Conferință de presă privind evoluția pandemiei de Covid-19 și a procesului de vaccinare

Galerie foto

[Check against delivery]

Raed Arafat: Buna ziua. O să prezentăm situația pandemică din ultima săptămână, evoluția, de fapt, a situației pandemice din ultima săptămână. Ne aflăm aici, la sediul Guvernului, împreună cu domnul secretar de stat Andrei Baciu, din partea Ministerului Sănătății, și domnul colonel doctor Valeriu Gheorghiță, președintele Comitetului Național de Vaccinare. Deci, o să încep prima dată cu datele din ultimele 24 de ore, unde am avut 15.374 de cazuri, rezultate din 66.988 de teste efectuate, din care 44.984 teste antigen, antigen rapide. Dintre cei 125 de pacienți decedați, din păcate, 106 au fost nevaccinaţi, deci continuă procentul foarte mare a pacienților nevaccinaţi dintre cei care decedează; doar 19 au fost vaccinați, iar cei 19 pacienți vaccinați care au decedat aveau vârste cuprinse între grupele de vârstă de 40-49 de ani și peste 80 de ani.

Din nou, rămân persoanele vulnerabile, unde rata de vaccinare este foarte scăzută, persoanele în vârstă în risc mare de a ajunge în secțiile de terapie intensivă şi, din păcate, de a deceda. Sunt raportate trei decese anterior intervalului de referință din luna ianuarie și februarie 2022, două dintre decese sunt ale unor pacienți de sex masculin, din categoria de vârsta 70-79 de ani, cu comorbidități, respectiv peste 80 de ani, fără comorbidități; cel de-al treilea pacient decedat este de sex feminin, din categoria de vârstă 30-39 de ani, nevaccinată, pentru care comorbiditățile nu au fost încă raportate. Astfel, în ultimele 24 de ore numărul total de decese, eliminând cele trei care sunt din perioada anterioară, este de 122. Două din aceste 122 sunt ale unor persoane din categoria de vârstă 20-29 de ani, patru – categoria 40-49 de ani, trei – categoria 50-59 de ani, 21- categoria 60-69 de ani, 39 – categoria 70-79 de ani și 53 – categoria de vârstă peste 80 de ani. Dintre pacienții decedați în categoria de vârstă 20-29 de ani regăsim o pacientă de sex feminin din județul Mureș, în vârsta de 21 de ani nevaccinată, care prezenta comorbidități, și un pacient de sex masculin din județul Olt, în vârsta de 27 de ani, nevaccinat, care prezenta comorbidități. Din totalul deceselor în ultimele 24 de ore, toți pacienții decedați prezentau comorbidități.

Situația pacienților internați este de 9.714 pacienți internați în spitale, dintre care sunt 564 de copii, iar în secțiile de anestezie-terapie intensivă, secțiile de ATI, avem 1.119 pacienți internați la acest moment, din care 10 sunt copii.

Trendurile, o să vedeți la prezentarea pe care o să o fac la sfârșit, pe evoluția din ultima săptămână, trendurile sunt descrescătoare și la numărul total, dar și la secțiile de ATI, în ultimele două zile, cel puțin, nu avem creșteri.

La acest moment, la nivel național, conform datelor pe care le avem de la Ministerul Sănătății, există un număr de 1.658 de paturi de ATI operaționale, dintre care 386 sunt în București. O să dau cuvântul colegului meu, domnul secretar de stat Andrei Baciu să prezinte datele din partea Ministerului Sănătății. Vă rog.

Andrei Baciu: Mulţumesc foarte mult, domnule doctor. Așa cum spunea și domnul doctor Arafat, constatăm o tendință de scădere a gradului de ocupare a paturilor, atât paturile de pe secții, cât și a numărului de cazuri care ajung să fie internate la terapie intensivă.

Câteva lucruri importante pe care Ministerul Sănătății continuă să le facă: în principal, vorbim de rolul pe care centrele de evaluare îl au, vorbim de 217 centre; în aceste centre, în ultimele zile, dintre aceste 217, în 135 au fost evaluate un număr de 9.123 de persoane, li s-au administrat şi tratamente care, până la acest moment, erau administrate în mod normal în spital. Astfel, 239 de doze de anticorpi monoclonali şi aproximativ 35.000 de comprimate de Molnupiravir și 95.000 de comprimate de Favipiravir.

Cu privire la testare, se păstrează și un număr crescut de cabinete de medici de familie care efectuează testare; vorbim de 4.062 de cabinete ale medicilor de familie, iar cu privire la medicația pe care o avem disponibilă, aici avem stocuri suficiente pentru situația epidemiologică, și am să dau doar câteva exemple: Favipiravir, vorbim de 846.000 de comprimate în spitale, 49.000 de comprimate în farmacii cu circuit deschis, deci vorbim de farmaciile comunitare, farmaciile de pe stradă, disponibile celor care doresc să achiziţioneze. Remdesivir 10.000 de flacoane în spitale și 93.000 de flacoane în stoc, anticorpi monoclonali – 11.000 de cutii aproximativ și alte 2.400 de flacoane de diferite tipuri cu care pot fi tratați aproximativ 40.000 de pacienți. Tocilizumab 3.300 de flacoane în spitale și 3.400 de flacoane pe stoc, Anakinra, de asemenea, 73.000 de doze în spital. Și la fel, există suficient de multe anticoagulante astfel încât toți pacienții care au nevoie de terapii medicamentoase să poată să fie tratați în condiții de maximă siguranță. Cam atât avut. Vă mulțumesc foarte mult, domnule doctor.

