COMUNICAT DE PRESĂ
Ședință comună a Guvernelor României și Regatului Spaniei
Prima ședință a Guvernelor României și Regatului Spaniei a avut loc astăzi, 23 noiembrie 2022, la Castellón de la Plana, coordonată de prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă și de omologul spaniol, Pedro Sánchez Pérez-Castejón.
”Această reuniune este o confirmare concretă a relației istorice dintre țările noastre și a voinței comune de a o consolida pe toate palierele. Comunitatea românească din Spania contribuie la dezvoltarea țării și reprezintă un liant puternic pentru statele noastre. Mă bucură deschiderea omologului meu spaniol de a găsi o soluție care să răspundă dorinței comunității românești rezidente de a păstra cetățenia română în paralel cu obținerea cetățeniei spaniole. Succesul primei ședințe de guvern româno-spaniole va deschide calea unui dialog consolidat pentru promovarea intereselor noastre comune. Vom continua acest dialog la următoarea ședință comună pe care sperăm să o găzduim anul viitor, în România”, a afirmat premierul Nicolae-Ionel Ciucă.
În cadrul reuniunii, cei doi prim-miniștri au adoptat Declarația primei ședințe comune de guvern, document ce confirmă relația profundă dintre România și Regatul Spaniei și consolidarea cooperării, în plan bilateral, european și euroatlantic, prin amplificarea dialogului la toate nivelurile, a schimburilor economice, sociale, culturale și a cooperării sectoriale.
Textul Declarației comune poate fi consultat aici: https://gov.ro/ro/stiri/reuniune-plenara-a-delegatiilor-guvernelor-romaniei-i-regatului-spaniei
În contextul ședinței comune ale celor două guverne au fost semnate documente bilaterale care vor consolida dialogul sectorial, în particular în sfera afacerilor externe, muncă și securitate socială, cultură, sănătate, afaceri interne, agricultură.
Documentele bilaterale semnate sunt următoarele:
• Memorandum de înțelegere între Ministerul Muncii și Solidarității Sociale din România și Ministerul Muncii și Economiei Sociale din Spania
• Memorandum de înțelegere între ministerele afacerilor externe din România și Spania
• Memorandum de înțelegere între Institutul Diplomatic Român și Școala Diplomatică a Ministerului afacerilor externe, UE și cooperării spaniol privind cooperarea în domeniul formării diplomaților
• Memorandum de înțelegere între ministerele culturii din România și Spania
• Memorandum de înțelegere între ministerele afacerilor interne pe linia cooperării în situații de urgență
• Memorandum de înțelegere privind cooperarea în domeniul agriculturii
• Memorandum de înțelegere între ministerele sănătății din România și Spania
Totodată, la nivelul celor două guverne a fost apreciată relația bilaterală economică și dorința de aprofundare și s-a stabilit că există domenii precum energia regenerabilă sau tehnologia digitală, care oferă noi posibilități și oportunități de investiții bilaterale.
S-a convenit, de asemenea, continuarea şi intensificarea sprijinului acordat de România și Regatul Spaniei, precum şi la nivelul NATO şi UE, atât pentru Ucraina, cât şi pentru ceilalţi parteneri din regiune, vulnerabili la acţiunile şi ingerințele Rusiei, în mod special Republica Moldova. ”Mulțumesc președintelui Guvernului Regatului Spaniei, Pedro Sánchez Pérez-Castejón, pentru contribuţia valoroasă, multi-dimensională, a țării sale la securitatea României și la consolidarea posturii NATO de descurajare și apărare pe Flancul Estic. Am agreat împreună importanța implementării obiectivelor stabilite la Summit-ul NATO de la Madrid și am reiterat susținerea României pentru consolidarea posturii aliate la nivelul întregului spațiu euro-atlantic, inclusiv pe dimensiunea sudică”, a declarat premierul Nicolae-Ionel Ciucă.
În ceea ce privește agenda europeană, prim-miniștri celor două state au agreat importanța menținerii unei coordonări strânse între Statele Membre pentru a defini un răspuns viabil şi cuprinzător la provocările curente în domeniul economic şi energetic.
Șeful Executivului de la București a apreciat sprijinul constant al Regatului Spaniei în ceea ce privește aderarea României la Spațiul Schengen. De asemenea, l-a asigurat pe președintele Guvernului Regatului Spaniei de întreg sprijinul României pe durata mandatului pe care această țară îl va deține în al doilea semestru al anului viitor în calitate de Președinție a Consiliului UE.
