?

Florin Spătaru: O decizie în ceea ce privește situațiile excepționale urmează să fie luată de comun acord în cadrul Guvernului și împreună cu partenerii de coaliție, pentru că aceste situații excepționale, practic, ele sunt destul de clar definite și, de asemenea, trebuie să fie situații care se impacteze în mod semnificativ economia României.

Reporter: O precizare, vă rog. Nu sunt destul de clar definite, asta pentru că în ordonanța de urgență spuneți ‘şi alte situații’. Aș vrea să vă întreb atunci când faceți această analiză, în guvern, în coaliție, care sunt indicatorii de care veți ține cont? Bun, pentru situațiile reglementate – situație de alertă, mobilizare de război –  le cunoaștem, dar care sunt alte situații și ce indicatori ar putea fi luați în calcul?

Florin Spătaru: Deocamdată nu am stabilit criteriile pentru celelalte situații excepționale, urmează să o facem şi atunci vom reveni asupra acestei probleme.

Reporter: Cum vor fi stabilite aceste criterii, pentru că un act nu avem, actul deja l-aţi adoptat. Cum vor fi? Aleatorii, propune cineva un criteriu, altcineva aprobă?

Florin Spătaru: Vor fi stabilite în baza unei analize, care va fi făcută de toate instituțiile statului.

Reporter: Analiză fără valoare juridică. Va fi o opinie, corect?

Florin Spătaru: Da, va fi o situație în care vom vedea cum este piața distorsionată. Dar vreau să țineți cont de următorul lucru că inclusiv instrumentul de care vă spuneam, instrumentul la nivel european, este un instrument care va funcționa tot în baza unei analize făcute privind distorsionarea pieței.

Reporter: Vă rog să ne spuneți clar de ce ați refuzat să sancționați persoanele care fac speculă pe cifra de afaceri? De ce ați renunțat la această sancțiune care mai degrabă descuraja decât un prag de amendă fixă? Varianta inițială de ce nu a mai fost bună?

Florin Spătaru: Aici o să îi rog pe cei de la Consiliul Concurenței, pentru că ei au participat în mod direct.

Dan Virgil Pascu: Rațiunea pentru care a fost modificat cuantumul sancțiunii nu o cunosc, vă spuneam înainte, pe noi nu ne interesează atât sancționarea ex post – oricum 100.000 de euro este o sumă considerabilă, am ridicat pragurile sancțiunilor în mod considerabil, inclusiv cea minimă de la 10.000 la 50.000 de lei pentru persoane juridice. Pe noi ne interesează, în momentul acesta, posibilitatea de reechilibrare a piețelor în timp real cu aplicarea subsecventă a sancțiunii. Rațiunea ordonanței de urgență nu este aplicarea de sancțiuni, ci este protejarea interesului consumatorului final și eliminarea eventualelor distorsiuni din piețe.

Reporter: O întrebare pentru domnul vicepreședinte. Vedem în continuare prețuri foarte mari la ulei în magazine, concret, până la 16-17 lei. Este o explicație pentru aceste creșteri, se face o analiză în acest moment sau avem anumite concluzii până acum?

Virgil Pascu: Avem o analiză pe care am pornit-o la începutul anului 2020, pe produse alimentare de bază în contextul izbucnirii pandemiei de COVID. Analiză care a fost extinsă ulterior, în contextul noilor condiții care țin mai mult de situația de securitate precară din zonă. Urmărim evoluția prețurilor la produsele de bază, îndeosebi la ulei, la mălai și la făină. Avem aceeași situație ca la carburanți – nu avem indicii de înțelegere de tip cartel, care să fi dus la creșterea acestora, însă există, evident, rațiuni care țin de creșterea prețului la combustibil și la energie electrică și la gaze naturale se regăsește în orice produs de pe piață, pe de-o parte. Pe de altă parte, anticipăm sau nu vedem o situație plauzibilă în care ele ar scădea mai cu seamă, în contextul în care o bună parte din teritoriul arabil al Ucrainei nu este folosibil, iar produse alimentare din Rusia nu se mai importă în Uniunea Europeană. În același timp există, după cum știți, probleme destul de serioase cu privire la îngrășămintele chimice, care pe de o parte au la bază o componentă de preț derivând din gaze naturale foarte puternică, iar pe de altă parte ele sunt produse pe piața mondială era asigurată în bună măsură de produse de acest fel din Rusia și din Ucraina. Deci, ele toate se văd în prețul produselor alimentare ceea ce, după cum vă spuneam, ne face oarecum sceptici cu privire la o posibilitate reală de scădere a prețurilor la acest moment.

