Galerie foto
[Check against delivery]
Dan Cărbunaru: Bună ziua, doamnelor și domnilor! Prim-ministrul Nicolae Ciucă a avut în această dimineață o întâlnire, un dialog în format hibrid cu reprezentanții autorităților statului, dar mai ales cu reprezentanții societății civile și ai organizațiilor internaționale implicate în gestionarea fluxului de refugiați generat de agresiunea militară rusă din Ucraina. În acest sens, o parte dintre participanții la această discuție vă vor prezenta principalele măsuri, dar și cele mai noi informații legate de gestionarea fluxului de refugiați. Pentru început, aș dori să o invit alături de mine pe doamna consilier de stat Mădălina Turza.
Mădălina Turza: Bună ziua! Mulțumesc. Bună ziua, doamnelor și domnilor! Astăzi, așa cum spunea și domnul Dan Cărbunaru, a avut loc întâlnirea premierului României cu reprezentanții organizațiilor neguvernamentale din România care sunt implicați la firul ierbii în gestionarea din mai multe puncte de vedere a persoanelor din Ucraina care intră la noi în țară. În egală măsură, au participat la discuție principalele organisme internaționale care pun umărul alături de noi la gestionarea fluxurilor migratorii, respectiv Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați, Organizația Internațională pentru Migrație, Crucea Roșie și alți reprezentanți. În marja acestor discuții s-au desprins două concluzii majore. În primul rând, pe partea de colaborare și coordonare cu societatea civilă rămânem în același tip de dialog deschis, în sensul în care există o comunicare la nivel de guvern, prin intermediul Grupului de coordonare organizat aici, iar la nivel operațional – prin intermediul CNCCI și DSU. Reprezentanții organizațiilor din societatea civilă au vorbit despre necesitatea, să spunem, a îmbunătățirii colaborării flexibile cu autoritățile locale și despre necesitatea de a avea acces la resurse. Pentru toate aceste lucruri s-au identificat soluții și posibile măsuri pentru a veni în sprijinul celor care lucrează alături de noi, complementar. În ceea ce privește organizațiile internaționale, premierul României și echipa de coordonare de la Cancelarie au stabilit ca, în cursul zilei de mâine, să existe o întâlnire la nivel strategic, aici, la Guvern, pentru a stabili cadrul general de colaborare și rolurile fiecărei agenții internaționale care sprijină efortul umanitar din România. Este foarte important să știm că în tot acest demers sunt, până la urmă, trei actori principali: autoritățile, societatea civilă și actorii privați, iar împreună, până în acest moment, ne-am coordonat pentru a avea un răspuns imediat la intervenție. În acest context, vă semnalez încă o dată platforma dopomoha.ro, acolo unde puteți include resursele pe care doriți să le puneți la dispoziția refugiaților din România. De asemenea, tot la nivelul Grupului de coordonare de la cancelarie au fost operaționalizate numerele 119 și 112 cu sprijinul STS în limba ucraineană și este foarte important să știm că s-au luat măsuri de intensificare a prevenirii traficului de persoane în punctele de trecere a frontierei, fiind realizată o procedură rapidă, atât la punctele de frontieră de identificare și referire, dar și la nivelul centrilor regionale de primire azilanților. Acestea sunt concluziile pe scurt ale întâlnirii complexe de astăzi. Vă mulțumesc!
Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu foarte mult, doamna consilier de stat! Vă rog, domnule doctor Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, să prezentați situația operațională pe care dumneavoastră o coordonați.