Alături de șeful Executivului, la ședința comună a Guvernelor român și spaniol, România a fost reprezentată de ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, Attila Cseke, ministrul muncii și solidarității sociale, Marius Budăi, ministrul sănătății, Alexandru Rafila, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Petre Daea, șeful Cancelariei Prim-ministrului, Mircea Abrudean.
Galerie foto
Conferință de presă comună susținută de premierul Nicolae-Ionel Ciucă și președintele Guvernului Regatului Spaniei, Pedro Sánchez Pérez-Castejón
[CHECK AGAINST DELIVERY]
Pedro Sánchez: Bună ziua! În primul rând, aş vrea să mulțumesc orașului Castellón pentru ospitalitatea sa, întregii Comunități Valenciene care ne-a primit cu lumina asta, cu soarele ăsta splendid. Domnule premier, dragă Nicolae, pentru mine, pentru Guvernul Spaniei este o mare plăcere să te primim aici, în Castellón, să primim întreaga delegație a guvernului român. Ne doream mult să avem această întâlnire la vârf între România și Spania. Acum 20 de ani, Declarația politică din anul 2002 a marcat un prim moment important în relația dintre cele două țări. 11 ani mai târziu, în 2013, am ridicat această relație la categoria de ”Parteneriat Strategic” și astăzi celebrăm prima întâlnire la vârf care sperăm să facă parte dintr-un lung șir de întâlniri între cele două țări. Legăturile culturale și lingvistice dintre țările noastre, cei 141 de ani de legături diplomatice dovedesc încă o dată importanța prieteniei dintre țările noastre, în special după intrarea României în NATO și în UE. Cu această ocazie, mi-aș dori să împărtășesc mass mediei trei principii de bază. În primul rând, țările noastre se simt tot mai apropiate și relația dintre ele e tot mai strânsă. Astăzi, în Spania trăiesc, stimate domnule prim-ministru, în jur de 1,1 milioane de români și românce. Orașul acesta, provincia aceasta, de fapt, pe care am și ales-o intenționat, a fost principalul punct de destinație pentru mulți dintre românii veniți în Spania. Este o comunitate foarte dragă și foarte respectată în Spania, o comunitate formată nu numai doar de cei care au venit aici, ci și de-a doua generație care locuiește aici și care contribuie la dezvoltarea și prosperitatea Spaniei. De aceea, doresc să mulțumesc comunității de români prezente aici, în Spania, pentru contribuția adusă la evoluția, progresul țării noastre. Cu toții au strânse legături cu Spania, au rădăcini în Spania. Pentru toți aceștia pe care îi vedem, îi întâlnim zi de zi, am hotărât să creăm un grup de lucru care va analiza posibilitatea de a ajunge să aibă cetățenie spaniolă, fără să fie nevoiți să renunțe la cetățenia română.
În același timp, semnarea memorandumurilor de înțelegere este dovada strânsă dintre cele două țări. În domeniul comerțului am redus din distanța care ne separa. În 2021, am reușit schimburi comerciale în valoare de peste 4,6 miliarde de euro. În consecință, legăturile noastre sunt astăzi și mai puternice și includ toate domeniile. Mai există, desigur, și angajamentul în ceea ce privește poziția în Europa. Atât România, cât și Spania au o vocație europeană care se naște din convingerea noastră europeană. Spania este a patra țară din Uniunea Europeană ca populație, România este pe locul șase și astăzi am avut ocazia să discutăm despre punctele care ne interesează în ceea ce privește agenda europeană și am constatat că avem păreri foarte similare și sunt chestiuni care-i afectează pe cetățenii noștri: prețul energiei, inflația, problema războiului din Ucraina.
De asemenea, suntem hotărâți să avem o Europă fără frontiere interioare, de aceea, mă bucur că, în mai multe ocazii, Comisia Europeană a subliniat că România îndeplinește toate condițiile pentru a fi inclusă în Spațiul Schengen, iar noi reiterăm sprijinul nostru în acest domeniu. În ultimă instanță, ambele țări sunt profund angajate în siguranța și pacea pe acest continent. Am vorbit, firește, despre problema Ucrainei, care este țară vecină României. Mai mult de două milioane de refugiați ucraineni au ajuns deja în România. În Spania, am primit 150.000 de ucraineni refugiați în urma războiului și avem centre de primire în această comunitate și mai există și altele în Málaga, în Alicante. Tocmai pentru a-i primi pe acești refugiați după cum merită și după cum au nevoie să fie primiți și ajutați. Noi condamnăm clar atacurile împotriva civililor din Ucraina, atacurile împotriva infrastructurii ucrainene, în special acum când se apropie iarna, care afectează alimentarea cu apă și căldură necesare populației ucrainene.
