Românii din străinătate au demonstrat în sfârşit că sunt o forţă electorală demnă de luat în seamă pentru că la ultimul scrutin nu au ezitat să stea la cozi de câteva ore ca să voteze pentru alegerile prezidenţiale şi pentru referendum.Aproape 100 de mii de voturi au venit din străinătate şi cu siguranţă că ar fi fost mai multe dacă sistemul de votare nu ar fi fost îngreunat de completarea declaraţiilor pe proprie răspundere sau dacă ar fi existat o formă alternativă de votare cum este votul prin poştă sau electronic. În Spania cozile au fost în special la secţiile din marile oraşe, dar participarea românilor s-a simţit şi în localităţi unde nu se mai organizaseră alegeri.
Participarea românilor la vot a fost surprinzător de mare dacă este să ne luăm după datele de la ultimele alegeri când au votat doar 6200 la parlamentare şi 1100 la europarlamentare.
În 22 noiembrie, alegerile prezidenţiale şi referendumul referitor la reformarea Parlamentului au atras cel mai mare număr de români la secţiile de votare din Spania din istoria alegerilor organizate pentru românii de aici. Cu toate că nu toţi au aflat de secţiile noi înfiinţate, în total 38, la misiunile diplomatice şi în locurile în care s-au mai organizat alegeri, participarea a fost foarte mare. La Madrid, practic de la ora 10 dimineaţa s-a format coadă la ambele secţii înfiinţate în interiorul Ambasadei.
Cozi s-au înregistrat şi la Castellon, la Barcelona, Zaragoza şi în alte secţii din zona Madrid (Coslada, Alcala de Henares…). La aceste alegeri au votat peste 20 de mii de români în toată Spania, fiind stabilit astfel un nou record de participare după referendumul din 2007. Procesul de votare s-a derulat cu foarte mare greutate în multe locuri, iar nervii şi nemulţumirile au prezenţi pe tot parcursul zilei în secţiile de votare.
În cursul zilei, la Madrid, la sediul Ambasadei, la un moment dat, media de aşteptare a fost de peste o oră şi jumătate. Procedura de vot a fost complicată atât de completarea declaraţiilor pe proprie răspundere, dar mai ales de mulţimea datelor pe care membrii comisiilor electorale au fost obligaţi să le completeze pe listele speciale, în străinătate neexistând un registru electoral. Cu jumătate de oră înainte de închiderea urnelor la Madrid mai era coadă, iar la Castellon, cei care aşteptau să voteze erau cam 400.
Alcázar de San Juan: „Nu mai vrem să fim slugi”
La cele două secţii de votare din provincia Ciudad Real, respectiv Alcázar de San Juan şi oraşul Ciudad Real, numărul alegătorilor care s-au prezentat în faţa urnelor pentru a-şi exprima opţiunea a depăşit cu mult toate aşteptările. La nici unul dintre scrutinurile organizate anterior în această regiune din centrul Spaniei nu s-au înregistrat cifre similare cu cele din data de 22 noiembrie. Spre exemplu, la secţia de votare din Alcázar de San Juan, în medie numărul alegătorilor se situa undeva în jurul cifrei de 100 de persoane. De această dată, în Alcázar au votat aproape 700 de persoane. Întrebarea cea mai firească era: ce i-a scos din casă pe toţi aceşti oameni? Răspunsul îl ofereau chiar grupurile de alegători, care manifestau ceea ce i-a impins la vot: „Venim să votăm pentru că în România lucrurile TREBUIE să se îndrepte, să putem şi noi să ne întoarcem acasă, nu mai vrem să fim slugi printre străini”, spunea Cristi, unul dintre votanţi. În urma numărării voturilor valabil exprimate în ziua scrutinului, s-a constatat că 70% dintre alegători l-au susţinut pe Traian Băsescu, cu 399 de voturi pentru, fiind urmat la mare diferenţă de Crin Antonescu, Corneliu Vadim Tudor şi Mircea Geoană.