Raed Arafat: Da. Bună ziua! La acest moment, coordonarea operațională se face prin Centrul național de conducere și coordonare a intervenției și centrele județene de conducere și coordonare a intervenției. În urma discuțiilor care au avut loc, astăzi, cu societatea civilă și discuțiile pe care le avem continuu cu ele la nivel tehnic, noi am stabilit în cadrul centrelor de coordonare să existe reprezentanți ai celor mai importante organizații, dar și a oricărei organizații din partea societății civile care dorește să participe la, să zicem, coordonare și la stabilirea anumitor măsuri prin acest centru. Astfel, la acest moment avem un UNHCR-ul cu un reprezentant în centru, Crucea Roșie cu un reprezentant în centru, DHV-ul, care este una din organizațiile cele mai importante de protecție civilă în Europa, cu doi reprezentanți în centru, care ne-au sprijinit cu mai multe aspecte în evaluarea nevoilor și în evaluarea necesităților pentru a face față situației și mai ales dacă această situație se agravează și, bineînțeles, sunt reprezentanții tuturor ministerelor, care sunt cu rol în această în criză și anume: Ministerul de Externe, Ministerul Transporturilor, avem reprezentanți din toate structurile Ministerului de Interne, reprezentați printr-un reprezentant inclusiv din partea Direcției generale de management organizațional, pe lângă colegii de la IGSU care derulează activitățile generale din centrul respectiv. Pe linie națională, noi am transmis, astăzi, în cadrul ședinței cu domnul prim-ministru tuturor organizațiilor că pentru orice problemă pe care o au, orice nevoie de sprijin care este necesar, să apeleze la celula de relație cu societatea civilă din cadrul CNCCI pentru a fi sprijiniți, pentru a primi orice ajutor de care au nevoie.
Totodată, pe linia operațională, revin și la aspectele cu hub-ul umanitar deschis sub Protecția Civilă Europeană. Acesta funcționează. Deja au fost transportate materiale din Italia, din Slovenia, din Bulgaria şi alte materiale care se pregătesc chiar din interiorul României, în mod organizat. Iar toate astea, în colaborare cu autorităţile ucrainene, se transferă cu camioane din Ucraina, care vin, se alimentează cu toate materialele respective şi pleacă către Ucraina. Deci asta este situația din ziua de astăzi. Vreau să spun că rolul pe care l-a avut societatea civilă și mai ales voluntarii, vorbim, la fața locului, a fost unul extraordinar de important. Vom continua să întărim colaborarea cu acest segment şi, bineînțeles, cu autoritățile publice locale, autoritățile județene şi oricine vrea să colaboreze pe plan național sau internațional. Mulțumesc!
Dan Cărbunaru: Vă mulţumesc şi eu foarte mult, domnule doctor. Vă rog să rămâneți alături de noi. Între timp, însă, pot să vă spun că potrivit celor mai recente date pe care guvernul le are la acest moment, pe teritoriul României se află 75.081 de cetățeni ucraineni, dintre care 29.385 sunt copii. Copiii sunt primii pe lista de priorități atât în privința intervențiilor autorităților guvernamentale fie la nivel central, fie la nivel local, cât și în conjugarea eforturilor cu societatea civilă, ONG-urile specializate din țară sau care au o vocație internațională și expertiză internațională, însă din perspectiva responsabilităților pe care statul roman le are față de protecția copilului, aș dori să o invit alături de mine pe doamna președinte Autorității Naționale pentru Protecția Copilului, doamna Elena Tudor, pentru a vă prezenta eforturile pe care statul român la are şi le pregătește în continuare în gestionarea în special a situațiilor generate de copiii care intră pe teritoriul țării noastre fără familie alături de ei. Vă rog, doamna președintă.