De asemenea, avem un element foarte clar pe flancul estic în Europa, de aceea vom trimite 130 de militari și opt avioane militare pentru a desfășura operațiuni în Marea Neagră. Așadar, angajamentul Spaniei față de siguranța pe flancul estic NATO este clară și este un angajament despre care am discutat cu domnul premier, care include și alte țări precum Republica Moldova, o țară pe care am vizitat-o în iunie și despre care am discutat pe larg, în special despre aderarea Republicii Moldova în UE.
În ultimă instanță, este important să facem față lipsei de alimente provocate de războiul din Ucraina. Există coridoare care permit ieșirea cerealelor din Ucraina în exterior și asta a permis exportul a mai mult de 10 milioane de tone de cereale din Ucraina și astfel s-a atenuat un pic criza alimentară provocată în anumite zone ale lumii. În ultimă instanță, domnule premier, cred că a fost o întâlnire cu discuții foarte interesante și suntem tot mai convinși de-acum să apărăm ceea ce ne leagă şi să ignorăm distanța geografică şi să ținem cont în special de legăturile comune. Sper că vom continua să lucrăm în acest fel și la alte congrese bilaterale organizate în alte orașe ale Spaniei și ale României, pentru a fi la înălțimea așteptărilor societății civile. Vă mulțumesc încă o dată!
Nicolae-Ionel Ciucă: Domnule președinte al Guvernului Regatului Spaniei, dragă Pedro, doamnelor și domnilor miniștri, distinși reprezentanți ai autorității locale din Castellón, dragi cetățeni ai localității Castellón de la Plana, vă mulțumesc pentru primirea călduroasă și pentru faptul că ați găzduit acest eveniment deosebit de important pentru țările noastre. Faptul că am reușit să realizăm acest summit între Guvernul României și Guvernul Regatului Spaniei reprezintă dovada relațiilor bilaterale, le putem spune istorice, nu doar de natură diplomatică, politică, dar și de natură culturală. Domnul președinte al Guvernului Regatului Spaniei a menționat numărul mare de români care deja trăiesc, studiază, lucrează și își aduc contribuția la economia Spaniei și vă mulțumesc pe această cale, pentru modul în care ați reușit să-i integrați în societatea spaniolă. Vreau să vă mulțumesc, de asemenea, pentru faptul că acest summit nu este doar o activitate formală, iată-ne, trecem la nivelul unor realizări practice. Am adoptat această declarație comună și au fost semnate șapte memorandumuri. Este dovada clară că avem o înțelegere despre ceea ce avem de făcut împreună pentru a putea să dezvoltăm relațiile bilaterale. Practic, așa cum am discutat, activitatea de astăzi este una care vine și prefațează, practic, celebrarea a 10 ani de parteneriat strategic, pe care îl vom aniversa anul viitor, în 2023. Doresc să subliniez încă de la bun început faptul că așa cum a prezentat domnul președinte al Guvernului Regatului Spaniei, astăzi a avut loc o înțelegere pe ceea ce înseamnă constituirea unui grup de lucru care va intra în negocierile privind asigurarea cadrului legal a dublei cetățenii pentru cetățenii români care doresc să obțină și cetățenia spaniolă. Așa cum am subliniat, domnule președinte, este o dovadă clară a modului în care dumneavoastră personal, guvernul spaniol, cetățenii spanioli apreciază relația cu statul român și pe cetățenii români care sunt astăzi prezenți în Spania. Vă mulțumesc foarte mult!
Doresc, de asemenea, să vă mulțumesc pentru decizia pe care ați luat-o de a întări prezența forțelor armate spaniole pe flancul de est. Este o decizie care reprezintă rezultatul summit-ului NATO găzduit la Madrid. Este rezultatul punerii în aplicare a noului concept strategic al NATO. Iată, deja discutăm de prezența unui radar pe flancul estic și o prezență, de asemenea, de personal care asigură operativitatea acestui echipament. Este foarte important să subliniem că nu peste mult timp vor fi prezente în România opt avioane de luptă, de asemenea, cu personalul aferent, o prezență consistentă, o contribuție solidă la ceea ce înseamnă asigurarea măsurilor de securitate pentru întărirea apărării pe flancul estic. Am subliniat și doresc să subliniez și în acest context că România susține abordarea prin care NATO trebuie să se preocupe de tot ceea ce înseamnă asigurarea măsurilor de apărare și descurajare, inclusiv pe flancul sudic, și abordarea 360 de grade în ceea ce înseamnă apărarea teritoriului tuturor țărilor aliate. Subliniez, de asemenea, demersul și susținerea noastră în momentul în care veți prelua președinția Uniunii Europene, de a asigura tot ceea ce este necesar pentru a dezvolta complementaritatea între conceptul strategic al NATO și Busola Strategică a Uniunii Europene și, desigur, celelalte dosare pe care Spania și le va asuma în momentul în care va prelua președinția, în cea de-a doua jumătate a anului viitor.
