Galerie foto
[Check against delivery]
Nicolae-Ionel Ciucă: Doamnă comisar, domnule prim-ministru, doamnelor și domnilor, am încheiat de curând întâlnirea de lucru între membrii Guvernului României și Bulgariei și am avut deosebita plăcere și onoare să avem alături de noi pe doamna comisar pentru transport, doamna Adina Vălean. Am să încep prin a le ura bun venit, încă o dată, la București și a cere scuze pentru decalarea de program, au fost motive obiective care au generat această decalare.
Discuția de astăzi a fost una foarte productivă, beneficiind de subiecte de interes comun și, bineînțeles, de prezența doamnei comisar, în mod deosebit pentru ceea ce a constituit unul dintre subiectele principale, și anume modalitatea în care putem să dezvoltăm programele comune de transport și interconectare. Desigur, am început discuția noastră pornind de la contextul de securitate. Domnul prim-ministru Petkov a venit la București după ce a efectuat o vizită în Ucraina, la Kiev. Amândoi am fost în această săptămână la Kiev și a fost un foarte bun prilej să putem să discutăm situația deosebit de complexă generată de invazia forțelor armatei ruse în Ucraina. Am reconfirmat împreună sprijinul pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și, de asemenea, am condamnat împreună agresiunea forțelor armate ruse și, în mod deosebit, atrocitățile și crimele de război, loviturile care au produs decesul civililor, al femeilor și copiilor, distrugerile de școli și spitale, nejustificate, neprovocate și absolut ilegale, şi am convenit, de asemenea, să susținem împreună ca tot ceea ce s-a întâmplat acolo să poată să fie identificat și dus în fața instanțelor de judecată internaționale.
În ceea ce privește subiectele de pe agenda comună, prioritare pentru noi, care vor seta și vor aranja tot ceea ce urmează să se întâmple în ședința comună de guvern de anul acesta, care sperăm să aibă loc în luna septembrie, desigur, primul subiect a fost cel legat de programele de transport și în felul acesta am avut două obiective principale, și anume am avut la bază un memorandum semnat între România și Bulgaria în ceea ce privește construirea unui al doilea pod între Giurgiu și Ruse, pod care poate să beneficieze de fonduri europene, și, de asemenea, demararea proiectului pentru dragarea Dunării și înscrierea în programul european „Fast Danube”.
Totodată, ținând cont că într-o perioadă scurtă de timp urmează ca pe partea bulgară a podului de la Giurgiu-Ruse să se execute lucrări de mentenanță, am convenit să deschidem un punct de trecere între Giurgiu și Ruse cu bacul. Chestiunea aceasta va ajuta și va facilita, practic, compensând restricțiile, limitările care vor fi produse de lucrările de mentenanță.
Am avut, de asemenea, în vedere o propunere cu care a venit partea bulgară, şi anume, să analizăm posibilitatea construirii unui număr mai mare de poduri, iar pentru acest subiect am convenit ca până la finele săptămânii viitoare să se constituie un task force, din care vor face parte specialişti de la Ministerul Transporturilor şi, totodată, pe măsură ce discuţiile au evoluat şi am constatat că sunt subiecte comune şi în ceea ce priveşte energia, am convenit ca din acest task force să facă parte şi specialişti din cadrul Ministerelor Energiei din ambele ţări.
Ca atare, există posibilitatea ca, pornind de la actualul context de securitate, pornind de la realitatea şi nevoile pe care ţările noastre pot să le acopere în ceea ce priveşte sprijinul pe care îl putem acorda întregii regiuni, în mod deosebit Ucrainei, considerăm că este nevoie ca în perioada imediat următoare să analizăm în mod bilateral tot ceea ce poate să reprezinte efortul comun și punerea laolaltă a capabilităților, a resurselor, astfel încât să găsim soluții comune.
De asemenea, un subiect pe agenda discuțiilor l-a constituit Mecanismul de Cooperare și Verificare. Am convenit că împreună putem să continuăm discuțiile la nivelul Uniunii Europene și, odată cu primirea raportului din această vară, să putem să nu mai fim supuși acestui mecanism și, prin acest demers, de asemenea, am mers către ceea ce înseamnă obiectivul comun al amândurora, și anume: accederea, acceptarea în Spațiul Schengen. Vor fi eforturi comune, vom folosi toate instrumentele diplomatice și, de asemenea, reprezentanții noștri la Uniunea Europeană, astfel încât și prin eforturile guvernamentale și contactele bilaterale cu celelalte guverne ale statelor membre să convingem că suntem în măsură, îndeplinim condițiile și standardele să putem fi acceptați în Spațiul Schengen.