La Valencia, 22 noiembrie a fost o zi interminabilă pentru membrii biroului electoral al secției de votare 252 din Valencia. Votanții au început să asalteze secția de votare în jurul orei 8.30 și nu s-au oprit până la ora 21 când s-a închis cu circa 20 de persoane în interior care așteptau să voteze.
Procesul de votare a fost îngreunat de cele două declarații pe care fiecare votant trebuia să le completeze. Doar 51 dintre alegători au renunțat să voteze pentru referendum și au avut de completat o singură declarație prin care se angajau să nu mai viziteze și alt birou electoral. Și cum tehnic au fost două proceduri de vot separate, pentru referendum și pentru președinte, fiecare votant era înregistrat separat pe două liste cu toate datele de identificare posibile.
Au fost alegători din toate provinciile țării, de la sat și de la oraș, oameni simpli și profesori universitari. Estimările pe care diverse persoane le-au făcut asupra celor care au venit să voteze dar au renunțat din cauza cozii merg de la câteva zeci de persoane la câteva sute. Cei care au votat au făcut-o cu calm pentru a demonstra, așa cum însuși spuneau, că în Valencia sunt mulți români și că le pasă de situația politică din România.
Câștigătorul alegerilor prezidențiale din Valencia a fost Traian Băsescu cu peste 50% din voturi (474 voturi). La distanță mare, Crin Antonescu a convins să treacă testul cozii de la secția de votare 103 persoane, în vreme ce Mircea Geoană s-a ales cu 91 de voturi ale românilor din Valencia. Corneliu Vadim Tudor a reușit să aducă la vot în Valencia 67 de simpatizanți.
Haos electoral la Barcelona…
Puţine afişe electorale în provincia de Barcelona, foarte puţine informaţii referitoare la alegerile din 22 noiembrie, multe nemulţumiri şi cozi mari, declaraţii semnate şi completate pe maşinile parcate haotic în faţa Consulatului, ore de aşteptare fără certitudinea că se va putea vota… Aceasta era atmosfera în jurul misiunii dimplomatice în 22 noiembrie.
La ora 15, în faţa Consulatului General al României din Barcelona erau mulţi alegători care aşteptau cu nerăbdare să poată intra în secţia de votare. Persoane venite din zona Barcelonei, ba chiar din Leida sau Girona, aşteptau să primească Declaraţia în dublu exemplar ca mai apoi să poată vota.
Din cauza lipsei de informare s-au creat confuzii şi multă lume aştepta să intre la vot la cele două intrări ale Consulatului: strada Alcoy si strada St. Juan de la Salle. De fapt, pentru a facilita accesul de vot, Consulatul a decis să ofere persoanelor în vîrstă şi familiilor care veneau însoţite de copii posibilitatea de a putea intra la vot prin accesul din strada St. Juan de la Salle, însă lumea dezorientată pierdea timpul la o uşă sau alta.
Mulţi alegători au venit cu speranţa de a putea schimba prin votul lor situaţia actuală din România. Adrian (19 ani) a venit singur din Sant Quirze del Vallès pentru a-şi exercita dreptul la vot: „Vin să votez pentru o Românie mai bună. M-am informat singur, am urmărit la televizor sau am căutat pe internet informaţiile referitoare la candidaţi. Eu cred că multă lume a venit la vot din cauza crizei. Cred că se mai poate schimba ceva! Aş vrea să se schimbe mafia din România, şi mai ales corupţia din politică. Aş vrea să mă întorc în România, însă nu la România actuală!”
Alţi alegători au venit din Leida sau din Girona, neştiind că anul acesta s-au înfiinţat comisii electorale şi în aceste oraşe. Deziluzia a fost şi mai mare atunci cînd s-au izbit de aceeaşi lipsă de organizare de la secţia de votare şi mai ales de puţinul sprijin pe care l-au primit din partea autorităţilor. E deja ştiut faptul că multă lume e nemulţumită de serviciile primite de la Consulat, spaţiul unde este amenajat este practic inaccesibil, iar mijloacele de transport sunt puţine în acestă zonă.
