Galerie foto
[CHECK AGAINST DELIVERY]
Denys Shmyhal: Stimate domnule prim-ministru, doamnelor și domnilor, întrevederea noastră de astăzi cu colegul Nicolae-Ionel Ciucă se desfășoară într-un punct nou de trecere a frontierei. Deschiderea acestui punct de trecere a frontierei reprezintă o apropiere între statele noastre și confirmă drumul nostru spre integrarea europeană. Ne-am întâlnit într-o perioadă foarte dificilă pentru Ucraina, adică în perioada când agresorul distruge toată infrastructura critică a Ucrainei, mai ales că se apropie iarna. Suntem recunoscători părții române pentru susținerea integrității teritoriale și suveranității Ucrainei. România ne susține foarte activ în lupta împotriva agresorului, România susține ideea formării unui tribunal internațional, România ne susține pe parcursul nostru spre viitor. Am fi foarte recunoscători părții române dacă ar recunoaște la nivel oficial Rusia ca stat sponsor al terorismului și ne-ar susține în inițiativa noastră de a exclude Rusie din OCEMN (Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră). Suntem recunoscători părții române pentru disponibilitatea de a se încadra în reconstruirea Ucrainei, în special regiunea Novopetrovsk. Astăzi, împreună cu colegul meu, cu domnul prim-ministru Nicolae Ciucă, am deschis acest punct de trecere la frontiera noastră comună și după 24 februarie direcția spre Occident a devenit cea mai importantă pentru noi, anume, între această direcție am redirecționat exportul nostru, anume, spre Occident, în țările vecine au venit persoanele care au fost nevoite să părăsească țara. Anume, prin aceste frontiere se întorc cetățenii noștri acasă, prin aceste frontiere trec ajutoarele umanitare voluminoase din partea țărilor Uniunii Europene.
Deci, de aceea, lărgirea/deschiderea noului punct de trecere este o prioritate pentru guvernul Ucrainei. Deja am reconstruit un număr de puncte de trecere la granița cu Polonia, inclusiv în regiunea transcarpatică am reconstruit un punct de trecere cu Slovacia. Dar progresul cel mai mare l-am atins la frontiera ucraineano-română. De astăzi, va lucra aici un punct nou de trecere a frontiere Krasnoilsk – Vicovu de Sus. Deschiderea lui era prevăzută încă de acel acord interguvernamental din 2012, dar astăzi noi am realizat în practică acest proiect ambițios. Este primul punct de trecere a frontierei care a fost construit de la zero, din 1999 până acum. Cât de curând se reconstruiește și cât de curând se va deschide punctul de trecere Diakivți – Racovăț. Cât de curând va fi deschis și acest punct pentru traficul de transport. Am discutat și despre perspective. În perspectivă se planifică deschiderea încă a șapte puncte de trecere la frontiera noastră. De aceea, susținem inițiativa părții române de a crea un grup de lucru, de lărgire și dezvoltare a infrastructurii de frontieră la granița noastră comună.
E foarte important, că la acest proces va participa și Misiunea Consultativă a Uniunii Europene din Ucraina. Participarea lor va contribui la obținerea unor fonduri din Uniunea Europeană pentru dezvoltarea acestei infrastructuri. Dezvoltarea infrastructurii de frontieră va avea consecințe pozitive pentru Ucraina, fără echivoc. Va crește exportul spre România și alte țări ale Uniunii Europene. Se va mări volumul de mărfuri pe care le va obține Ucraina. Acest lucru va contribui și la intensificarea relațiilor economice dintre Ucraina și România. Sunt convins că împreună vom învinge inamicul și vom deschide o nouă etapă de dezvoltare. Și, la sfârșit, aș vrea să-i aduc sincere mulțumiri domnului prim-ministru, Guvernului României și întreg poporului român pentru susținerea necondiționată a Ucrainei. Aici avem expuse câteva tiruri cu ajutor umanitar, ajutor umanitar pe care România, chiar din primele zile ale războiului, ni-l oferă și continuă să ofere. E foarte important pentru noi că România ne oferă și generatoare, deoarece avem o criză energetică și cred că împreună vom trece această criză. Vă mulțumesc pentru atenție!