Raed Arafat: Mulțumesc. Dau cuvântul domnului col. dr. Valeriu Gheorghiță, pe partea de vaccinare. Domnule doctor, vă rog.

Valeriu Gheorghiță: Mulțumesc foarte mult. Așa cum am anunțat în ultimele două săptămâni, în urma proceselor de evaluare a activității centrelor de vaccinare, la acest moment pot să vă spun că în ultima săptămână au fost 138 de centre de vaccinare care și-au încheiat activitatea, în 28 de județe. Două centre de vaccinare au fost transformate în centre de testare și șapte centre de vaccinare în momentul de față funcționează în sistem hibrid, practic desfășoară atât activități de testare, cât și activități de vaccinare.

Acest proces de evaluare continuă periodic, practic la cel puțin două săptămâni se evaluează activitatea centrelor de vaccinare și acolo unde se consideră oportun, unde se poate asigura accesibilitatea la vaccinare prin alte mijloace, cum ar fi prin medici de familie, ne dorim în continuare să reducem din activitatea centrelor atâta timp cât acestea nu mai au adresabilitate.

De asemenea, anunțam de optimizarea Registrul Electronic Național pentru Vaccinare adresat persoanelor care nu au carte de identitate, care nu au documente de identitate, în speță persoane fără adăpost. A fost optimizată și este deja activată această opțiune la nivelul Registrului Electronic Național al Vaccinărilor prin demersurile colegilor de la Institutul de Sănătate Publică și în momentul de față este instrucțiunea emisă, centrele de vaccinare știu ce au de făcut. În mod deosebit, în aceste cazuri se vaccinează cu echipe mobile, însă, în momentul de față pot să vă spun că sunt 724 de persoane care se încadrează în această categorie care au fost vaccinate cu doza unu, din 1.341 de persoane care sunt în evidență în momentul de față ca fiind în această situație, 674 din aceste persoane au efectuat și doza doi și 296 de persoane au efectuat și doza de booster. Sigur că este de multe ori dificil să asigurăm continuitatea schemei de vaccinare, mai ales în cazul persoanelor care sunt fără adăpost și care de multe ori se deplasează dintr-o regiune a țării în altă regiune și sunt foarte greu de regăsit în evidență pentru a continua schema de vaccinare.

De asemenea, în ceea ce privește vaccinarea copiilor din grupa de vârstă 5-11 ani, sunt 219 centre de vaccinare active care au organizat 329 de cabinete de vaccinare, practic fluxuri care sunt dedicate pentru această grupă de vârstă. La data de 17 februarie avem 8.015 copii care au primit prima doză de vaccin și deja de ieri a început și administrarea dozelor de booster, sunt 594 de copii care au primit și doza de booster. De asemenea, se vaccinează și în cabinetele de medicină de familie, avem 37 de cabinete de medicină de familie care au solicitat doze pediatrice, 760 de doze au fost distribuite și au fost administrate 95 către această categorie de persoane.

De asemenea, în ceea ce privește evoluția campaniei de vaccinare pe categorii de vârstă și la nivelul întregii populații, de la momentul debutului campaniei de vaccinare în România, în momentul de față sunt peste 8,1 milioane de persoane care au primit cel puțin o doză de vaccin și după cum știm procentele sunt foarte apropiate între persoane care au primit cel puțin o doză și persoane vaccinate cu schemă completă. Ca atare, peste 50,55% din populația adultă de peste 18 ani în România a primit cel puțin o doză de vaccin, populația eligibilă peste cinci ani este vaccinată în proporție de 47,93% cu cel puțin o doză, iar din populația generală totală aveam 41,97%, deci practic aproape 42% rată de vaccinare.

Cele mai mari rate de vaccinare sunt la grupele de vârstă de la 40 până la 79 de ani inclusiv, adică în medie de 53%, însă grupa de vârstă 50-59 de ani se apropie de 58% rată de vaccinare. Rămânem cu o rată de vaccinare încă insuficientă la cei peste 80 de ani, de 30,8% și, de asemenea, populația tânără, 12-15 ani – 11,3% și respectiv 16-19 ani – 33,6% . În ceea ce privește administrarea dozei de booster în România, sunt circa 2,49 de milioane de persoane care au primit și doza de booster, ceea ce reprezintă aproximativ 44% din cei eligibili, care au mai mult de patru luni de la completarea schemei de vaccinare. Practic, pe data de 16 octombrie 5,65 de milioane de persoane aveau schemă completă de vaccinare.

Continuă activitatea de vaccinare în cabinetele de medicină de familie și ne dorim să crească progresiv această activitate, încât să se facă tranziția de la vaccinarea majoritar în centrele de vaccinare la vaccinare cu predominanță crescută în cabinetele de medicină de familie. Sunt, în momentul de față, 3.174 de cabinete de medicină de familie care au activități de vaccinare. De multe ori într-un singur cabinet sunt mai mulți medici care funcționează pe schimburi. Practic, numărul de medici de familie este ușor mai crescut și sunt peste 1.095.000 de persoane vaccinate în cabinetele de medicină de familie.