Elena Tudor: Mulţumesc frumos! Nu facem nimic altceva decât să dăm o șansă copiilor ucraineni neînsoțiți, așa cum o au și copiii noștri, pentru că este obligația noastră ca stat. În ceea ce privește colaborarea cu ONG-urile, din fericire, aș putea spune, în domeniul protecției drepturilor copilului, există foarte multe organizații non-guvernamentale cu experiență vastă și nu facem nimic altceva decât să ne coagulăm și să continuăm buna colaborare, motiv pentru care și noi, la nivelul Ministerului Familiei, am formalizat cumva colaborarea și începând de sâmbătă la nivelul fiecărui județ, sector al municipiului Bucureşti, există un grup operativ format din reprezentanți ai direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului, reprezentanți ai Inspectoratului Școlar Județean şi ai Direcției de Sănătate Publică și, bineînțeles, de reprezentanți ai organizațiilor non-guvernamentale și, de ce nu, organismelor internaționale. Ăsta a fost un prim pas. Ceea ce este cel mai important este că în viitorul apropiat, probabil încă o zi, cel mult două, vom avea o procedură foarte clară de înregistrare a tuturor minorilor neînsoțiți – și aici aș face o paranteză – când spun minori neînsoțiți, mă refer la minorii care nu sunt însoțiți de un părinte sau un reprezentant legal. Deci, va fi o procedură de înregistrare și de urmărire. Sunt stabilite etapele concrete prin care un astfel de copil va trebui să le parcurgă și probabil că ați văzut cu toții cum funcționează la Siret sau la Sighetu Marmației. Poliția de frontieră înregistrează, trec prin acel spațiu de înregistrare al minorilor „Blue Dot”, cum îl știm cu toții, dar pot fi și alte organizații non-guvernamentale care pot înregistra. Ulterior sunt îndrumați către servicii specializate – fie sunt preluați de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului și plasați temporar, până se clarifică situația, într-un serviciu social sau sunt îndrumați către alte servicii, astfel încât să ne asigurăm că ei, într-un viitor apropiat, beneficiază de toate serviciile, de educație, de sănătate și de orice alt serviciu de care au nevoie la noi în țară.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc, doamna președinte. Pe finalul intervențiilor aș vrea să îl rog pe directorul general al Crucii Roșii România, domnul Ioan Silviu Lefter, să prezinte, dată fiind și experiența importantă pe care Crucea Roșie o are la nivel internațional pentru astfel de situații generate de fluxuri masive de refugiați, eforturile pe care le face Societatea Națională de Cruce Roșie România. Vă rog.
Ioan Silviu Lefter: Da, mulțumesc. Bună ziua tuturor! Așa cum probabil mulți dintre dumneavoastră știți, Crucea Roșie a acționat în baza unei legi speciale. Suntem parteneri ai guvernului în situații de urgență și aceasta este o situație de extremă urgență. Noi ne-am mobilizat în două planuri – în planul național pot să spun că am lansat un apel național pentru a colecta atât produse, cât și bani pentru a achiziționa diferite produse și nu numai, mă refer aici și la corturi, la cazarmament, pe care să-l folosim atât în plan intern, cât și plan extern. Am mobilizat toate filialele noastre, în toate punctele vamale. Toți sunt prezenți acolo. Am mobilizat toate filialele din țară, care fac colecte la rândul lor. Personal am fost în toate vămile din nordul țării în mai multe rânduri. Pot să spun că am participat cu domnul Flutur acum două săptămâni la o discuție cu guvernatorul zonei Cernăuți și am reușit să deschidem un coridor sigur umanitar pe relația Siret-Cernăuți. Drept pentru care pe acolo trec singurele, deocamdată, ajutoare umanitare către Ucraina.
În plan internațional pot să vă informez că noi care facem parte dintr-o mare familie care se cheamă Federația de Cruce Roșie și Semiluna Roșie s-a lansat un apel la nivel internațional. Sunt într-o permanentă legătură cu președintele nostru, Francesco Roca, drept pentru care au început să vină ajutoare și din celelalte societăți naționale de Cruce Roșie și Semiluna Roșie. Până la acest moment, au intrat în Ucraina 44 de tiruri, 14 din partea Crucii Roșii Române, restul din partea Societăților de Cruce Roșie și Semiluna Roșie din lume. Pot să vă spun că Turcia a intrat cu multe camioane, au intrat bulgarii, au intrat grecii, au intrat italienii, au intrat chinezii cu ajutoare și avem semnale că vor veni din partea multor Societăți Naționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie ajutoare. Cum vă spuneam, aceste ajutoare le-am transmis spre relația Siret-Cernăuți. Suntem în discuții dacă sunt niște coridoare sigure pentru a putea duce săptămâna viitoare convoiul umanitar în nord, pe la Sighetu Marmației și poate și la Isaccea ca să le trecem dincolo pentru populația din Ucraina. În egală măsură, a mai fost în vizită la noi vicepreședintele Federației care este vicepreședinte pe zona Europa tot pentru evaluarea situației, că dânsa a fost chiar până la Cernăuți, apoi și în vamă la Siret cu președintele Crucii Roșii din Croația, care e în board-ul Federației. Există un mare interes din partea Federației pentru a sprijini Crucea Roșie de aici și, în primul rând, Guvernul României în efortul de a suporta mai ușor, să zicem așa, acest val de refugiați. La sediul Crucii Roșii a fost trimis un șef de operațiuni din partea Federației care a lucrat în zone de conflict, mă refer aici Siria, Afganistan. Are o mare experiență în ceea ce privește refugiații cu încă șase angajați din partea Federației. Pentru că trebuie să recunoaștem, noi suntem bine organizați, dar nu ne-am confruntat cu paleta largă de probleme pe care ne-o oferă această mare dramă umanitară. Mulțumesc!
Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu! Vă rog, domnule director general. Dacă aveți întrebări, vă rog să specificați pentru cine și veți avea ocazia să primiți răspunsuri.
Reporter: O întrebare pentru domnul Raed Arafat.
Dan Cărbunaru: Vă rog, domnule doctor!
Raed Arafat: Da, vă rog!
Reporter: Aș vrea să vă întreb dacă vi se pare suficient sprijinul de 20 de lei pe zi pentru hrană, pentru cei care găzduiesc refugiați?
Raed Arafat: Este foarte greu să îmi spuneţi acest lucru, să îl stabilesc eu, dacă este sau nu suficient. Este stabilit pe o anumită modalitate de calcul, de către un organism specializat în acest domeniu. Deci a fost stabilit, calculat de către cei care se ocupă de evaluarea calității vieții. Deci nu a fost o cifră venită în capul cuiva şi au pus 20 de lei, ci a fost o sumă care a fost propusă de către experți. Deci asta pot să vă spun.
Reporter: Că în prezent, la cantină, dacă vreau să îmi cumpăr ceva, costă mai mult de 20 de lei un prânz.
Raed Arafat: Calculele astea pot să le explice dânșii, deci, efectiv, s-a făcut calculul conform legii și este o calculație făcută conform legii. Deci, este făcută de experți care se ocupă de acest domeniu.
Dan Cărbunaru: Dacă îmi permiteți, nu sunt costuri calculate în regim de restaurant, sunt forme de sprijin care sunt date voluntarilor, persoane fizice, care și-au asumat deja acest gest umanitar de veni în sprijinul cetățenilor ucraineni refugiați în România și este o formă de sprijin suplimentar pe care Guvernul îl acordă tocmai pentru a sprijini familiile de români care cu generozitate și-au deschis locuințele pentru refugiații din Ucraina, ajutându-i, practic, să preia parte din responsabilitățile pe care și le-au asumat o dată cu acceptarea în locuințele lor a unor astfel de refugiați. Intră într-un pachet mai larg de sprijin, unde sunt incluse și sume legate de cazare, fie în centrele proprii ale statului român, fie în alte centre și, de asemenea, în rândul celorlalte facilități pe care statul român deja le oferă zecilor de mii de ucraineni care au ales deja să rămână în România – mă refer aici la accesul la educație pentru copiii lor, indiferent că au depus sau nu cerere de azil, acces la asistență medicală și la servicii sociale fără discriminare în raport cu alţi cetățeni din țară.
Reporter: Aş vrea să vă întreb şi dacă ar trebui românii să aibă pivnițele şi beciurile pregătite în caz de război și ce ar trebui să conțină?
Raed Arafat: La acest moment, să spunem că să meargă lumea să se pregătească de război, cred că asta a fost explicat şi altădată, suntem o țară membră a NATO. Ideea de a avea război pe teritoriul României la acest moment nu cred că o pune cineva pe masă. Deci nu are rost să inducem panică, nu are rost să punem oamenii să se panicheze, să meargă, cum s-a întâmplat în ultima perioadă, ba a venit știrea falsă cu benzina, după care s-a încercat cu uleiul, din fericire, nu s-a reușit, acolo explicațiile au venit foarte rapid și oamenii nu au căzut pradă acestei dezinformări. Dar la acest moment, stocurile obișnuite, pe care noi le-am mai recomandat altădată, pentru dezastre naturale, astea rămân valabile – pentru cutremur, pentru una, pentru alta. Asta este ce a fost recomandat de noi pe tot parcursul anilor și rămâne recomandat mai departe.
Reporter: Mulţumesc.
Raed Arafat: Şi eu mulțumesc.