Este, de asemenea, foarte important să subliniem că au fost semnate aceste memorandumuri, am putut să avem discuții în ședința plenară, fiecare dintre miniștrii prezenți au subliniat liniile de efort, liniile de acțiune pe care vor continua să lucreze. Am subliniat, de asemenea, că vor avea loc follow-up-uri în perioada imediat următoare, invitând la București pe doamna ministru a apărării, pe domnul ministru de interne, rugând, de asemenea, să avem o întâlnire la Madrid prin prezența ministrului digitalizării din România și, desigur, ulterior toate aceste chestiuni să se concretizeze în activități practice, inclusiv la nivelul Ministerului Muncii, cu doamna vicepreședinte, la nivelul Ministerului Dezvoltării. Sunt chestiuni de bună practică, de la care noi avem ce învăța și, așa cum am spus și în ședința plenară, îmi doresc foarte mult ca și la nivelul Ministerului Sănătății să existe o colaborare foarte bună, ținând cont de modelul de sistem de asigurare medicală pe care Spania îl are și de la care noi avem de învățat.
Sigur, am discutat aspectele legate de securitatea în regiunea Mării Negre, despre efectul produs de invazia ilegală și neprovocată a Federației Ruse în Ucraina. Am discutat de tot ceea ce înseamnă nevoia de sprijin, de a continua să sprijinim Republica Moldova și vă mulțumesc foarte mult pentru modul în care dumneavoastră și guvernul pe care îl conduceți v-ați implicat, inclusiv în cea de-a treia platformă organizată în urmă cu câteva zile la Paris. Este un semn de solidaritate și de unitate la nivelul Uniunii Europene și un semn de disponibilitate pentru a continua să sprijinim țările partenere, să continuăm să sprijinim Ucraina, Guvernul ucrainean, poporul ucrainean, dar și cel al Republicii Moldova. Au nevoie de sprijinul nostru și trebuie să știe că suntem alături de ei pentru a putea să facă față efectelor, consecințelor acestei invazii ilegale și neprovocate.
Am discutat aspectele legate de ceea ce înseamnă criza energiei, această problemă a prețurilor la energia electrică și la gazele naturale; suntem de acord că este nevoie să decuplăm prețul gazelor de prețul energiei electrice, trebuie să găsim soluțiile astfel încât, la nivelul Uniunii Europene, să asigurăm echilibrul pieței energetice în interiorul Uniunii Europene. Am folosit și-l vom folosi, spun public, modelul iberic, care ne-a inspirat atunci când am analizat modul în care luăm decizii față de prețurile la energie și la gaze. Ca atare, trebuie să găsim acele soluții prin care să ne protejăm populația și să asigurăm competitivitatea economiilor noastre. Avem nevoie de aceste decizii pentru că, așa cum arată dinamica și evoluția situației, trebuie să ne adaptăm și să venim cu soluții pe măsură. Sunt convins că, împreună, prin dialog și transparență, vom găsi aceste soluții.
Având în vedere toate cele discutate și angajamentele asumate, reiterez, domnule președinte al Guvernului Regatului Spaniei, invitația ca următorul summit să aibă loc la București sau oriunde în România – de ce nu? sunt, sunt locuri în România, unde putem să desfășurăm astfel de activități, dacă ne dați voie să folosim modelul dumneavoastră. Sper ca anul viitor să putem să ne bucurăm de aceeași colaborare fructuoasă și să desfășurăm o activitate similară în România. Vă mulțumesc încă o dată și aștept să ne revedem cât de curând posibil. Doresc să mai subliniez faptul că, la București, săptămâna viitoare, are loc reuniunea miniștrilor de externe ai NATO, o activitate cât se poate de importantă. Cei doi domni miniștri de externe astăzi au fost foarte harnici, au semnat împreună mai multe memorandumuri, ceea ce îi pregătește pentru activitatea care urmează să aibă loc la București, care vine, practic, într-un moment foarte important în care ceea ce s-a stabilit la Madrid urmează să se concretizeze în soluții clare la nivelul diplomației aliate. Vă mulțumesc și vă doresc succes!
Pedro Sánchez: Vă mulțumesc, domnule premier! Suntem la dispoziția reprezentanților presei.
