Propunerea cuprinde toate produsele, atât cele fabricate în UE pentru consum intern și export, cât și cele importate, fără a viza anumite întreprinderi sau industrii. Această abordare cuprinzătoare este importantă deoarece se estimează că 27,6 milioane de persoane lucrează forțat, în multe sectoare industriale și pe fiecare continent. Munca forțată este practicată cel mai mult în economia privată, dar uneori este impusă și de la nivel de stat. Propunerea se bazează pe definiții și standarde convenite la nivel internațional și evidențiază importanța unei cooperări strânse cu parteneri mondiali. Autoritățile naționale vor fi împuternicite să retragă de pe piața UE produsele fabricate prin muncă forțată, în urma unei anchete. Autoritățile vamale din UE vor identifica și vor opri la frontierele UE produsele fabricate prin muncă forțată.

Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv și comisar pentru comerț, a declarat: „Această propunere va aduce o schimbare reală în combaterea sclaviei moderne, care afectează milioane de oameni din întreaga lume. Obiectivul nostru este de a elimina de pe piața UE toate produsele fabricate prin muncă forțată, indiferent de locul în care au fost fabricate. Interdicția noastră se va aplica deopotrivă produselor fabricate pentru uz intern, celor destinate exportului și celor importate. Autoritățile competente și autoritățile vamale vor colabora strâns pentru a face ca sistemul să fie robust. Am căutat să reducem la minimum sarcina administrativă pentru întreprinderi, printr-o abordare croită pe situația IMM-urilor. În plus, ne vom aprofunda cooperarea cu partenerii noștri mondiali și cu organizațiile internaționale.”

Comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, a declarat: „În geopolitica de azi, avem nevoie de lanțuri de aprovizionare sigure și sustenabile. Nu putem menține un model de consum de bunuri care sunt produse în mod nesustenabil. A fi lideri industriali și tehnologici presupune să fim mai fermi în apărarea valorilor noastre și în stabilirea normelor și standardelor noastre. Piața noastră unică este un atu formidabil pentru a preveni circulația în UE a produselor fabricate prin muncă forțată și este o pârghie pe care o putem utiliza pentru a promova o creștere a sustenabilității în întreaga lume.”

Funcționarea în practică a instrumentului vizând munca forțată

Autoritățile naționale din statele membre vor pune în aplicare interdicția printr-o abordare solidă, bazată pe riscuri și pe asigurarea respectării legislației. Într-o etapă preliminară, ele vor evalua riscurile de implicare a muncii forțate pe baza unor diverse și multiple surse de informații care, în ansamblu, ar trebui să faciliteze identificarea riscurilor și să contribuie la concentrarea eforturilor lor. Ele pot include contribuții din partea societății civile, o bază de date privind riscurile de implicare a muncii forțate, axată pe produse și zone geografice specifice, precum și diligența necesară pe care o desfășoară întreprinderile.

Autoritățile vor demara anchete cu privire la produsele pentru care există suspiciuni întemeiate că au fost fabricate prin muncă forțată. Ele pot solicita informații de la întreprinderi și pot efectua controale și inspecții, inclusiv în țări din afara UE. În cazul în care autoritățile naționale constată implicarea muncii forțate, ele vor dispune retragerea produselor deja introduse pe piață și vor interzice introducerea produselor pe piață și exportarea acestora. Întreprinderile vor fi obligate să elimine produsele în cauză. Autoritățile vamale ale statelor membre vor fi responsabile de asigurarea respectării legislației la frontierele UE.

În cazul în care autoritățile naționale nu pot colecta toate dovezile de care au nevoie, de exemplu din cauza lipsei de cooperare din partea unei societăți sau a unei autorități de stat din afara UE, ele pot lua decizia pe baza faptelor disponibile.

Autoritățile competente vor aplica principiul evaluării bazate pe riscuri și principiul proporționalității, pe tot parcursul procesului. Pe acest fundament, propunerea ia în considerare în mod deosebit situația întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri). Fără a fi exceptate, IMM-urile vor beneficia de concepția specifică a măsurii și anume, autoritățile competente vor lua în considerare dimensiunea și resursele operatorilor economici în cauză și magnitudinea riscului de implicare a muncii forțate înainte de a declanșa o anchetă. IMM-urile vor avea la dispoziție și instrumente de sprijin.

Comisia va emite orientări în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a regulamentului în cauză. Orientările vor include îndrumări vizând diligența necesară în materie de muncă forțată și informații privind indicatorii de risc de implicare a muncii forțate. Noua Rețea a UE vizând produsele obținute prin muncă forțată va servi drept platformă pentru coordonarea și cooperarea structurată între autoritățile competente și Comisie.   

Următoarele etape

Propunerea trebuie de acum să fie discutată și aprobată de Parlamentul European și de Consiliul Uniunii Europene înainte de a putea intra în vigoare. Se va aplica după 24 luni de la intrarea ei în vigoare.

Context

Propunerea de astăzi urmează angajamentului asumat de președinta von der Leyen în discursul din 2021 privind starea Uniunii. UE promovează munca decentă în toate sectoarele și domeniile de politică, în conformitate cu o abordare cuprinzătoare care vizează lucrătorii de pe piețele interne, din țările terțe și din lanțurile de aprovizionare globale. Ea include standarde fundamentale referitoare la muncă, cum ar fi eliminarea muncii forțate. Comunicarea privind Munca decentă la nivel mondial, prezentată în februarie 2022, stabilește politicile interne și externe pe care UE le utilizează pentru a pune în aplicare munca decentă la nivel mondial, inclusiv prin intermediul parteneriatelor internaționale, al comerțului, al vecinătății și extinderii UE, al combaterii traficului de persoane și al achizițiilor publice.

În plus, UE abordează în mod proactiv încălcările muncii decente, inclusiv munca forțată, în contexte internaționale multiple, cum ar fi Organizația Internațională a Muncii, G7 și Organizația Mondială a Comerțului.

În iulie 2021, Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă au publicat orientări menite să sprijine întreprinderile din UE să ia măsuri adecvate pentru a combate riscul de implicare a muncii forțate în operațiunile lor și în lanțurile lor de aprovizionare, ca punte de legătură către o legislație orizontală cu caracter obligatoriu privind diligența necesară în domeniul în cauză.

În propunerea sa de Directivă privind diligența necesară în materie de sustenabilitate a întreprinderilor, adoptată în februarie 2022, Comisia a stabilit obligații în materie de diligență necesară pentru întreprinderile mari prin care să identifice, să prevină, să atenueze și să țină seama de efectele negative efective și potențiale asupra drepturilor omului, inclusiv asupra drepturilor lucrătorilor și a mediului de-a lungul lanțurilor de aprovizionare globale.

Pentru informații suplimentare

Întrebări și răspunsuri

Fișă informativă

Propunere de Regulament privind interzicerea pe piața Uniunii a produselor obținute prin muncă forțată

Sursa: Comisia ia măsuri pentru a interzice pe piața UE produsele fabricate prin muncă forțată