Reporter: Aş avea o precizare referitoare la acel cost – măcar dacă ne puteți spune dacă se ia în considerare cumva un cost mai mare de 20 de lei sau cel puțin dacă există discuții referitor acest subiect.
Raed Arafat: La acest moment nu știu de astfel de discuții, nu.
Reporter: Și pentru că vorbeați de dezinformare, profit de ocazie și aș vrea să vă întreb referitor la acea platformă care scanează dezinformările în online, nu a fost foarte clar până acum, dacă ne puteți spune concret despre ce este vorba, care sunt intențiile și care este stadiul acestui grup de lucru în momentul de față.
Raed Arafat: Dacă doriți să vă explic un punct de vedere de când a început acest scandal, pornit de un fake news, de fapt, pentru că nu se pune problema cenzurii. Nimeni nu a pus problema de a cenzura, nimeni nu a pus problema că noi vom închide entități de media, sau de social media, sau așa mai departe. Intenția era ca să fie o monitorizare pe ce informații circulă, ca să putem reveni cu răspunsuri și clarificări. Vedem foarte bine ce pot să facă dezinformările și ce poate să facă o știre virală pe social media care este mincinoasă. Dacă o prinzi la începutul ei, mult mai bine o combați, decât să o prinzi când a devenit virală peste tot și când pe lume nu o mai interesează ce mai scrii tu și ce mai răspunzi tu. Deci monitorizarea și răspunsul la anumite chestii care sunt inexacte, care sunt distorsionate, care sunt intenționat dezinformatoare este o datorie a noastră. Sunt directive europene în acest sens. Sunt reguli europene în acest sens. Deci această platformă asta urmărea. Faptul că o entitate media a ieșit cu un fake că noi vrem să cenzurăm, și s-a interpretat așa, și au căzut mulți și au început „cenzură! cenzură!, cenzură!”, să îmi arate cineva unde scrie că noi vom închide pe cineva. Oricum, nici nu avem uneltele. Singurele momente în care poți să faci așa ceva este în stare de urgență. Noi nu avem stare de urgență, nici nu prevedem o stare de urgență; și nu avem nicio unealtă în acest sens. Deci, la acest lucru, pot să spun încă o dată: este un lucru normal, pe care îl fac toate statele, toate entitățile când vor să apere munca lor și activitatea lor, și să o reflecte în mod corect. Monitorizezi, vezi dacă apare ceva care este incorect și răspunzi la el. Acesta era rostul ei.
Reporter: Deci acest grup de lucru, ca să lămurim, funcționează, există…
Raed Arafat: Entitățile, ONG-urile care participă, chiar dacă o parte au hotărât, după scandalul de presă, să se retragă, ceea ce este regretabil, sunt unii care vor continua; în final, vom primi informațiile care sunt date nu numai statului, le vor partaja cu toată lumea, și cu sectorul privat și cu toți, ca să poată toată lumea să răspundă. Deci este un gest transparent, deschis. Iar noi, unde considerăm că trebuie să răspundem, vom răspunde și vom clarifica. Din păcate, avem experiență foarte bogată de ce poate să facă informațiile greșite și false și cu modul în care reacționează populația, și în scopul discreditării instituțiilor și a persoanelor care lucrează în instituțiile respective. Şi noi avem de gând de această dată, când apar astfel de dezinformări şi atacuri, să răspundem la ele în mod transparent şi corect, iar omul de rând va avea ambele variante. Varianta pe care noi o considerăm „dezinformare”, varianta noastră şi omul va decide pe cine crede, pe cine nu crede.
Reporter: Şi ultima lămurire, dacă îmi permiteţi. Va fi condus acest grup de către DSU? Pentru că s-a pus problema de competențe aici, de specialiști de comunicare.
Raed Arafat: DSU nu va conduce acest grup. Este un grup de colaborare între mai mulți şi aici nu există un șef al acestui grup, care să zică: faceți asta, faceți asta. În niciun caz. Suntem parte din acest grup. Şi alții pot să fie parte din acest grup și informațiile, cum am zis, nu sunt destinate DSU-ului, sunt destinate mai multor entități, private şi publice, şi din mediul ONG-urilor. Deci nu sunt informaţii care sunt destinate doctorului Arafat, că să înţelegem asta, dar DSU le va folosi pentru a răspunde şi a clarifica lucrurile care sunt, hai să zicem, exprimate sau reflectate în mod fals sau incorect sau distorsionat în spațiul public.