Reporter: Bună ziua! Aș vrea să adresez, în primul rând, o întrebare prim- ministrului Spaniei. Având în vedere că urmează să deveniți președinte al social-democraților europeni, dintr-o funcție atât de importantă, mă întrebam dacă veți susține aderarea României la spațiul Schengen și în fața statelor care nu sunt atât de binevoitoare în acest sens, spre exemplu Olanda, Suedia sau Austria. Pe domnul prim-ministru Nicolae Ciucă aș vrea să îl întreb dacă, în contextul declarațiilor recente ale reprezentanților din Austria, ar trebui să ne îngrijorăm, dacă există motive de îngrijorare. Mulțumesc.
Nicolae-Ionel Ciucă: În intervenția mea, probabil că aţi remarcat că nu am făcut referire la subiectul Schengen, pentru că am discutat-o cât se poate de clar, a menționat-o domnul președinte, există o susținere cât se poate de concretă în demersurile noastre de a deveni membri ai spațiului Schengen. Reiterez că am îndeplinit și îndeplinim de mulți ani condițiile tehnice ale acquis-ului Schengen. Aceste aspecte au fost reconfirmate de către comisia tehnică pe timpul verificării voluntare care s-a încheiat luna trecută în țara noastră – și în acest fel doresc să vin și să răspund direct la întrebarea dumneavoastră. Au fost mai multe probleme legate de ceea ce înseamnă aprobarea accederii țării noastre la Schengen. Am prezentat, încă de la început, deschidere pentru dialog și deschidere pentru ca toți cei care au anumite nedumeriri să poată să vină și să verifice la fața locului, să poată să primească toate clarificările necesare, astfel încât să constate că nu este vorba de o solicitare pe care noi o facem fără suport, fără temei tehnic, ci este o solicitare pe care o facem considerând accederea ca fiind pe merit. Trebuie să subliniem că România este țara care asigură a doua cea mai mare graniță terestră în Uniunea Europeană, avem cea mai mare graniță terestră cu Ucraina, iar de la începutul războiului și până acum, dincolo de toate celelalte măsuri și momente prin care am demonstrat că suntem în măsură să gestionăm granița externă a Uniunii Europene, cu cât mai mult în această perioadă am demonstrat că am fost în măsură să gestionăm peste 2,8 milioane de refugiați din Ucraina, să asigurăm tranzitul lor, să ne coordonăm cu celelalte țări din interiorul Schengen și, de asemenea, să fim în măsură să ne coordonăm cu toate organizațiile internaționale pentru a asigura sprijinul necesar cetățenilor ucraineni. De asemenea, instituțiile statului român care sunt responsabile de protejarea graniței Schengen își desfășoară activitatea atât pe teritoriul țării, cât și în celelalte misiuni specifice în interiorul organismului FRONTEX, astfel încât să avem o contribuţie cât mai amplă în tot ceea ce înseamnă acest proces de protejare a spațiului Schengen.
Pedro Sánchez: Vă mulțumesc domnule premier. Și mulțumesc și pentru întrebare. Spania este aliatul tradițional al României în această cauză. I-am spus şi domnului premier mai înainte, nu există motive tehnice, dimpotrivă, Comisia însăși a confirmat faptul că România a făcut eforturile necesare pentru a îndeplini cerințele tehnice. În consecință, Guvernul Spaniei este în favoarea intrării României în Spațiul Schengen.
Reporter: Bună ziua! Domnule premier Sánchez, voiam să vă întreb în legătură cu întâlnirea dumneavoastră cu sindicatele și care va fi rezultatul măsurilor comunicate de dumneavoastră. Este un sector comunicat în mod special de prețul gazului și chiar voiam să vă întreb în legătură cu propunerile Comisiei privind prețul gazului în Europa. Și aș vrea să știu, de asemenea, dacă ați fi de acord ca și căpitanul echipei Spaniei să poarte brățara în favoarea comunității LGBT la campionatul din Qatar.
Pedro Sánchez: Sunt 3 întrebări. În primul rând, legat de discuțiile privind industria ceramică din Castellón, suntem profund conștienți de incertitudinea prin care trec acești oameni și familiile lor. În acești 3 ani, mai mult de 3 ani de legislatură, Guvernul Spaniei a dovedit că dialoghează continuu cu sectorul ceramicii. Ministra industriei și comerțului a discutat cu ei, a fost un dialog continuu, constant, cu acest sector şi am susținut industria ceramicii și vom continua s-o facem. Şi când spun că am făcut-o deja, am luat măsuri concrete, de exemplu, am redus impozitul pe gaz, de la 21 la 5%; de asemenea, am dat ajutor bănesc industriilor.