Nicolae-Ionel Ciucă: Domnule prim-ministru Shmyhal, doamnelor şi domnilor reprezentanți ai autorităților locale din România și Ucraina, doamnelor şi domnilor, mă bucur foarte mult să îl revăd pe premierul Ucrainei după ce am avut prima întâlnire la Kiev în 26 aprilie anul acesta. Mă bucur, de asemenea, să participăm împreună la acest eveniment de deschidere a punctului de trecere a frontierei dintre România și Ucraina. Este un eveniment plin de semnificație, așa cum a subliniat și domnul prim-ministru, care atestă relațiile și solidaritatea dintre țările noastre. Într-adevăr este primul punct de frontieră care se redeschide după mulți ani între țările noastre și nu este doar un punct de trecere a frontierei între România și Ucraina, ci este un punct de trecere a frontierei între Ucraina și Uniunea Europeană. În aceste momente deosebite prin care trece Ucraina, momente tragice odată cu declanșarea agresiunii Federației Ruse, avem nevoie ca împreună să dăm dovadă de solidaritate și unitate. Și pentru că am vorbit de rolul pe care îl joacă țările noastre și de rolul pe care-l joacă Uniunea Europeană, dați-mi voie să salut prezența domnului Antti Hartikainen, care este șeful misiunii Uniunii Europene de asistență în Ucraina, și să-i mulțumesc domniei sale și echipei pe care o conduce pentru modul în care s-au implicat pentru fluidizarea și pentru punerea în aplicare a deciziilor luate la nivelul Uniunii și între țările noastre. Deschiderea unui nou punct de frontieră înseamnă, practic, facilități pentru un tranzit mai lejer atât al cetățenilor, cât şi al bunurilor. Mobilitatea persoanelor și bunurilor în acest moment, pentru Ucraina, capătă relevanță vitală, afirmă că are semnificație vitală, relevanță vitală – pentru că în condiţiile în care, după 24 februarie, agresiunea ilegală, premeditată şi neprovocată a Federației Ruse în Ucraina produce efecte şi consecințe dezastruoase pentru cetățenii ucraineni şi pentru Guvernul Ucrainean și putem să vedem care sunt implicațiile atât asupra statelor vecine, cât și asupra întregului continent. Ca atare, Ucraina are nevoie de solidaritatea noastră, are nevoie în aceste clipe de sprijinul pe care comunitatea internațională poate să îl acorde, mă refer în mod deosebit la comunitatea internațională, care împărtășește aceleași valori: libertate, demnitate, valorile lumii internaționale bazate pe reguli și, desigur, dreptul fiecărui stat, dreptul suveran de a-și decide singur viitorul. România a fost alături de Ucraina încă din primele clipe ale declanșării agresiunii și doresc să folosesc și acest prilej pentru a mulțumi cetățenilor români care au dat dovadă de empatie și solidaritate deplină. Și, desigur, vreau să mulțumesc instituțiilor care au înțeles care le este responsabilitatea și au întreprins demersuri care să facă în așa fel încât să putem să participăm la astfel de evenimente ca cel de astăzi. Țara noastră a avut un rol esențial în ceea ce a însemnat asigurarea exporturilor de grâne din Ucraina și, pe cale de consecință, putem spune că țara noastră a jucat un rol important în stabilizarea fluxurilor agroalimentare la nivel european și global, perturbate de agresiunea Federației Ruse. Putem spune, în acest moment, că, prin infrastructura din România, cea feroviară, rutieră, prin porturile de la Constanța și Galați, au fost exportate peste 6,5 milioane tone de grâne din Ucraina. Există în continuare planuri viitoare pentru a putea să facilităm deschiderea mai multor treceri de frontieră. Și există, de asemenea, planuri la nivelul Uniunii Europene care integrează și în interiorul cărora trebuie să ne aliniem, astfel încât să avem o dezvoltare coerentă a acestor facilități. Ca atare, domnule prim-ministru, vom continua să ne coordonăm activitatea, astfel încât, așa cum au fost prezentate cu speranță de către cei care s-au ocupat de inaugurarea acestui punct, să reușim ca nu peste mult timp să deschidem alte puncte de trecerea frontierei. În cadrul întâlnirii de astăzi, desigur, voi discuta cu domnul prim-ministru și despre rolul pe care comunitatea românească îl joacă în acest ansamblu al acțiunilor desfășurate de Ucraina pentru apărarea Ucrainei. Cetățenii români au demonstrat constant că sunt loiali și fideli statului ucrainean. Și sunt convins că acest lucru îl apreciază și l-au apreciat, așa cum am constatat și la întâlnirile pe care le-am avut la Kiev împreună cu domnul președinte Zelenski și domnul prim-ministru. Și este cât se poate de onest să discutăm despre drepturile comunităților atât cea română în Ucraina, cât și cea ucraineană în România. Prin teritoriul României și-au găsit refugiu aproximativ 2,7 milioane de ucraineni, parte dintre ei au ales să rămână în țara noastră. Atât Guvernul României, cât și cetățenii români au făcut tot ceea ce le-a stat în putință pentru a putea să îi sprijine în aceste momente deosebit de grele. Și vom continua ca împreună cu Uniunea Europeană să facem tot ceea ce este necesar în acest sens. Ca atare, revenind la cele două comunități aflate de-a lungul graniței dintre România și Ucraina, avem responsabilitatea să ne asigurăm că este creat acel climat pentru exercitarea plenară și sustenabilă a drepturilor care le revin atât în România, cât și în Ucraina. Am convingerea că această chestiune va rămâne în atenția autorităților ucrainene și încă o dată subliniez că, așa cum ne-am angajat reciproc la Kiev, vom face totul ca cetățenii români și cetățenii ucraineni să se bucure de drepturile care li se cuvin, și de-o parte și de alta a graniței.