Capacitatea de vaccinare la acest moment se păstrează undeva la aproximativ 100.000 de persoane care pot să primească o doză de vaccin într-o zi, în 24 de ore. Sunt practic 644 de centre active față de săptămâna trecută, când vorbeam de peste 700 de centre, cu 928 de fluxuri în total, iar din acestea, practic 219 centre, așa cum am anunțat, sunt centre pediatrice, cu 329 de fluxuri.

Rata de vaccinare la nivelul județelor și municipiului București – în momentul de față în capitală avem o rată de vaccinare de 67,12%, avem încă opt județe – Cluj, Constanța, Sibiu, Ilfov, Tulcea, Brașov, Timiș și Mureș care au rata de vaccinare între 50 și 60 la sută și restul județelor sunt la sub 50%.

În ceea ce privește numărul de doze recepționate de România, până la data de 16 februarie, sunt peste 32.453.000 de doze recepționate, pe toate cele patru tipuri de vaccinuri, inclusiv vaccin pediatric de la compania Pfizer, inclusiv vaccin ready-to-use, adică gata de folosire, de la aceeași companie. Sunt administrate peste 16,6 milioane de doze de vaccin, ceea ce înseamnă 51,28% doze administrate din tot ceea ce am recepționat. Avem în stoc în momentul de față 7,81 de milioane de doze din toate cele patru tipuri de vaccinuri și practic distribuite, respectiv doze donate sau revândute, 24.635.000 de doze. Eu cam atât am avut de spus. Mulțumesc foarte mult!

Raed Arafat: Mulțumesc! O să trec prin prezentarea pe evoluția din ultima săptămână, să vedem care este situația. Deci în data de 10 februarie am avut 26.466 de cazuri, la o săptămână suntem la 15.374 de cazuri, deci ce vorbeam înainte, trendul descendent este evident în ultima perioadă. La nivelul secțiilor de ATI, în 10 februarie 2022 am avut 1146 de pacienți internați, astăzi suntem la 1119 pacienți internați în secțiile de ATI, deci este o scădere și așteptăm să vedem dacă această scădere va continua. Din punct de vedere al deceselor continuă, din păcate, să avem cifre ridicate de decese, peste 100 de decese și în 10 februarie am avut 139 de decese, cifra asta a mai fost depășită în unele zile. Astăzi sunt 125 de decese raportate.

Din punct de vedere al procentului persoanelor pozitivate din testele care se realizează, există o descreștere a procentului, la acest moment suntem la 22,95% din cei testaţi. Ieri eram la 23,74% şi anterior eram pe la aproximativ 30%, aşa că există şi aici un trend descrescător.

La numărul de localități care sunt între unu la mie și trei la mie avem o creștere de la 398 la 429, însă această creștere este pentru că a început să scadă numărul localităților peste trei la mie. Deci la numărul localităților peste trei la mie am scăzut de la 2.709, în 9 februarie, la 2.678, în 16 februarie. Deci, vom avea acum în următoarea perioadă o creștere a numărului localităților care sunt între unu și trei la mie, dar motivul creșterii este scăderea celor care sunt peste trei la mie și asta vine în trend cu ce se întâmplă cu scăderea totală a numărului cazurilor și cu trendul descrescător. La fel, la incidențe vedem că începe să se stabilizeze și începe să scadă la mai multe județe.

Pe linie medicală am avut în perioada 3-9 februarie 61 de solicitări de transfer, însă în perioada 10-16 februarie am avut 108 solicitări de transfer. Am avut momente în care în unele zone trebuia să transferăm pacienții de terapie intensivă în mod deosebit, dar nu numai, către alte zone pentru că a fost ocupat numărul total de paturi, dar, totuși, nu avem pacienți care stau în UPU, cum au fost în valul trecut, adică se găsesc locuri, pacienții se transferă chiar dacă rămân în UPU, rămân pe perioade scurte, comparativ cu ce a fost în cel de-al patrulea val.

Continuăm cu detașare de personal pentru că este nevoie în centrele care primesc pacienți COVID, în perioada 10-16 februarie am făcut 38 de detaşări în 10… Deci de ordine de detașare și vorbim de 269 de detașări, comparativ cu 3-9 februarie, unde am avut doar 23 de ordinea de detașare și 94 de detașataţi, dar aici sunt cazuri în care detașăm oameni să înlocuiască pe cei care au fost detașaţi timp de o lună. Deci asta nu înseamnă că continuăm să creștem numărul detaşaţilor, doar că am detașat oameni care să îi înlocuiască pe alții la care s-a terminat detașarea sau în unele zone unde este nevoie de oameni în plus dacă s-au îmbolnăvit medici, dacă s-au îmbolnăvit asistenți, sunt izolați și atunci trebuie să îi înlocuim cu personal detașat.