Un alt subiect a fost cel legat de Republica Moldova. Împreună am convenit că Republica Moldova este țara cea mai vulnerabilă în actualul context de securitate și am convenit să acordăm sprijinul necesar, împreună cu celelalte țări din Uniunea Europeană și, în acest context, împreună vom sprijini parcursul european atât al Ucrainei, cât și al Republicii Moldova și al Georgiei. Vedem, împreună, un parcurs la pachet, astfel încât să putem să sprijinim și să asigurăm, cu expertiza noastră, tot ceea ce înseamnă procesul tehnic de aderare.
În final, doresc să le mulțumesc amândurora, doamnei comisar, domnului prim-ministru, echipelor guvernamentale care au pregătit și au participat astăzi la ședința comună și să îmi exprim convingerea că, așa cum am decis astăzi, vom respecta calendarul pe care l-am agreat, astfel încât, în luna septembrie, să avem ședința de guvern comună și atunci să putem să semnăm și documentele oficiale, formale prin care demarăm aceste programe Vă mulțumesc.
Kiril Petkov: Vreau să mulțumesc premierului Nicolae Ciucă pentru prietenia lui. De asemenea, vreau să mulțumesc comisarului Adina Vălean și președintelui Iohannis. Astăzi, guvernul nostru, venind la București, a venit din trei locuri, de la Kiev, de la Bruxelles și de la /…/. Asta arată eforturile pe care noi le-am depus, împreună cu partenerii noștri europeni, fiind vorba de niște provocări pe care le avem. Avem o criză a gazului, un război în Ucraina. De asemenea, avem fonduri europene pentru depășirea crizei alimentare care s-ar putea crea. Iată de ce astăzi Bulgaria și România nu trebuie să fie doar niște vecini buni, ci și niște parteneri buni. Avem aici niște pași concreți pe care i-am marcat și vin cu niște termene concrete, după cum a spus premierul român. Săptămâna viitoare începe task force, grupul de lucru care va lucra cu privire la proiectele de infrastructură legate de „Fast Danube”, astfel încât fluviul Dunărea să poată să fie navigabil pe tot parcursul anului, să fie folosit ca și coridor de transport european; de asemenea, și ideea privind un pod la Ruse și alte patru poduri care pot să lege țările noastre și să stimuleze dezvoltarea economică și prosperitatea economică.
Eu mă bucur că am conștientizat în grupul nostru de lucru că împreună putem să lucrăm mai puternic, să contracarăm riscurile legate de criza energetică, pentru că, atunci când privim pe plan regional posibilitatea de a depăși o parte din problemele energetice, e mult mai ușor. Iată de ce următoare dată când se vor întâlni miniștrii noștri va fi la 5 mai. La 5 mai miniștrii noștri, ai Energiei, vor lucra împreună la Sofia, pentru a optimiza sistemele energetice ca un sistem și nu ca două țări separate. Concomitent, am discutat despre probleme importante – aderarea la Schengen reprezintă o prioritate esențială pentru noi. Este o prioritate să mergem împreună și să nu se tergiverseze acești pași care urmează.
După cum a spus și premierul român, viitorul european al Ucrainei, al Moldovei și al Georgiei reprezintă o prioritate importantă pentru noi și noi vom lucra împreună pe aceste subiecte.
Prin urmare, vreau să mulțumesc din nou foarte mult pentru ospitalitate. Vreau să mulțumesc pentru faptul că este o întâlnire care urmează după prima noastră întâlnirea la Sofia și, de acum încolo, această vară va fi una de lucru, cu rezultate concrete pe care le așteptăm în septembrie, la întâlnirea pe care o vom avea. Vă mulțumesc!
Adina Vălean: Domnule prim-ministru Ciucă, domnule prim-ministru Petkov, vă mulțumesc încă o dată pentru oportunitatea, invitația de a participa la reuniunea dumneavoastră. Este extrem de important pentru Comisia Europeană, pentru componenta ei de transport să sprijine cooperarea regională, în special în Estul Europei, unde știm că necesitățile privind infrastructura și serviciile pentru toate modurile de transport sunt foarte mari. În centrul discuției de astăzi s-a aflat Dunărea. Dunărea este alături de Rin o coloană vertebrală pentru transportul fluvial european, care se află la rândul lui în mijlocul politicilor de transport europene, pentru că este un mijloc de transport foarte sustenabil. România operează pe Dunăre transport fluvial, este a treia țară după Olanda și Germania ca volum de mărfuri în utilizarea căilor navigabile fluviale, dar potențialul este departe de a fi atins. Pentru a vă da un exemplu, pe componenta de Dunăre, despre care discutăm, avem o lungime mai mare poate de trei ori decât pe Rin, dar volumul de mărfuri este două ori și jumătate mai mic, deci, este un potențial enorm, care se poate dezvolta. Pentru asta, însă, coridorul de navigație pe Dunăre trebuie să îndeplinească anumite standarde impuse de politicile europene pentru coridoarele europene. Este vorba de navigabilitate, statusul de bună navigație, un minim de zile pe an este foarte important atât în contextul politicilor care sprijină navigația fluvială, dar și în contextul actual al conflictului din Ucraina pentru că noi coridoare trebuie noi rute de export pentru Ucraina trebuie facilitate, iar Dunărea se află, să spunem, într-o poziție esențială pentru acest lucru.