Reporter: Domnule Cărbunaru, putem spune că este un grup de lucru în coordonarea Guvernului, ca să nu greșim, sau nu?
Raed Arafat: Nu cred…
Dan Cărbunaru: Nu este rolul Guvernului să spună dacă greșiți dumneavoastră sau nu. Şi pornind de la acest lucru extrem de serios, pot să vă confirm că nu se ocupă Guvernul României cu stabilirea tipurilor de adevăruri care circulă în spațiul public. Însă este rolul Guvernului și responsabilitatea instituțiilor publice din România să informeze corect opinia publică și eventual să o facă în timp util. Am văzut ce s-a întâmplat în cazul creșterii prețurilor la carburanți. Am văzut ce s-a întâmplat în cazul aşa-zisei crize a uleiului sau ce se mai întâmplă în cazul așa-ziselor crize de alte tipuri de produse alimentare sau de altă natură, iar autoritățile trebuie să informeze de îndată ce în spațiul public, chiar și în intermediul unei rețele de social media încep să circule informații privind situații care generează o anumită stare de preocupare, acele lucruri trebuie verificate, iar opinia publică trebuie să cunoască adevărul despre această situaţie. Aceasta este obligația statului român şi vă dau exemplu cu ceea ce am făcut la nivel guvernamental împreună cu societatea civilă, împreună cu reprezentanții mediului privat, retailerii în situația generată de aşa-zisa criză a uleiului, care nu exista. România produce floarea-soarelui cât să genereze suficient ulei pe care românii să îl consume în următorii ani, în afară de anul în care se produce în România și mai sunt și alte exemple. Ministerul Agriculturii a prezentat foarte clar situația stocurilor din România nu doar în legătură cu uleiul, ci și în legătură cu alte produse alimentare. Nu există absolut niciun fel de problemă. Iar atunci când în spațiul public apar astfel de semnale, rolul autorităților este să prezinte situația reală, tocmai ca oamenii să nu fie accidentați în benzinării, cum s-a întâmplat cu acea doamnă care se afla la coadă pentru a alimenta, gândindu-se că prețul carburanților va crește până la un nivel pe care nici măcar astăzi nu l-am văzut în România, așa cum se întâmplă, am văzut, în Bulgaria, unde oamenii ajung să fie victima îmbulzelii din magazine, pe fondul unor știri nereale. Pentru a preveni acest lucru, autoritățile trebuie să intervină în timp rapid, cu informații complete, credibile, împreună cu cei care sunt într-un fel sau altul afectați, mă refeream acum la rețeaua marilor retaileri, care înțeleg că din nou au făcut precizări, dând asigurări, alături de autoritățile publice, că nu există o criză a alimentelor în România și că românii nu au de ce, ca atare, să facă diverse cozi pentru a-şi face stocuri la diverse produse.
Raed Arafat: Dacă vreți, vreau să completez un lucru, totuși. Deci, dezinformarea, trebuie să înțelegem cu toţii, este o armă în aceste momente. O armă a altora. Noi trebuie să o combatem. Ca să o combatem, trebuie să știm de ea. Circulă foarte multe chestii în spațiul online, în spațiul public şi este normal să știm, ca să putem să reacționăm și să răspundem cu punctul nostru de vedere. Noi nu am trecut la închiderea unor portaluri sau alte chestii, dar vedeți în lume deja s-au luat unele măsuri, chiar de țări foarte democratice. Noi nici nu am luat, nici nu am recomandat, nici nu asta a fost intenția, dar o armă care este folosită în aceste momente, care este arma dezinformării și a manipulării, trebuie să aibă răspuns imediat, ca să putem să oprim orice posibilitate de a impacta negativ societatea și instituțiile care deservesc oamenii. Mulțumesc!