La nivelul Unităților de Primiri Urgență, în perioada 3-9 februarie am avut 9.450 de pacienți pe probleme COVID, din care 3.917 au fost pozitivi, iar în perioada 10-16 februarie a scăzut numărul la 7.676 de pacienți pe probleme COVID și a scăzut și numărul pacienților confirmați la 3.068. Deci a scăzut cu aproape 800 de cazuri numărul cazurilor confirmate la nivel de Unității de Primiri Urgență. 39,97% a fost procentul de pacienți pozitivi, dintre cei care s-au prezentat cu probleme corelate cu simptomatologie respiratorie și corelate cu suspiciune de a avea COVID. În continuare, cazurile care se prezintă în acest val sunt mult mai puțin acute, adică grave, să zicem, decât cele care se prezentau în valul trecut, unde majoritatea celor care se prezentau aveau nevoie imediat de oxigenoterapie, chiar și de ventilație non-invazivă sau ventilație invazivă. Şi acest lucru se observă în Unitățile de Primiri Urgențe, unde presiunea a scăzut, având în vedere și felul în care vin pacienții și scăderea gravității cazurilor datorită faptului că varianta Omicron are o patogenitate mai scăzută. Deci mă opresc aici. Dacă aveți, vă rog, întrebări din partea presei pentru noi, vă răspundem.

Reporter: Domnule Arafat, aș dori să știu dacă, pornind de la datele pe care le aveți acum, există un orizont de timp estimativ privind relaxarea măsurilor? Si doi, după ce va veni motivarea Curții Constituționale, există discuții ca masca să aibă statut de recomandare în spațiile interioare sau încă nu ați luat o hotărâre în această privință?

Raed Arafat: În primul rând pentru relaxare, noi am mai spus acest lucru, se analizează, vedem cum continuă trendurile și măsurile pot fi ridicate, măsurile de restricție, poate chiar treptat, nu toate deodată. Poate că ultima măsura care va fi ridicată va fi mască în interior dacă vrem, sau în spațiile închise, mai ales în prezența variantei Omicron, iar decizia Curții Constituționale, clar ce s-a decis acolo, se respectă. Așteptăm motivarea, în momentul în care se publică motivarea, vom vedea care va fi decizia pentru corectarea sau cum se va corecta actul normativ respectiv, însă ea nu vorbește de măștile din interior. Deci masca din interior, la acest moment, rămâne un element foarte necesar pentru protejarea inclusiv continuității activităților din structurile unde sunt multe persoane și unde se pot infecta foarte ușor între ei, să ne trezim cu toți în izolare sau în carantină, dacă nu se respectă acest lucru. Aşa că așteptăm motivarea, până este motivarea publicată, la acest moment regulile rămân valabile. În momentul publicării motivării, se va analiza şi se va vedea care sunt actele sau ce trebuie modificat exact ca să fie adusă în limita la care îl cere bineînțeles Curtea Constituțională. Vă rog, alte întrebări!

Reporter: Bună ziua! Carla Tănăsie de la Digi24. Având în vedere că vorbim de o scădere, inclusiv la terapie intensivă, un indicator de care ați spus de multe ori că țineți cont în luarea măsurilor de relaxare, în cât timp am putea vedea că vor fi luate primele astfel de măsuri și aș vrea să ne spuneți dacă există un calendar al acestor măsuri? Adică dacă acest trend va continua, știți foarte clar care vor fi primele măsuri și următoarele și următoarele, până când vom ajunge…

Raed Arafat: La acest moment, nu pot să vă spun că există un calendar exact că la data cutare se va face cutare, dar măsurile, cum am zis și înainte, cred că ultima măsură care se va atinge va fi mască în interior sau în spațiile închise, dar probabil că se va umbla la capacități, la capacitățile sălilor unde se întâmplă anumite activități, la masca în exterior, deci sunt mai multe măsuri care pot fi treptat ridicate dacă va continua trendul de scădere a cazurilor și cele internate pe secții și cele pe terapie intensivă și bineînțeles al numărului total de cazuri care, din fericire, la acest moment este în scădere. Deci nu putem să spunem că suntem altcumva decât pe un trend de scădere, dar nu știu dacă domnul doctor vrea să mai adauge ceva, ca specialist în boli infecțioase care poate să mai vină cu ceva în plus.

Valeriu Gheorghiţă: Sigur că e foarte bine și cred că este recomandat să avem un calendar al anumitor activități care să fie ridicate, anumitor măsuri care să fie ridicate, în funcție de evoluția indicatorilor care nu au neapărat legătură cu un anumit moment, ci cu dinamica evoluției epidemiologice. Însă noi într-adevăr ne uităm foarte mult la rata de pozitivare a testelor, la numărul de pacienți, la procentul de pacienți din cei pozitivați care ajung în spital și în mod deosebit în secțiile de terapie intensivă și în mod evident și la rata de decese care este decalată cu cel puțin 10-14 zile față de momentul diagnosticului. Din acest punct de vedere cred că dacă se menține actualul trend de scădere, probabil că într-o lună vom fi într-o situație mult mai bună și vizibilă din punct de vedere epidemiologic. Totuși să nu uităm că avem circa 15.000 de cazuri raportate în fiecare zi. 15000 de cazuri acum câteva luni ne speriau pe toți. Astăzi a devenit cumva o normalitate să avem atât de multe cazuri, însă nu înseamnă că situația este stabilizată. Cred în continuare că sunt mult mai multe persoane care sunt în mod real pozitive, dar care nu se află în evidența noastră pentru că fie se testează acasă la domiciliu și nu declară rezultatul testelor, fie nu sunt testate, dar ele există undeva în populație și reprezintă o sursă de infectare pentru ceilalți. Aş reitera recomandarea de a continua purtarea măștilor de protecție, atât în spațiile închise, evident, dar și în spațiile deschise acolo unde există o interacțiune crescută cu alte persoane. Este măsura prin care noi putem evita îmbolnăvirile și implicit, decesele. Un singur deces dacă reușim să evităm, cred că ne-am făcut datoria ca medici, ca și comunitate. Practic, este datoria noastră a tuturor să evităm pierderile de vieți omenești, mai ales în situația în care avem și instrumentele prin care putem să facem asta.