Cei care s-au hotărît să vină la vot au venit cu maşinile personale, cu trenul sau cu autobuzul, pentru că toţi au crezut în importanţa pe care o are şi votul românului plecat din ţară. „Am ajuns la Consulat la ora 11.30 pentru că mă gîndeam că nu va fi aglomeraţie. Am venit cu gîndul că votul nostru va schimba ceva în România; am votat şi pentru românii de afară ca să aibă la ce să se întoarcă în ţară. Cred că pe candidaţii de anul acesta îi motivează lupta pentru putere, noi însă suntem îndoiţi că se va schimba ceva în bine; ideal ar fi să vină la conducerea ţării o persoană care să fie în afara politicii actuale din România şi să o luăm de la zero. Alegerile de anul acesta s-au pregătit mai bine decît în alţi ani, pentru că s-au deschis mai multe secţii de votare şi în alte zone, cu toate acestea lumea e nemulţumită că se merge încet, dar scuza ar fi că sunt trei voturi”, ne-a mărturisit Sebastiana, venită din Parets del Vallès şi care abia la ora 16.30 a putut să voteze.
Geanina, din Barcelona, ne-a precizat că „mulţi alegători din provincia Barcelona au venit la vot pentru că au avut pus la dispoziţie transportul, iar mulţi sunt motivaţi de partea financiară. Multe persoane nu mai cred într-o schimbare, mulţi votează din solidaritate! Cozile sunt destul de mari, mulţi se enervează pentru că nu găsesc loc de parcare. Multe nemulţumiri apar din ineficienţa Consulatului şi din cauza spaţiului unde e amplasat”.
Se pare că lipsa unei campanii electorale se explică prin faptul că nu au fost acorduri semnate cu autorităţiler locale şi nu s-au putut pune postere pentru că multe asociaţii sau biserici s-au păstrat neutre pentru ca membrii acestora să nu pară partizanii unui partid politic.
Un domn din Sabadell ne-a spus cu sinceritate că „speră ca votul să schimbe ceva în România. Dacă se schimbă moneda şi ne vor plăti mai bine în România, ne întoarcem toţi acasă. Eu de cîţiva ani tot spun că „La anul mă întorc în ţară …” şi nu mă mai întorc!!!”
Persoanele care aşteptau de ceva ore la poarta Consulatului erau însă convinse de faptul că această datorie e una importantă şi că orice român ar trebui să participe la vot: „Venim la vot pentru că dorim să se schimbe mentalitatea în România, vrem să se schimbe preşedintele! Venim pentru că dorim să fie mai bine în România”. Cei care reuşiseră să intre în incinta secţiei de votare se confruntau cu aceeaşi situaţie: verificarea datelor şi completarea Declaraţiei împiedicau buna desfăşurare a votului.
„Am bătut atîta drum ca să vin la Barcelona pentru că sunt român! Aşteptăm aici înăuntru de 2 ore. Stăm la rînd pentru că am venit cu speranţa că se va schimba ceva în România. Speranţa nu moare!”. Mulţi alegători au rupt declaraţiile şi au renunţat la vot pentru că aşteptau deja de 4 ore şi nu mai aveau răbdare să îndure situaţia care se crease, alţii trebuiau să ajungă la serviciu, alţii pur şi simplu nu mai înaintau niciun pas la coada formată.