Domnule prim-ministru, înainte de încheiere, dați-mi voie ca împreună cu dumneavoastră să le mulțumim tuturor celor care au trudit ca acest punct de trecere a graniței să se realizeze, să devină operațional, să mulțumesc Corpului Diplomatic român la Kiev și Corpului Diplomatic ucrainean la Bucureşti pentru implicare și, de asemenea, să mulțumesc ministerelor implicate: Ministerul Afacerilor Interne, Ministerului Transporturilor și Ministerului Finanțelor, tuturor instituțiilor ai căror reprezentanți se găsesc astăzi prezenți la acest eveniment. Vă mulțumesc!
Reporter: Domnule prim-ministru al Ucrainei, ați pomenit despre șapte puncte, care sunt aceste puncte de trecere și când vor fi deschise?
Denys Smyhal: Un punct de trecere a frontierei Diakivţi-Racovăţ, așteptăm și sperăm că îl vom deschide până la finele acestui an sau maximum în prima lună a anului viitor. Reconstruirea și, de fapt, crearea, deschiderea unui punct de trecere de cale ferată nu departe ca amplasare de punctul de trecere Diakivţi-Racovăţ și încă cinci puncte de trecere a frontierei, o parte din ele au o infrastructură începătoare, unele din ele nu există deloc, le vom construi de la zero. Se va ocupa de dezvoltarea acestei rețele de puncte de trecere Grupul de lucru care a fost propus astăzi de prim-ministrul României. Acum avem șapte, inclusiv punctul de trecere unde ne aflăm aici, și încă 7 le vom dezvolta.
Moderator: Următoarea întrebare din partea reprezentanților mass-media din România.
Reporter: Domnule prim-ministru, în contextul în care vine sezonul rece şi se apropie, e posibil, un nou val de refugiați, ce măsuri concrete va lua România pentru a-i primi pe acești refugiați din Ucraina?
Nicolae-Ionel Ciucă: Știți foarte bine că România a fost primul stat din Uniunea Europeană care a realizat un plan de integrare a cetățenilor refugiați din Ucraina. Acel plan a fost permanent actualizat în funcție de dinamica numărului de cetățeni ucraineni care trec granița, iar în interiorul lui se găsesc toate elementele integrate atât cu ceea ce pune la dispoziție statul român, cât și cu cele puse la dispoziție de către instituțiile internaționale – discutăm aici de Departamentul pentru Situații de Urgență al Uniunii Europene, cât şi de integrarea componentei Înaltului Reprezentant ONU pentru refugiați. Există în momentul de față faze de punere în aplicare a acestor măsuri – au fost discutate personal, le-am discutat cu domnul secretar de stat Arafat și, pentru că resursa umană este foarte importantă și nu este nevoie să se epuizeze parte dintre cei care au fost dislocați în zona de graniță au fost retrași și își desfășoară activitatea în locațiile de reședință, dar tot ceea ce înseamnă echipamente au fost prepoziționate și sunt deja aflate pe două linii de intervenție, astfel încât să poată fi folosite. De asemenea, avem în vedere infrastructura existentă la nivelul instituțiilor, testat, dar, așa cum am colaborat şi ne-am coordonat foarte bine cu societatea civilă, o vom face și în continuare pentru a pune la dispoziție – pentru că locațiile și infrastructura a fost deja identificată – deci pentru a pune la dispoziție, în caz că numărul de refugiați va crește, tot ceea ce este necesar să putem să gestionăm situația.
Desigur, încă o chestiune concretă, am sprijinit și vom continua să sprijinim financiar cazarea cetățenilor ucraineni și în momentul de față vă pot spune că la nivelul Departamentului pentru Situații de Urgență, care gestionează acest aspect, au fost până în acest moment alocate 70 milioane de euro. 39 de milioane au fost deja rambursate de către Uniunea Europeană și au fost, de asemenea, identificate fondurile din care se asigură compensarea pentru cheltuielile la nivel național.
Moderator: Vă mulțumim pentru atenție! Briefingul a luat sfârșit.