Reporter: Cât trebuie să fie scăderea ca să sperăm că ne veți anunța primele măsuri de relaxare? Adică aș vrea să ne dați așa un orizont de timp la care să ne uităm. Probabil că nu vorbim de o săptămână de scădere, ci vorbim de numărul de infectări și de pacienți în ATI. Unde trebuie să ajungem să sperăm că vor fi luate măsuri de relaxare?

Valeriu Gheorghiță: Ați văzut că de fiecare dată măsurile de relaxare pot să aibă un impact asupra evoluției epidemiologice, în sensul în care evident că orice ridicare de restricții într-un fel sau altul favorizează transmiterea și potențial se poate asocia cu creșterea numărului de cazuri și creșterea infectărilor. Deci din acest punct de vedere, evoluția fiind în dinamică, orice măsură care se ia, se reevaluează impactul epidemiologic la un interval de – poate în momentul de față chiar mai scurt – 7-10 zile, pentru că timpul de dedublare a cazurilor la varianta Omicron este mai scurt, însă ca termeni exacți ar fi foarte bine să înregistrăm un trend descendent cel puțin două săptămâni de aici înainte și, în opinia mea, se poate discuta în mod concret la acel moment de instituirea unor măsuri de relaxare, pe anumite domenii de activitate, pentru că fiecare activitate se asociază cu un risc mai redus sau un risc mai crescut de expunere, de infectare și atunci, pentru varianta Omicron, riscul de transmitere în colectivitățile mari, acolo unde este un număr foarte mare de persoane, rămâne încă în vigoare și de asemenea masca este cea care ne protejează foarte mult față de infecții, sigur, nu poate să elimine riscul de infecție, dar, cumulat, toate aceste măsuri pot să asigure continuarea acestui trend descendent al evoluției epidemiologice și asta ne interesează, să ajungem în acea perioadă de stabilitate. Este foarte greu de spus într-o săptămână, în două săptămâni, în trei săptămâni, pentru că totul depinde și de conduita și de comportamentul preventiv al fiecăruia dintre noi.

Reporter: Probabil că vom ajunge și la acest moment al relaxărilor, dar aș vrea să îmi spuneți, având în vedere că România are totuși o rată de vaccinare scăzută, rămâne un risc?

Valeriu Gheorghiță: Întotdeauna va rămâne un risc și rămâne, dacă vreți, cred că cea mai mare vulnerabilitate pe care o avem la nivel populațional, în mod deosebit pe populația vulnerabilă. Gândiți-vă că 70%, aproape 70% din populația de peste 80 de ani nu este vaccinată și chiar dacă în această perioadă și în perioada de vară vom înregistra cu siguranță o scădere importantă a numărului de cazuri și o stabilizare epidemiologică, datele științifice ne arată că răspunsul imun nu este unul pe termen lung, ceea ce înseamnă că în sezonul rece, când vorbim de sezon gripal, vorbim de sezonul virozelor respiratorii, cu siguranță vom înregistra o recrudescență a cazurilor, iar impactul la nivel de rezultat final va fi diferențiat, în funcție de statusul fiecărei persoane: vârstnic, vulnerabil, vaccinat sau nevaccinat.

Raed Arafat: Cred că e și ceva de adăugat. Cifrele pe care le-am menționat și pe care le repetăm de fiecare dată contrazic multe din comentariile pe care le auzim în spațiul public despre vaccinare, în sensul în care majoritatea deceselor, marea majoritate a deceselor sunt la persoane nevaccinate și marea majoritate a pacienților care ajung în terapie intensivă sunt persoanele nevaccinate. Am auzit în ultima perioadă foarte multe comentarii care încearcă să inducă în eroare populația, în sensul în care: ”și așa te îmbolnăvești dacă ești vaccinat, înseamnă că nu mai trebuie să te vaccinezi”. Totuși este vizibil că, în cazul în care ești vaccinat, ești mult mai bine protejat față de a face o formă gravă a bolii și față de deces, mai ales când vorbim de grupele care sunt vulnerabile și persoanele în vârstă, dar am văzut astăzi, avem decese la 20 și ceva de ani, la 20 și ceva de ani, care sunt persoane – încă o dată – nevaccinate. Probabil dacă aceste persoane erau vaccinate, aveau o altă șansă. Asta arată cifrele pe care le avem, iar cifrele nu mint. Astea sunt cifrele statistice care există pe date raportate oficial. Nu numai la noi, și în alte țări este același lucru.

Reporter: Vorbim de asemenea de încheierea stării de alertă și aș vrea să știu ce se va întâmpla cu spitalele după această decizie. Vor fi menținute în continuare circuite separate pentru pacienții cu COVID? Cum se va desfășura exact activitatea și, dacă puteți să ne spuneți acum, ce se va întâmpla cu personalul medical care a fost angajat pe stare de alertă, dacă mai fost discuții?