Pe lângă subiectul despre Dunăre, desigur, am atins și alte proiecte de infrastructură de transport pe care Comisia Europeană este pregătită să le sprijine, atât pentru Bulgaria, cât și pentru România. După cum spuneam, în context regional, proiecte comune, există podul de la Giurgiu – Ruse, care se va bucura, probabil, sau, în orice caz, este în procedură de finanțare din partea Uniunii Europene. Sperăm ca toate proiectele prinse de România și Bulgaria în planurile de redresare și reziliență, în planurile investiționale pe termen lung, să se deruleze în bune condiții, astfel încât capacitatea de absorbție a tuturor fondurilor europene puse la dispoziție pentru această regiune să își atingă un potențial maxim. Încă o dată, domnilor prim-miniștri, vă mulțumesc pentru oportunitate și reafirm intenția Comisiei Europene de a sprijini toate proiectele de infrastructură din această regiune.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult, doamna comisar. Vă rog, întrebările dumneavoastră.
Reporter: Bună seara! Ați precizat și dumneavoastră în declarațiile făcute mai devreme că avem o criză a gazelor. Precizez că întrebarea este pentru ambii premieri. În acest context în care Rusia a stopat livrarea de gaze pentru Bulgaria, există vreo posibilitate ca interconectorul dintre Grecia și Bulgaria să fie funcțional mai devreme de lunile septembrie – octombrie, așa cum s-a anunțat inițial, și, dacă da, cât gaz ar putea primi cele două țări prin intermediul acestui interconector? Totodată, în același context al stopării exportului de gaze din Rusia, aș vrea să vă întreb și dacă România ar putea livra gaze Bulgariei?
Nicolae-Ionel Ciucă: Atât premierul Kiril Petkov, cât și premierul Greciei, Mitsotakis, au confirmat interesul comun pentru ca interconectorul dintre Bulgaria și Grecia să fie finalizat la termen. În discuțiile de astăzi, premierul Petkov a menționat că până la 30 iunie are certitudinea că acesta va fi finalizat din punct de vedere tehnic. Sigur, va urma perioada de testare și verificare și, cel mai probabil, în această toamnă vom avea gaz pe acest interconector. Capacitatea interconectorului este de aproximativ 1,5 miliarde de metri cubi. El este important atât prin cantitate, cât și prin posibilitatea de a asigura traficul gazelor atât de la sud către nord, cât și de la nord către sud.
În ceea ce privește posibilitatea ca atât România, cât și Bulgaria să beneficieze de alte surse de gaz, doresc să fac mențiunea că întreruperea aprovizionării cu gaze din Rusia este o problemă care nu afectează doar Bulgaria și România, este o problemă care afectează celelalte țări din regiune și din Europa, motiv pentru care trebuie să ne înscriem demersurile noastre naționale în ansamblul de măsuri pe care Uniunea Europeană urmează să le ia. Deja a fost stabilit ca pe data de 5 mai să aibă loc la Sofia o întrunire regională a miniștrilor energiei. Sigur, la această întâlnire vor participa și miniștrii din ţările care au potențial să asigure aprovizionarea cu gaze, este vorba de Azerbaidjan, sigur, și Turcia. Și sperăm ca, în baza discuțiilor care vor avea loc la această reuniune regională, să se desprindă concluzii și decizii în plan regional, care, desigur, vor fi și în beneficiul Uniunii Europene. Practic, se dorește a fi un proiect-pilot pentru identificarea de soluții, urmând ca apoi, în funcție de rezultatele acestei reuniuni, să putem să avem un set clar de decizii.