Reporter: Bună ziua. O întrebare pentru dumneavoastră, domnule Pascu. Marcel Ciolacu, liderul Partidului Social Democrat, spune că din punctul lui de vedere Consiliul Concurenței nu și-a făcut treaba în ceea ce privește piața carburanților. Știu că a mai fost pusă această întrebare. Aș vrea să văd, însă, din poziția dumneavoastră de vicepreședinte al Autorității de Concurență, dacă dumneavoastră considerați că autoritatea și-a făcut treaba.

Virgil Pascu: Încă o dată, nu avem indicii de înțelegeri de tip cartel. Am monitorizat piața, o monitorizăm în continuare. Apropo, există un instrument foarte eficient prin care Consiliul Concurenței a mărit transparența în piață. Ea era între comercianții de benzină, ei știau ce prețuri se practică. Pe Monitorul Prețurilor, persoana fizică sau consumatorul de carburanți are posibilitatea să vadă în funcție de raza pe care o setează din aplicație. O aveți și iOS și pe Android.

Reporter: Sigur, dar eu vă întrebam dacă dumneavoastră considerați că Autoritatea de Concurență și-a făcut treaba?

Virgil Pascu: Am răspuns. Ne-am făcut treaba, sigur că da. Ce anume?

Reporter: Deci, și-a făcut treaba.

Virgil Pascu: Neavând indicii de tip cartel, eu nu pot să pornesc o investigație, să mă duc să fac o inspecție inopinată. Nu îmi dă voie legea. Nu am indicii de tip cartel. Dacă ele vor veni, în orice manieră, noi avem și eu o platformă a avertizorilor de concurență, unde se pot trimite anonim și le luăm în foarte serios pe fiecare dintre ele, dar la momentul în care vorbim noi acum nu avem indicii de înțelegeri de tip cartel. În afară de aceasta, dumneavoastră știți că evoluția asta a prețurilor nu e particulară țării noastre. Deci, prețurile au crescut în Uniunea Europeană și la nivel global. În Statele Unite a ajuns galonul cinci sau șase dolari, ceea ce pentru ei este inimaginabil. E o evoluție a prețurilor globală, pe care noi nu putem să o controlăm.

Reporter: Mulțumesc. Și o întrebare pentru domnul ministru al economiei, dacă se poate, vă rog! Cum va dovedi mai exact, concret, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, de exemplu, că prețul a fost crescut artificial de către o persoană fizică? La ce să se uite concret inspectorul ANPC, când va merge pe teren și va spune „dumneavoastră ați crescut prețul artificial la roșii”? Dau un exemplu.

Florin Spătaru: Bun. Acesta este un caz particular, dar după cum ați văzut în ordonanța de urgență sunt specificate termene și o analiză de referință în ceea ce privește modul în care sunt analizate aceste creșteri ale prețurilor. O perioadă de trei luni de zile pentru produsele de sezon și trei ani de zile pentru celelalte tipuri de produse. În funcție de această analiză, de evoluția acelor prețuri poate fi ușor identificată o creștere suplimentară, dar încă o dată, vorbim de un caz particular pentru o persoană fizică. Important este ca acest plan de acțiune, în primul rând să impacteze cei care pun pe piață produse la nivel național.

Reporter: Aș vrea să mă mai ajutați, vă rog, să îmi spuneți ce măsuri au fost luate în Ministerul Economiei pentru a fi reduse cheltuielile. Știm că este una dintre cerințele premierului Nicolae Ciucă. Măsuri care ar trebui să se aplice în mai puțin de două săptămâni!

Florin Spătaru: Da, noi am trimis deja către Ministerul de Finanțe reducerea cu 10% a cheltuielilor cu bunuri și servicii.

Reporter: Acel capitol?

Florin Spătaru: Pe bunuri și servicii! Da! Pentru că pentru investiții, investițiile sunt în sistemul de Apărare, iar celelalte cheltuieli salariale sunt practic în concordanță cu cheltuielile cu echipa de la Ministerul Economiei.

Reporter: Și ne dați și câteva exemple de ce cheltuieli cu bunurile și serviciile?

Florin Spătaru: Nu, este o reducere generică, pe care o vom respecta. Este vorba – din câte știu – de 1.850.000!

Reporter: Mulțumesc!

Reporter: Pentru domnul vicepreședinte, dacă îmi permiteți! Domnule vicepreședinte, vorbeați puțin mai devreme în contextul întrebărilor legate de prețul carburanților, de contextul global. Față de exact acum o lună, prețul barilului de petrol în momentul de față este chiar puțin mai mic. Cu toate acestea, prețul carburanților în România a fost în continuă creștere. În momentul de față, față de acum o lună, prețul este cu un leu, chiar un leu și ceva mai mult față de cât era acum o lună. Cum explicați aceste diferențe? Pentru că prețul barilului de petrol este același!