Andrei Baciu: Într-adevăr, aici e o chestiune mai amplă, pentru că starea de alertă prevede o legislație destul de amplă, care reprezintă fundamentul acțiunilor care se desfășoară în acest moment, și atunci cred că trebuie privite puțin separate două idei, și anume necesitatea și posibilitatea de a veni cu anumite restricții, asta este una; și a doua, nevoia de a găsi un cadru legal care să suplinească la un moment dat transferul acesta de funcțiune. Deci, sunt două lucruri distincte, așa cum foarte bine spuneați. Partea care nu are legătură cu evoluția epidemiologică, chestiuni de genul acesta, cum vor arăta spitalele, ce se întâmplă cu toate persoanele care au fost angajate pe perioada stării de alertă și vorbim de mii de oameni. Evident că aceste chestiuni juridice nu au legătură cu evoluția, cu descreșterea stării epidemiologice și măsurile de relaxare subsecvente. Se lucrează la a identifica soluții pentru toate aceste lucruri, pentru că este o chestiune foarte amplă, este o constelație juridică destul de amplă, care prevede multe reglementări, pe multe paliere, nu numai la nivel de resurse umane, ci şi la nivel de funcționare a unităților sanitare, a unităților administrative și așa mai departe. Este o analiză mai amplă în curs, care, de fapt, prevede identificarea de măsuri juridice pentru a gândi cumva o funcționare normală, dar care să permită și tranziția respectivă.

Raed Arafat: O să adaug să vă spun că dacă există virusul și circulă virusul, normal că anumite măsuri în interiorul spitalelor vor rămâne pentru separarea, pentru limitarea infectării în interiorul spitalului, la unitățile de primiri-urgențe, toate aceste aspecte; deci, asta cu siguranță, spitalele vor rămâne cu anumite măsuri de protecție cum le-au avut până acum. Mai e un aspect care trebuie înțeles, cum a zis domnul doctor, starea de alertă se va discuta, se deschide la nivelul CNSU când încetează și când nu mai e necesar să o prelungim. Starea de alertă, ca să înțeleagă populația, ne ajută foarte mult la anumite măsuri, și anume detașările putem să le facem în forma pe care le facem acum numai pentru că este stare de alertă. Înseamnă că, în momentul în care nu mai avem stare de alertă, noi nu vom mai putea detașa personal în forma în care o detașăm acum. Doi, personalul care e angajat în secunda în care încetează starea de alertă sunt două soluții: fie i se găsește o soluție pentru a rămâne mai departe, printr-o formă sau alta juridică, agreată, fie ca acest personal, mi se pare că există un timp limită, de 30 sau 60 de zile, și după care pentru acest personal va trebui să fie desfăcut contractul lor de muncă. Din nou, asta face parte din analiză. Deci, clar că dorința este, și asta a fost declarat și de domnul ministru al sănătății, domnul Rafila, că se dorește menținerea la noi, la Pompieri, la fel, dar aici forma juridică trebuie să fie găsită agreată pentru a face acest lucru, și atunci de aici vine o analiză mult mai amplă pe starea de alertă. Starea de alertă nu înseamnă numai purtarea măștii sau aplicarea unor măsuri. Starea de alertă ne permite să luăm niște măsuri care vin în sprijinul sectorului sanitar, care probabil cu încetarea ei nu vom mai putea aplica aceste măsuri. Cam asta trebuie să fie gândit și de aici analiza asupra prelungirii sau nu, se va face la momentul potrivit la nivelul Comitetului Național pentru Situații de Urgență, luând în considerare toate punctele de vedere care vin din partea ministerelor care au rol în această pandemie.

Reporter: Dacă se poate o precizare legată de posibilitatea de ridicare a unora dintre restricții. Aţi spus trend descendent poate în următoarele două săptămâni. Aveți în vedere și alți indicatori, poate la terapie intensivă să scadă la un anumit nivel față de capacitate, la ce v-aţi mai gândit?

Valeriu Gheorghiţă: Sigur, aceste măsuri…, eu mi-am permis să îmi spun un punct de vedere din punct de vedere al clinicianului, al specialistului în boli infecțioase. Nu sunt implicat neapărat în grupul decizional vizavi de astfel de măsuri, însă cred că sunt anumiți indicatori la care nu trebuie să ne uităm neapărat la valorile absolute, adică că am ajuns la un prag de incidență de o anumită valoare sau la un anumit raport, procent de pozitivare a cazurilor, ci este foarte importantă dinamica și menținerea acestei evoluții către scădere; și în momentul în care se înregistrează și se consolidează această tendință de scădere și vedem că există la nivel global, Organizația Mondială a Sănătății chiar a publicat un raport prin care se constată o scădere importantă a numărului de cazuri la nivel global, acest lucru este mai important dacă vreți decât valoarea absolută a numărului de pacienți din spitale sau din secţiile de terapie intensivă, pentru că întotdeauna vom avea o decuplare, un decalaj între numărul de pacienți internați în terapie intensivă și numărul de decese care evident survine ulterior. Deci, din acest punct de vedere este o analiza care se face în dinamică și în momentul în care vom avea și suficientă capacitate de răspuns la nivelul sistemului sanitar, atunci sigur se pot ridica anumite restricții, însă în mod evident rămânem cu această vulnerabilitate legată de faptul că în continuare un procent, așa cum am spus, important de persoane vulnerabile încă nu sunt vaccinate. Din acest punct de vedere, cu siguranță la nivelul tuturor unităților sanitare este important să fie conceput un circuit care să permită internarea unor pacienți din astfel de patologii care de multe ori persoane vârstnice fiind au și alte afecțiuni cronice asociate și atunci, după modelul gripei sezoniere, fiecare spital a trebui să aibă o rezervă, saloane dedicate pentru astfel de cazuri și este foarte important să fim atenți la măsurile de prevenire a transmiterii infecției cu SARS-CoV-2 între pacienți sau invers, de la pacienți la personalul medical și invers. Practic, respectarea precauțiunilor standard pe care noi le știm și anume folosirea corectă a echipamentelor de protecție, igiena mâinilor, igiena respiratorie, tot ceea ce am învățat în această perioadă și pe care colegii noștri sunt deja obișnuiți să le impună și să le respecte.