Kiril Petkov: Vreau să confirm spusele prietenului meu Nicolae, sunt perfect de acord, ceea ce am conștientizat este faptul că avem o infrastructură care până în prezent nu am folosit-o pe deplin, nu am optimizat-o pe deplin, este vorba de conducta care aduce gaz prin România, prin Bulgaria, către Turcia, acum poate să lucreze în sens invers. Posibilitatea de a cumpăra împreună gaz lichefiat este o mare oportunitate, pentru că şi nivelurile de prețuri vor fi diferite dacă cumpărăm împreună, concomitent. Partenerii noștri din Azerbaidjan sunt, de asemenea, o sursă posibilă pentru gaz suplimentar. În ceea ce privește interconectorul dintre Bulgaria și Grecia, în fiecare săptămână vorbim cu premierul Mitsotakis şi săptămânal urmărim evoluția şi eu am convingerea că în iunie vor fizic finalizate lucrările.
Optimizarea surselor de energie poate fi urmărită din punct de vedere al gazului și al electricității, pentru că electricitatea din regiune se edifică pe baza gazului. Dacă putem să optimizăm atât sistemele energetice, cât și cele legate de gaz, pot exista sinergii pentru cantități suplimentare de gaz pe care putem să le folosim pe aceste trasee. Prin urmare, faptul că vom lucra împreună, faptul că vom fi cu toții împreună la data de 5 mai arată modul în care această regiune începe să conștientizeze că împreună suntem mai puternici și mă bucur de parteneriatul nostru.
Reporter: Domnule Petkov, cum veți comenta amenințarea socialiștilor că vor părăsi coaliția? Şi o întrebare pentru gazde: ce ajutor militar va oferi România Ucrainei?
Kiril Petkov: Săptămâna viitoare va exista o decizie a Parlamentului, e mai bine să așteptăm decizia pe care o va lua Parlamentul. Continuăm schimbarea, va vota pentru asistență militară tehnică pentru Ucraina; concomitent cu aceasta, ați văzut în timpul întâlnirii de la Kiev că președintele Zelenski a solicitat o asistență tehnică militară foarte specifică, să le reparăm mașinile militare din Ucraina. Noi avem asemenea uzine și sper că acest ajutor va putea fi oferit după decizia Adunării Naționale de la Sofia și doamna Ninova, ca partener de coaliție, eu cred că domnia sa nu va părăsi coaliția. Până în prezent, după cum vedeți, în pofida diferitelor opinii pe diferite probleme, coaliția continuă să funcționeze și să aibă rezultate.
Nicolae-Ionel Ciucă: România a avut un prim set de ajutoare care a fost oferit Ucrainei, iar în acest moment, în urma reuniunii miniștrilor apărării la Ramstein, unde aproximativ 40 de țări au participat, s-au discutat nevoile și cerințele din partea Ucrainei, analizăm la nivelul Ministerului Apărării Naționale posibilitățile de sprijin cu echipamente și, atunci când vom lua o decizie, o vom face publică.
Reporter: Bună seara! O întrebare pentru ambii premieri, prima dată pentru premierul bulgar. Pe baza căror informații ați recomandat cetățenilor bulgari să părăsească Transnistria și Republica Moldova și dacă aceste informații au fost împărtășite cu partenerii europeni și din NATO. Iar pentru premierul României, având în vedere recomandarea făcută de Bulgaria, dar și deciziile celorlalte țări, Germania, Statele Unite, Israel, dacă România își păstrează sau își menține decizia în ceea ce privește Republica Moldova și recomandarea cetățenilor de a rămâne în Republica Moldova, cetățenilor români, evident. Mulţumesc!
Kiril Petkov: În primul rând, vreau să spun că noi toți, împreună, susţinem Moldova şi vom fi buni parteneri atât în vreme de criză, cât și pe termen lung, pe calea lor spre Uniunea Europeană. Vreau să spun clar acest lucru. Informația care a fost răspândită de către Ministerul nostru de Externe ca un nivel de risc și în prezent aceasta să revizuiește, a fost o ridicare a riscului din punct de vedere tehnic, aş spune, pentru o anumită regiune. Eu, personal, sper că în curând această poziție a noastră va fi revizuită, dar noi am dorit totuși să-i înştiinţăm pe oamenii din Moldova că există un risc mai mare în acest moment. Vă mulțumesc!
Nicolae-Ionel Ciucă: La nivelul Ministerului de Externe și al Guvernului am efectuat analiza indicatorilor care ar putea să genereze o astfel de decizie. Nu este cazul în acest moment. Nu am recomandat și nu recomandăm cetățenilor români să părăsească Republica Moldova, iar legat de întrebarea adresată premierului Kiril Petkov, am discutat această problemă și în bilateral și, așa cum a rezultat, a fost vorba despre o decizie mai mult tehnică şi, desigur, argumentul ar fi cel legat punctual de Transnistria, dar suntem convinși că, așa cum a precizat domnul prim-ministru, odată cu reanalizarea indicatorilor care pot să genereze o astfel de decizie, probabil vom avea o comunicare punctuală. Vă mulțumesc!