Dan Virgil Pascu: Am înțeles întrebarea! Același fenomen, revin, este vizibil pe întreaga piață europeană și globală. Asta nu e o explicație. Explicația constă sau poate consta în împrejurarea că noi la pompă nu alimentăm petrol brut, noi alimentăm produse petroliere. Este un lanț întreg, de la obținerea lui, de producție, de distribuție, de comercianți, de probabil afectat de inflație. Este o suspiciune, adică nu pot să vă ofer o explicație nefiind specialist în formarea prețurilor pe produse petroliere, însă asta este cu siguranță unul dintre vectorii care face ca prețul la pompă să nu-l urmeze pe cel al barilului, de petrol brut. Sunt toate elementele de cost de pe lanțul, de la sondă și până la alimentarea autovehiculului.

Reporter: Dar cum vă explicați faptul că niciodată prețul nu a scăzut? De la începutul anului și până în prezent, prețul carburantului a fost în permanență ascendent în vreme ce barilul de petrol a avut variații inclusiv în jos, nu doar în sus!

Dan Virgil Pascu: Nu am o explicație pentru asta!

Reporter: Dacă îmi permiteți o ultimă completare! Pare că această ordonanță este mai greu de aplicat decât ce avem oricum acum în vigoare! Ne puteți da exemplul unei situații, dacă ar fi fost această ordonanță în vigoare, s-ar fi putut aplica situația de speculă, din trecutul nostru.

Dan Virgil Pascu: Din trecutul apropiat, am fi avut criza măștilor din februarie, martie, aprilie 2020, în care măștile au fost vândute la niște prețuri foarte mari, artificial mărite și acolo a fost o problemă și de sănătate publică în mod direct pentru că au fost foarte mulți oameni mai cu seamă din grupele vulnerabile de vârstă, pensionari, care nu au putut avea acces la astfel de produse până le-a echilibrat piața. Evident piața își face treaba, dar o face târziu. Ordonanța aceasta ne dă nouă posibilitatea să intervenim atunci în timp real.

Reporter: Și domnule ministru când am putea să vedem restul situațiilor excepționale de criză în care să poată aplica această lege pentru că am văzut că v-a întrebat și colegul meu mai devreme, cum este definită. Spuneți că încă nu a fost definită. Când o să fie definită?

Florin Spataru: Ministerul Economiei nu are responsabilități în definirea acestor situații. Este o acțiune care trebuie făcută la nivelul întregului guvern. Nu Ministerul Economiei este cel care…

Reporter: Sunteți parte din Guvern

Florin Spătaru: Bineînțeles! Atunci când vom identifica astfel de situații excepționale, bineînțeles, că le vom semnala. Pentru că Ministerul Economiei are ca responsabilitate supravegherea pieței. În întregul ei ansamblu e definit prin statutul pe care îl avem în instituțiile europene. Acolo unde vom identifica astfel de situații, vom veni și vom sesiza.

Reporter: Adică va rămâne un mecanism pentru oricare guvern, care va veni de acum să definească cum vrea o situație de criză

Florin Spataru: Nu este adevărat! Acest instrument va fi definit cu date concrete, cu situații concrete care pot duce la aceste situații excepționale. M-aţi întrebat dacă în situația actuală avem o situație excepțională. Așa cum definește legea în acest moment, nu.

Reporter: Nu, vă spun ca a rămas în lege, au rămas niște prevederi care încă sunt destul de ambigue. Cum o să definim o altă situație de criză care nu este definită printr-un un act normativ, cum este starea de urgență, starea de asediu?

Florin Spătaru: Ele vor fi prevăzute prin lege, aceste situații excepționale, așa spune în ordonanța de urgență.

Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult, domnule vicepreşedinte al Consiliului Concurenţei, domnule ministru al economiei. În completare aș vrea doar să vă reamintesc faptul că atât ANPC, cât și Consiliul Concurenței, în momentul în care prețul la carburanți a crescut neobișnuit de mult față de ritmul pe care îl cunoșteam, au intervenit şi au intervenit rapid, chiar de aici, de la briefingul de presă al guvernului am avut ocazia să prezentăm rezultatele acțiunilor de control făcute de ANPC și de Consiliul Concurenței. Nu au fost date atunci doar amenzi, pe baza cadrului legal existent atunci, dar au fost chiar și refăcute o serie întreagă de documente financiar-contabile făcute de unii furnizori de carburanți. Desigur, cadrul legal pe care guvernul l-a adoptat astăzi este un pas suplimentar, care va oferi, prin hotărâri de guvern subsecvente, care să analizeze situații punctuale și să ofere soluții punctuale, va permite autorităților statului să fie mult mai eficiente şi să acționeze mult mai rapid. Este un prim pas în acest sens. Le mulțumesc foarte mult și ministrului economiei și vicepreședintelui Consiliului Concurenței pentru prezență. Cu permisiunea dumneavoastră, aș continua să vă prezint câteva dintre deciziile importante adoptate astăzi în guvern. În primul rând, un proiect de lege pentru realizarea capabilității operațional aeriene de tranziție, prevăzute în concepția de realizare graduală a capabilității de apărare aeriană în cadrul Programului avion multirol al Forțelor Aeriene. Așa cum a anunțat înainte de ședința de guvern premierul Nicolae- Ionel Ciucă, guvernul, astăzi, a adoptat acest proiect de lege, care prevede atribuirea Guvernului Regatului Norvegiei contractul de achiziție a 32 de aeronave F-16 cu suport logistic inițial, dar și a unui pachet de bunuri și servicii complementar de la Guvernul Statelor Unite ale Americii, aceste avioane urmând să fie operate cu o perioadă de tranziție minim 10 ani, fiind o etapă către avioane de generația a 5-a, reprezentând în acest context, practic, un transfer de capabilitate între două țări NATO aliate. Pentru că există încă o serie de măsuri care sunt implementate în complementaritatea deciziei de a oferi sprijin atât cetățenilor vulnerabili, cât și economiei în această perioadă, din perspectiva reducerii cheltuielilor bugetare, ceva mai devreme, ministrul economiei chiar v-a și dat un exemplu concret în acest sens, aș vrea să vă anunț că guvernul a adoptat astăzi Ordonanța de Urgență privind reglementarea unor măsuri în domeniul ocupării posturilor în sectorul bugetar, începând cu data de 1 iulie, așa cum a fost decis și anunțat de către coaliția de guvernare, potrivit ordonanței de urgență a guvernului, începând cu 1 iulie și până la finalul acestui an, posturile vacante sau temporar vacante din instituțiile și autoritățile publice centrale și locale, cu excepția posturilor unice, au suspendată procedura de ocupare prin concurs. De asemenea, documentul prevede continuarea ocupării posturilor pentru care au fost deja demarate procedurile de organizare a concursurilor și în situații temeinic justificate, ordonanța de urgență dă posibilitatea ca prin memorandumul aprobat în cadrul ședinței de guvern, să poată fi organizate concursuri sau examene pentru a ocupa unele posturi vacante sau temporar vacante din acele instituții sau autorități care se încadrează în cheltuielile de personal. Măsura suspendării ocupării posturilor vacante a fost necesară pentru a diminua unele cheltuieli de funcționare ale instituțiilor și autorităților publice, inclusiv din perspectiva nevoii de a ne încadra în ținta de deficit. Tot astăzi, guvernul a aprobat acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova pentru definirea aspectelor tehnice financiare, juridice și organizatorice privind consolidarea podului rutier de frontieră între România și Republica Moldova peste Prut, între localitățile Galați și Giurgiulești. În baza acestui acord, cele două guverne se angajează să consolideze acest pod rutier de frontieră, devenit cu atât mai important cu cât am văzut cu toții a crescut foarte mult valoarea de trafic de persoane, de mărfuri între România și Republica Moldova. Aceste lucrări de consolidare vor fi efectuate cu respectarea parametrilor de siguranță și securitate a traficului rutier, oferind și creșterea siguranței în exploatare, dar și prelungirea duratei de viață a acestui pod. Construit în 1949, se află într-o stare avansată de degradare și ca atare, la implementarea acestui acord, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Ministerul Afacerilor Interne, Poliția de Frontieră, Ministerul de Finanțe, Autoritatea Vamală și instituțiile similare din Republica Moldova vor lucra la implementare. Acestea ar fi principalele elemente pe care aș fi vrut să vi le semnalez, în plus față de cele pe care cu amabilitate membrii cabinetului, dar și vicepreședintele Consiliului Concurenței vi le-au furnizat până la acest moment. Dacă vă pot fi de folos cu răspunsuri la întrebări, vă rog.

Reporter: În cazul achiziției avioanelor F-16, dacă se păstrează calendarul anunțat inițial. În decembrie se spunea că primele trei vor veni până la sfârșitul acestui an. Eventual dacă va fi decalat calendarul în contextul internațional nou.

Dan Cărbunaru: Face parte, așa cum am spus, din acest proces de transfer de capabilități între aliați. Ministerul Apărării Naționale va comunica detaliile tehnice ale implementării. Dacă nu mai sunt alte întrebări, vă mulțumesc foarte mult pentru atenție, pentru interacțiunea cu membrii cabinetului și vă doresc o zi bună.

Sursa: Briefing de presă la finalul ședinței de guvern din 16 iunie