Reporter: Ce ați observat la cei care sunt acum în stare gravă la terapie intensivă, care este profilul lor? Am văzut, iată, și tineri care au murit. Cum se poate să moară de Omicron la 20 de ani?

Raed Arafat: Nu e neapărat Omicron.

Valeriu Gheorghiță: Nu e neapărat Omicron, însă să știți că, am mai spus și data trecută, varianta Omicron are o virulență intrinsecă mai redusă, dar asta nu înseamnă că nu generează cazuri grave și nu generează decese. Avem cazuri confirmate în toată Europa, avem procente stabilite, sigur că riscul de deces este mai mic decât în cazul variantei Delta, dar acest risc nu este zero, sub nici o formă, cu atât mai mult în cazul persoanelor care sunt vulnerabile și care nu sunt protejate prin vaccinare. Deci, din acest punct de vedere avem cazuri, din păcate, în continuare de forme severe, de internări în terapie intensivă și decese generate de varianta Omicron; acest lucru este o certitudine. Tocmai de aceea, repet, în opinia noastră persoanele vulnerabile ar trebui să ia în calcul în mod serios vaccinarea. Nu trebuie să plecăm de la ideea că vaccinat sau nevaccinat riscul de infectare este similar, este important rezultatul infectării, că una este să ai doar un test pozitiv, să fii asimptomatic sau minim simptomatic, să stai cinci zile acasă și alta este să devii infectat și să faci o formă gravă care după 7-8 zile, 10 zile de la evoluția bolii necesită internare în terapie intensivă. Deci, este foarte important să conștientizăm acest lucru, pentru că, din păcate, în mod greșit este înțeles în spațiul public faptul că vaccinarea nu ne mai protejează în momentul de față suficient și atunci care mai este rostul să mă vaccinez? Acesta este rostul și beneficiul vaccinării, de prevenire și de evitare a formelor grave de boală și de evitare a deceselor, este ca în accidentele de circulație. Avem toate măsurile prin care putem să reducem aceste cazuri grave și decese și este păcat să nu folosim un instrument care s-a dovedit a fi sigur, a fi eficient. Sunt peste 10 miliarde de doze de vaccin administrate la nivel global, peste 60% din populația lumii a primit în momentul de față cel puțin o doză de vaccin. Cu siguranță, toate acestea la un loc vor contribui în ultima instanță la stingerea pandemiei și la intrarea într-o stare de normalitate în care virusul va circula și probabil se va și defini un caracter sezonier, în care, mai ales în sezonul rece, când există toate condițiile îndeplinite de creștere a transmisibilitate și a infecțiozității, vom înregistra aceste cazuri cu impact în mod deosebit asupra celor mai vulnerabili.

Raed Arafat: Și mai e un aspect care nu trebuie uitat, îl adaug aici, este că dacă faci formă gravă sau formă intermediară rămâi și cu sechele care pot să fie pe durată lungă, pe când dacă faci o formă ușoară la acest moment, cei care trec printr-o formă ușoară, cum zicea domnul doctor, stai cinci zile că te doare un pic gâtul sau îți curge nasul și treci prin boală este una, dar dacă faci o formă intermediară sau gravă, chiar dacă ai supraviețuit, ai sechele care se dovedesc din ce în ce să fie mai serioase și pe durata lungă și nu se dovedește neapărat că ar fi posibil să le elimini complet, adică rămâi cu sechele pe viață. Așa că vaccinarea te ajută și la prevenirea acestor forme și la faptul că, dacă te vindeci, rămâi cu sechele care o să-ți afecteze viața pe durată foarte lungă.