Îi mulțumesc domnului premier pentru faptul că a apreciat soluția iberică privind problemele energetice. În orice caz, vreau să vă anunț că guvernul va aproba măsuri noi de sprijin pentru industria ceramicii pentru a proteja o industrie cheie în provincia Castellón, dar și în întreaga țară. Le-am spus și lor de dimineață că pot conta pe guvernul Spaniei și că vom continua să îi protejăm, cât și împotriva efectelor economice ale războiului lui Putin. Așa cum am făcut în cazul pandemiei, și în cazul războiului lui Putin vom face tot ce putem pentru a ne apăra familiile, pentru a apăra industriile noastre și întreprinderile noastre.
Iar în legătură cu prețul gazului, propunerea care a fost făcută în cadrul Comisiei Europene, evident, este insuficientă. Evident, insuficient! Nu mergem pe o cale bună, dacă aceasta este opțiunea. Guvernul Spaniei consideră că această propunere poate avea efecte perverse, nu de reducere, ci de creștere a prețului gazului. De aceea, eforturile și voința noastră politică sunt prea puțin să… trebuie să fie angrenate serios pentru ca la întâlnirea viitoare la Bruxelles, să putem să cădem de acord asupra unei propuneri care să facă față cu adevărat, să ajute cu adevărat industriile în fața problemelor cu care se confruntă. Sunt niște prețuri absolut exagerate și cerem cu toată hotărârea Comisiei Europene să se angajeze cu adevărat, un angajament european față de cetățeni, față de industriile noastre, față de întreprinderilor noastre și de asemenea și hotărâre, o ambiție, dorința de mai bine, lucru care nu se vede în această propunere. Nu vreau să fiu mai explicit de atât, dar veți fi și dumneavoastră de acord.
Domnul premier v-a spus că am început să discutăm despre prețul gazului, despre intervenția pe piața electricității încă din 2021 și suntem deja în 2022. Trebuie să acționăm urgent, nu ne mai permitem întârzieri. Întârzierea este deja extrem de mare. În consecință, Guvernul Spaniei va fi foarte hotărât în apărarea unui lucru care până la urmă e de bun-simț, și anume faptul că avem instrumente financiare pentru a ne apăra căminele, industriile, întreprinderile. Avem nevoie doar de voință politică, iar acea voință politică este cea pe care o vom manifesta noi încă o dată și în fața Comisiei Europene. Și, legat de ultima întrebare. Nu încape îndoială că în Spania noi apărăm și recunoaștem drepturile și libertățile colectivului LGBT şi, în general, drepturile și libertățile tuturor oamenilor. De asemenea, cred că nu există o delegație mai bună care să reprezinte Spania într-un eveniment sportiv decât șeful statului și, în al treilea rând, sper că avem noroc și vom avea o victorie la Campionatul Qatarului.
Reporter: Românii reprezintă, așa cum ați menționat, cea mai mare comunitate de străini din Spania. Suntem deja la a doua sau a treia generație, mulți sunt implicați în viața politică și chiar ocupă funcții în administrația publică, însă există o problemă pe care o întâmpină și care a fost menționată inclusiv, cuprinsă în declarația comună, și anume faptul că sunt nevoiți să renunțe la cetățenia română pentru a putea ocupa o funcție conform pregătirii pe care o au. Pe de altă parte, pentru românii care doresc să vină să lucreze în Spania, în calitate de cetățeni europeni, în continuare accesul pe piața muncii, obținerea numărului cunoscut ca /../, numărul de rezidență pentru străini și chiar deschiderea unui cont în bancă sunt foarte dificile. L-aș întreba pe domnul premier Sánchez ce soluții are la aceste probleme? Și pe domnul premier Nicolae Ciucă: când s-ar putea materializa această chestiune legată de dubla cetățenie? Vă mulțumesc!