Locul unde se află Consulatul constituie o altă piedică pentru mulţi români: e situat într-o zonă dificilă, nu e loc de parcare, mulţi dintre cei care au venit la vot au primit şi amenzi pentru că parcaseră maşinile în locuri nepermise. „Ar trebui făcute reclamaţii la MAE pentru a prezenta situaţia creată şi să solicităm o suplimentare de personal şi mai multe secţii de votare! E bătaie de joc, mame cu copii aşteaptă la uşa cealaltă. Nu ne permitem să stăm aşa de mult la coadă, merge încet. E o proastă organizare, s-au pierdut voturi importante din cauza organizării. A fost mereu haos, la Europarlamentare nu a fost participare. Nu au preconizat numărul foarte mare de alegători de anul acesta. Trebuiau să se gîndească şi la faptul că vor fi mai mulţi alegători. Ar fi putut să facă mai multe secţii de votare.
Fără nicio pretenţie putem veni să verificăm buletine sau paşapoarte. De asta merge încet. Am pierdut aici o jumătate de zi. Pe data de 6 sperăm să fie o altă organizare!” ne-au precizat mai multe persoane care la ora 17 putuseră să voteze şi se întorceau acasă după o zi grea de nervi şi aşteptări. Cei mai mulţi însă au plecat fără să poată vota, iar dezamăgirea lor e şi mai mare, pentru că în Catalunya au fost doar 4 secţii de votare comparativ cu numărul impresionant de români care locuiesc în prezent în această zonă. În mai multe secţii din Spania, la ora 21 încă erau români la coadă care vroiau să voteze. Dincolo de problemele existente, participarea masivă a românilor a demonstrat că şi cei care trăiesc în Spania vor să fie băgaţi în seamă de politicieni.
La două zile după încheierea scrutinului, Biroul Electoral pentru Secţiile de Votare din Străinătate a publicat rezultatele care sunt asemănătoare cu cele din ţară, dar cu câteva excepţii notabile.
Românii din străinătate au votat cu 55% pentru Traian Băsescu, dar următoare opţiune a fost liberalul Crin Antonescu, urmat de socialistul Mircea Geoană.
REZULTATELE ALEGERILOR PREZIDENŢIALE ÎN STRĂINĂTATE (Total voturi exprimate: 95068)
|
|
CANDIDAT |
VOTURI |
PROCENTAJ |
|
1 |
Băsescu |
52904 |
55,65% |
|
2 |
Antonescu |
16449 |
17,30% |
|
3 |
Geoană |
11717 |
12,32% |
|
4 |
Vadim |
5080 |
5,34% |
|
5 |
Oprescu |
3190 |
3,36% |
|
6 |
Becali |
2285 |
2,40% |
|
7 |
Kelemen |
999 |
1,05% |
|
8 |
Cernea |
949 |
1,00% |
|
9 |
VOTURI NULE |
675 |
0,71% |
|
10 |
Manole |
367 |
0,39% |
|
11 |
Iane |
231 |
0,24% |
|
12 |
Potârcă |
110 |
0,12% |
|
13 |
Rotaru |
102 |
0,11% |
În Spania, preferinţa românilor pentru Traian Băsescu a fost şi mai contundentă, acesta acaparând 57 % din voturile exprimate.
Votul românilor din Spania la primul tur la Prezidenţiale – total voturi exprimate: 20884
|
|
CANDIDAT |
VOTURI |
PROCENTAJ |
|
1 |
Băsescu |
11971 |
57,32% |
|
2 |
Antonescu |
2669 |
12,78% |
|
3 |
Geoană |
2389 |
11,44% |
|
4 |
Vadim |
1991 |
9,53% |
|
5 |
Becali |
714 |
3,42% |
|
6 |
Oprescu |
672 |
3,22% |
Revenind la situaţia generală în diaspora, la Referendumul privind reducerea numărului de parlamentari, opţiunea românilor din străinătate a fost foarte clară: peste 90% vor mai puţini parlamentari, în timp ce pentru reformarea parlamentului la o singură cameră, procentul de aprobare a fost ceva mai mic, dar decisiv, 79%. Următorul tur al alegerilor prezidenţiale va avea loc în 6 decembrie în aceleaşi secţii de votare.