Valeriu Gheorghiță: Şi aș spune, pentru că domnul doctor a precizat foarte bine, lăsând la o parte sechelele directe legate de infectare, din păcate tot mai multe studii arată în momentul de față un impact pe termen lung al infecției asupra riscului cardiovascular și cerebrovascular. Sunt date care arată un risc de infarct miocardic, un risc de insuficiență cardiacă, un risc de accident vascular cerebral la distanță, la luni de zile sau la mai mult de un an de la trecerea prin boală. Acest risc este se pare mai mare la cei care au dezvoltat forme severe, dar nu este similar cu cel al populației generale, nici la cei care au făcut forme ușoare de îmbolnăvire. Ştim că virusul SARS-CoV-2 se lipește inclusiv de celulele care tapetează pe interior vasele de sânge și în mod evident că există această predispoziție pe termen lung la anumite afecțiuni cardiovasculare. Deci din acest punct de vedere iată că, pe termen lung, încă nu avem toate informațiile care să ne spună care este adevăratul impact al trecerii prin boală. Același lucru este valabil și pentru cei mici, pentru populația pediatrică, respectiv acel sindrom inflamator multisistemic care apare undeva la 4-6 săptămâni de la trecerea prin boală, chiar dacă au fost forme asimptomatice sau forme inaparente clinic. Deci este foarte important, pentru că oamenii iarăși, în momentul actual, consideră că este o modalitate, dacă vreți acceptabilă, să treci prin boală ca să dobândești un răspuns imun natural. Sub nicio formă nu este modalitatea de urmat, pentru că trecerea prin boală asociază o serie de complicații, pe care, repet, în momentul de față nu le putem anticipa. Din acest punct de vedere, repet, este bine să facem tot ce ține de noi să nu facem infecția cu SARS-CoV-2, chiar dacă este una ușoară sau asimptomatică.

Reporter: Profilul celor de la terapie intensivă, ce ați remarcat? Au stau prea mult? Nu s-au testat? Au ajuns târziu? Ce boli au?

Valeriu Gheorghiță: Evoluția este similară cu celelalte tipuri de variante virale, adică undeva la 7-10 zile de la debutul bolii se instalează fenomenele de insuficiență respiratorie, cu necesar de oxigen, pacientul evident necesitând internare în secția de terapie intensivă, caracteristica fiind în mod deosebit afectarea celor mai vulnerabili, fie persoane vârstnice, fie persoane care sunt în evidență cu afecțiuni cronice, afectarea respiratorie fiind principala disfuncție de organ pe care acești pacienți o au.

Raed Arafat: Dacă mai sunt întrebări, vă rog!

Reporter: Voiam doar o clarificare, nu am înțeles foarte bine. Până astăzi sunt 8015 copii de peste 5 ani care au făcut prima doză, nu?

Valeriu Gheorghiță: 8.015 copii, da.

Reporter: Şi de ieri a doua doză…?

Valeriu Gheorghiță: 594.

Reporter: De ieri s-a început?

Valeriu Gheorghiță: Da, ieri a fost prima zi în care s-a efectuat doza de booster.

Reporter: Aș mai avea o întrebare în legătură cu dozele de vaccin. Câte ar mai urma să vină în acest an și dacă există vreun risc să rămânem cu ele?

Valeriu Gheorghiţă: Este o întrebare foarte bună. În mod evident, dacă rata de vaccinare scade foarte mult, vom rămâne cu un excedent de vaccinuri, așa cum se întâmplă în toate țările europene, însă asta nu înseamnă că aceste doze nu își vor găsi utilitatea, fie așa cum știu că a anunțat și domnul ministru al sănătății, fie vor intra într-un mecanism de donație în sistemul COVAX, fie vor fi revândute acolo unde va exista această solicitare. În ceea ce privește calendarul de livrare, nu am la acest moment un calendar confirmat, pentru că nici companiile nu ne transmit care va fi o eșalonare a livrărilor însă noi ne uităm întotdeauna și la capacitatea de stocare, în momentul de față și în momentul în care atingem o capacitate de stocare pe cele trei tipuri de lanț de frig minus 80 minus 20 sau două grade, amânăm de obicei aceste tranșe și dozele pot să fi revândute sau donate direct de la producător, fără să mai fie recepționate în România.

Reporter: Se poate o precizare? Câte teste de recoltare de probe Real Time PCR sunt acum în toată țara, știți pentru testarea gratuită în cazul celor simptomatici?

Andrei Baciu: Putem să ne uitam după aceste cifre, putem să le cerem. Nu am o situație acum cu mine, dar putem să cerem şi vă dăm datele.

Reporter: Şi a mai fost o informație, legată de similaritatea dintre HIV și SARS-CoV-2. Mulți poate se îngrijorează când aud așa ceva.

Valeriu Gheorghiţă: Au fost astfel de informații într-adevăr, dar nu vorbim sub nicio formă de o evoluție similară, de căi de infectare comune. Sunt poate anumite asemănări la nivel de proteină virală, dar nu avem alte date care să impună o similaritate importantă între aceste două virusuri.

Raed Arafat: De fapt, una dintre modalitățile de dezinformare recentă pe care am observat-o este că cei care s-au vaccinat fac HIV. Deci, atenție foarte mare la cine crede astfel de – scuzați-mă să spun – de bazaconii, pentru că vă dați seama că este o dezinformare extrem de gravă și care nu are absolut nicio bază științifică. Este o chestie făcută numai ca să sperie oamenii ca să nu se vaccineze. Pe lângă ce a zis domnul doctor, pe lângă ce ați întrebat, ce am văzut este această tentativă. Chiar ieri urla cineva în fața Ministerului: ”că cei care v-aţi vaccinat, testaţi-vă pentru HIV!” Deci nu are absolut nicio bază științifică și nicio bază faptică treaba asta, doar dezinformare și doar modalități de a speria populația, care trebuie, populația, totuși să se îndepărteze de ele și să se limiteze de astfel de informații, nici măcar să nu le distribuie, să nu le răspândească, pentru că sunt informații date doar pentru inducere de panică și dezinformare, în rândul lor. Mulțumesc! O seară plăcută!