Pedro Sánchez: Mulțumesc pentru întrebare! În al doilea rând, ca premier al Spaniei am semnat mai bine de un an cu Republica Franceză un acord pentru recunoașterea reciprocă a dublei cetățenii. Cu Franța avem legături istorice de foarte mulți ani, avem și, în mod deosebit, o comunitate spaniolă în Franța, o comunitate foarte importantă numeric. După Războiul Civil și în perioada dictaturii franchiste, în Franța au fost primiți mulți dintre cei care au fugit de dictatura lui Franco și desigur, acum sunt generațiile următoare care locuiesc în Franța. În Europa, nu există decât două țări cu care avem asemenea legături: Franța și Portugalia, din motive similare, pentru că, firește, avem cu Portugalia o legătură aproape frățească, așa cum avem cu multe țări din America de Sud. Și cu țările din America de Sud avem asemenea acorduri de dublă cetățenie. Ceea ce vreau să spun acum este că Guvernul Spaniei și Guvernul României își propun să înceapă să lucreze în vederea obținerii acestei duble cetățenii și acesta este un mesaj politic extraordinar extrem de important. Vreau să subliniez faptul că, atunci când se va întâmpla acest lucru, și sigur se va întâmpla, România va fi a treia țară din Europa cu care avem acest tip de alianță și acest tip de recunoaștere. Cred că este foarte important să lăsăm ministerele să lucreze în această direcție. Se va forma un grup de lucru cu ministerele de Externe și Afaceri Interne și, după aceea, vom dezvolta această idee. Cred că mesajul pe care îl transmitem, de recunoaștere și angajament, cel puțin din partea Guvernului Spaniei, de recunoaștere a contribuției comunității românești în țara noastră, este extraordinar și vreau să le mulțumesc românilor și româncelor care locuiesc printre noi și, evident, acest lucru are legătură și cu angajamentul nostru, dar și cu angajamentul premierului român, ca acesta să fie începutul unei relații bune, pozitive pentru ambele țări.
Nicolae-Ionel Ciucă: Am să folosesc întrebarea dumneavoastră ca pe o oportunitate pentru a-i mulțumi încă o dată domnului președinte al Guvernului Regatului Spaniei și întregului Cabinet, celor doi miniștri de Externe care au trudit la ajungerea la acest acord, astfel încât, să putem să începem negocierile tehnice pentru identificarea pașilor următori, astfel încât, românii care lucrează, care trăiesc în Spania, să poată să beneficieze de dubla cetățenie.
De asemenea, folosesc această oportunitate pentru a le mulțumi românilor pentru modul în care s-au integrat, pentru modul în care s-au comportat, pentru modul în care au înțeles să facă cinste României, indiferent unde își desfășoară activitatea. Suntem aici, în Spania, la a doua, chiar la a treia generație. Este o dovadă a faptului că au reușit să se integreze, este o dovadă a faptului că încă nu și-au pierdut identitatea națională și merită, întru totul, să dobândească acest statut de dublă cetățenie. Iar faptul că astăzi s-a discutat acest aspect și că a fost anunțat public pentru prima dată de către domnul președinte, reprezintă încă o dată dovada recunoașterii relațiilor statornice, istorice și foarte strânse dintre țările noastre și reprezintă o recunoaștere a valorii pe care comunitatea română o aduce aici, în Spania. Noțiunea de timp probabil că nu va fi una foarte îndepărtată. În momentul în care ministerele de linie trec la lucru, sunt convins că, având deja două modele deja create, vor găsi procedura astfel încât să ajungă într-un timp cât mai scurt la o înțelegere. Vă mulțumesc.
Reporter: Din ce am auzit, la întâlnirea la vârf ați vorbit despre expansionismul lui Putin și războiul din Ucraina. Eu aș vrea să vorbesc despre expansionismul unui alt mare vecin al dumneavoastră, Viktor Orbán, care a purtat acest fular cu Ungaria Mare. Aș vrea să știu cum veți gestiona dumneavoastră problema cu acest vecin dificil, Viktor Orbán. Şi pentru premierul Sánchez o întrebare scurtă: dacă la întâlnirea comună nu se va reînnoi Consiliul Magistraților, veți susține în continuare legislația doamnei Irenei Montero și dacă vor continua să iasă în libertate deținuții, veți continua să susțineți că legea este bună și, de asemenea, aș vrea să știu ce părere are domnul Sánchez despre ETA și dacă credeți că asta îl va costa electoral?
Pedro Sánchez: Mulțumesc, Carlos, pentru întrebările tale, sunt destul de multe. În legătură cu prima chestiune despre Guvernul Ungariei și despre președintele său, Spania a fost întotdeauna de partea statului de drept. Am stabilit că aceasta este una dintre regulile principale, cerințele principale, pentru obținerea de fonduri europene. Așadar, vom fi întotdeauna de partea statului de drept și a principiilor care definesc Uniunea Europeană.
În legătură cu Consiliul General al Magistraților, nu am fi în această situație dacă opoziția nu ar fi cu totul împotriva dialogului și dacă și-ar respecta cu adevărat obligațiile constituționale. Am vrea și noi să avem o opoziție care să-şi respecte angajamentele și responsabilitățile și care să dorească să rezolve problemele serioase ale cetățenilor și să nu se uite numai la mediile, la presa conservatoare. Dar poate că cerem prea mult. În orice caz, așa cum am spus și alte dăți, Guvernul va respecta Constituția și va numi cei doi magistrați pentru Consiliul Magistraților.