Dan Cărbunaru: Iar acest lucru se face cu informații la care publicul să aibă acces în timp real și concret. Răspunsul autorităților nu este cenzură, nu este limitarea dreptului la informare sau la liberă exprimare, ci dimpotrivă, asigurarea unui canal de comunicare în timp real între cetățeni, între opinia publică și sursele oficiale de știri, care sunt datoare să prezinte poziția autorităților de fiecare dată când în spațiul public apar semne de întrebare în legătură cu diverse domenii, cu respectarea, așadar, a dreptului de liberă exprimare și, bineînțeles, responsabilităților pe care autoritățile le au în comunicarea cu cetățenii. Vă rog, alte întrebări?
Reporter: Sigur. Bună ziua, domnule Cărbunaru! Aş dori să vă adresez o întrebare…
Dan Cărbunaru: Vă rog!
Reporter: Apropo de ceea ce s-a întâmplat în privința carburanților, surse politice vorbesc despre stabilirea într-un fel sau altul a unui preț care să fie undeva pe la 8 lei pentru carburanți. Confirmați o astfel de discuție, apropo de analizele care sunt făcute acum în cadrul coaliției?
Dan Cărbunaru: Discuțiile la nivelul coaliției desigur că au o natură politică. Aici, la nivelul Executivului, anunțăm măsurile care sunt decise. De îndată ce există măsuri convenite la nivelul guvernului, vom fi primii care să le anunțe.
Reporter: Și tot pentru că săptămâna aceasta ar urma să apară și ordonanța privind prețurile din energie – este o variantă discutată acum în Guvern, ca prețurile la gaze și la energia termică să fie stabilite de stat pentru o perioadă de un an de zile? Să existe și anumite praguri pentru ca facturile să nu crească și mai mult?
Dan Cărbunaru: Premierul României a anunțat încă de la definitivarea formei (…) după 1 aprilie, când, practic, actualul pachet în domeniul energiei și furnizorii de gaze naturale urmează să expire. Acest pachet este deja prezentat și a fost transmis chiar în direct de la sediul Guvernului. Dacă vor fi elemente suplimentare legate de acest pachet, în momentul în care Guvernul va lua această decizie, vor fi prezentate și toate celelalte măsuri, în cursul, probabil, acestei săptămâni, chiar aici, în această sală.
Reporter: Așadar, planurile ar merge pentru un an de zile, adică până în aprilie 2023? Aceste măsuri care sunt gândite, ar fi gândite pentru o perioadă de un an de zile?
Dan Cărbunaru: Aceste măsuri, așa cum a anunțat și premierul României, spre deosebire de cele de până acum, care au avut secvenţieri mai mici, sunt gândite să acopere cel puțin o perioadă de termen, să-i spunem, mediu, adică cel puțin un an de zile. Tocmai pentru a oferi o perspectivă de stabilitate populației, oamenilor, în locuințele, în gospodăriile lor, dar și companiilor, firmelor, care de asemenea au nevoie de o predictibilitate. Traversăm deja de câțiva ani de zile o criză generată de pandemie, o criză sanitară, așadar, o criză generată de prețurile la energie și la gaze naturale; avem războiul generat de Federația Rusă în Ucraina. Sunt, așadar, crize suprapuse, care necesită intervenția autorităților și cu o perspectivă ceva mai largă, tocmai pentru ca oamenii să își poată gestiona cheltuielile zilnice, bugetul lunar, dar și cei care acționează în mediul de afaceri, pentru că dezvoltarea României depinde foarte mult de continuitatea pe care o are mediul de afaceri (…) Și, bineînțeles, cu astfel de măsură pe un termen mai îndelungat contribuie și la planurile pe care oamenii și le pot face. Mulţumesc. Vă rog, dacă nu mai sunt alte întrebări, v-aș mulțumi foarte mult și vă dau încă o dată asigurări – suntem, încă o dată, în contact permanent cu reprezentanții rețelelor de retail, dar și cu autoritățile guvernamentale care gestionează astfel de situații. Nu există nicio perspectivă de criză alimentară. Există stocuri de produse suficiente și ca atare, nicio justificare pentru ca oamenii să se grăbească și să-și gestioneze nivelul de aprovizionare dincolo de ceea ce se întâmplă în mod curent. Mulțumesc foarte mult!