În legătură cu Legea ‘Da e da’, am spus-o de mai multe ori, că este o manifestare a mișcării feministe și că în 3 ani de guvernare am dovedit că luptăm pentru recunoașterea drepturilor femeilor și am dovedit asta în mod neîndoielnic. Este o lege nouă, care trebuie să fie recunoscută, să înțelegem care este unificarea doctrinară necesară pentru aplicarea acestei legi. Abia de câteva zile am aflat care sunt instrucțiunile procuraturii statului și, în consecință, suntem pe drumul cel bun. Tot ce vă pot spune este că sunt mândru de această lege şi că am încredere totală în munca procurorilor, a judecătorilor din țara noastră și sunt sigur că această lege, ca multe altele care au fost aprobate în timpul acestei guvernări, este o cucerire a feministelor, a mișcării feministe.
De asemenea, în legătură cu deținuții ETA, cred că trebuie să respectăm comunitățile și, în cazul de față, ne referim la comunitatea Navarra. Sunt mulți care spun că Spania se rupe, că în Spania există idei naționaliste, dar Spania nu este pe punctul de a se destrăma. A fost în acest pericol în 2017, în guvernul anterior, dar noi am depășit acel moment și vom cere să fie îndeplinită Constituția și, în consecință, Constituția trebuie să se aplice în toate regiunile, inclusiv în Catalonia. În ultimă instanță, acest guvern, oricât de mulți ar vorbi despre instabilitatea politică, totuși noi vom aproba în curând al treilea buget anual și este un buget care protejează clasa medie și cetățenii care muncesc în această țară. De asemenea, avem planuri de reformă și transformări care ne vor permite să reindustrializăm țara noastră cu fonduri europene și, de asemenea, în al treilea rând, o distribuție echitabilă a bunurilor, ajutoarelor economice. Se vor aproba, mâine, impozite foarte importante, impozite pentru marile averi, de exemplu, deoarece acest guvern le cere celor care au mai mult să fie solidari cu restul țării. Și, în cazul de față, mă refer la criza provocată de Putin cu războiul său în Ucraina. Și, în ultimă instanță, vreau să subliniez că, așa cum le-am cerut marilor entități financiare să facă un efort suplimentar, în urma legislației pe care o vom aproba mâine, de asemenea, vreau să le mulțumesc și entităților financiare, pentru efortul pe care îl fac pentru a reduce povara pe care o au oamenii cu împrumuturi cu dobândă variabilă și, în felul acesta, protejează peste un milion de cămine vulnerabile și în felul acesta evităm apariția unei noi crize în cadrul unei crize mari. Înainte, când guvernau ceilalți, erau salvate băncile, acum noi salvăm cetățenii și aceasta este marea diferență între o administrație și cealaltă.
Nicolae-Ionel Ciucă: România, de când se știe și de când am reușit să avem o imagine despre modul în care se comportă pe plan internațional, a dat tot timpul dovadă de bune intenții și și-a dorit dintotdeauna să aibă relații de bună vecinătate și, de asemenea, să-și consolideze relațiile de parteneriat și de colaborare cu toate țările, atât din Europa, cât și de pe celelalte continente. Iată-ne, în acest moment, România face eforturi deosebite de mai mulți ani, astfel încât să devină membru al spațiului Schengen. România s-a înscris pe drumul de accedere către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Modul nostru în care privim relațiile cu vecinii și modul nostru în care abordăm relațiile internaționale sunt bazate tocmai pe ceea ce înseamnă respectarea statului de drept, respectarea legilor internaționale și acesta este modul în care noi înțelegem să facem politică și acesta este modul în care noi înțelegem să ne comportăm cu vecinii. Și, desigur, referitor la modul în care a apărut premierul Ungariei, Viktor Orbán, în public, nu este prima dată când putem să observăm astfel de ieșiri. Și consider că, în acest moment, nu trebuie să intrăm în jocul acesta. În schimb, ceea ce trebuie să facem este să respectăm regulile jocului, să respectăm regulile statului de drept, să respectăm regulile de bună colaborare și să avem permanent deschisă opțiunea către dialog și relații bazate pe tot ceea ce a fost agreat și semnat la nivel european și la nivel internațional.
Pedro Sánchez: Vă mulțumesc! Mulțumesc presei și mulțumesc doamnelor și domnilor miniștri!
