Galerie foto
[Check against delivery]
Dan Cărbunaru: Bună ziua! În urmă cu puțin timp s-a încheiat cea de a doua reuniune a task-force-ului privind gestionarea situației din Ucraina convocat de prim-ministrul Nicolae Ciucă. În acest sens, alături de mine vor veni pe rând domnul ministru al afacerilor interne, după care domnul ministru al sănătății pentru a vorbi despre măsurile pe care, din perspectiva instituțiilor pe care domniile lor le coordonează, România le implementează deja.
După cum știți, există însă un interes public față de o altă temă, legată de informări în presă privind un nivel de radiații crescut la Cernobîl, în Ucraina. Pot să vă spun că, potrivit datelor deținute de autoritățile române, în speță CNCAN, nu există o înregistrare de creșteri de radiații pe teritoriul României și, desigur, această instituție va continua să țină la curent și să informeze în mod corect cetățenii în legătură cu această situație. Am vrut să fac această clarificare de la bun început, pentru că am văzut în ultima perioadă prezentate astfel de informații. Cu această scurtă precizare, aș vrea să-l invit alături de mine pe domnul ministru al afacerilor interne, domnul Lucian Bode. Domnule ministru, vă rog.
Lucian Bode: Mulțumesc. Bună ziua, bine v-am regăsit! Imaginile dramatice cu cetățeni ucraineni care fug din calea războiului pentru a-şi salva viața sunt de neacceptat pentru secolul în care trăim. Este un moment critic și grav, în care asistăm la o deteriorare accelerată a climatului de securitate din regiunea noastră. Prin declanșarea acestui atac împotriva unui stat liber și suveran, Federația Rusă rescrie o pagină neagră din istoria umanității, în care prin conflict armat se decide în mod abuziv și arbitrar soarta unei națiuni. Nimic nu poate justifica retorica revizionistă din aceste zile a liderului Federației Ruse. În fața acestui mod brutal de acțiune, comunitatea internațională reacționează dur și fără jumătăți de măsură împotriva agresorului care amenință stabilitatea și securitatea lumii democratice.
România rămâne ferm angajată în efortul comun de a proteja pacea și securitatea în regiune și de a acorda sprijin umanitar națiunii ucrainene. Suntem pregătiți pentru orice scenariu, cu măsuri de urgență care să limiteze la maxim efectele acestei agresiuni armate asupra populației. Ne aflăm sub protecția NATO, care este cea mai puternică alianță politică militară din toate timpurile, iar din această perspectivă, vreau să-i asigur la rândul meu pe toți românii că sunt bine protejați, iar securitatea României este garantată. Doar împreună, solidari în acțiuni, alături de NATO, împreună cu partenerii noștri strategici, Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană, vom reuși să contracarăm efectele acestui atac armat nejustificat și să reducem riscurile de securitate din regiune. Structurile Ministerului Afacerilor Interne sunt pe deplin implicate în furnizarea unui răspuns coordonat și articulat la toate provocările momentului. Vreau să precizez că există o colaborare foarte bună cu toate instituțiile responsabile, astfel încât să oferim suportul legal și umanitar necesar persoanelor refugiate care se prezintă la granițele țării și care solicită ajutorul României. Astfel Poliția de Frontieră, Inspectoratul General pentru Imigrări, structurile Departamentului pentru Situații de Urgență, instituția Prefectului sunt mobilizate la cote maxime pentru gestionarea situației în funcție de evoluțiile din teren. Suntem pregătiți să gestionăm un flux mare de tranzit la frontieră. Au fost adoptate măsurile necesare pentru întărirea controlului și supravegherea sporită a frontierei României. Punctele de trecere a frontierei sunt mobilizate la maxim și suntem pregătiți să suplimentăm personalul dacă este necesar. Au fost intensificate măsurile de control la frontieră, s-au suplimentat turele de serviciu în zonele de responsabilitate și s-a întărit cooperarea cu celelalte instituții cu atribuții în domeniu, în vederea unei schimb operativ de date și informații. Am luat măsuri pentru prevenirea și contracararea faptelor care aduc atingere ordinii publice și siguranței cetățenilor. Permiteți-mi să vă prezint situația tranzitului prin punctele de trecere a frontierei în ultimele 24 de ore.
Astfel, dintr-un total de persoane, la nivel național, care au tranzitat toate punctele de trecere a frontierei 111.817 persoane, 58.268 au fost pe sensul de intrare. Vă rog să analizați acest număr, 111.817 în raport cu altă cifră, 93.060 câte persoane au tranzitat toate punctele de trecere a frontierei în data de 23 februarie, deci în același interval de la 00:00 la 24:00, în urmă cu o zi. O să vedeți de ce fac această comparație, să vedem creșterile înregistrate imediat după izbucnirea conflictului și ce am avut înainte de conflict. La frontiera cu Ucraina, total persoane care au tranzitat cele 6 puncte de trecere a frontierei, 12.220, dintre acestea, 10.624 pe sensul de intrare în ţară. Vă rog să comparați acest număr, 10.624 cu 4.041 cât s-a înregistrat înainte de izbucnirea conflictului. Din cei 10.624 de cetățeni ucraineni care au intrat în România în 24 de ore prin punctele de trecere a frontierei cu vecinii noștri, în special cu Bulgaria, respectiv Ungaria, au părăsit România 3.660 de persoane. În consecință, pe teritoriul României în ultimele 24 de ore au rămas 6.964 de persoane. Vreau să rețineți încă o cifră. Din 10.624 de persoane intrate pe teritoriul României, 11 persoane au solicitat azil în România şi se află în acest moment în centrele noastre de azil, în cele 6 centre de azil. Așa cum bine știți – fac o paranteză – avem aproximativ 1.100 de locuri disponibile, gradul de ocupare fiind în acest moment de 50%. Este de reținut şi tranzitul la frontiera cu Moldova și aici, dintr-un total de 18.728 de persoane, 12.055 persoane au fost doar pe sensul de intrare. Vreau sa îmi permiteți să mai fac încă o precizare şi o clarificare, pentru că s-a tot discutat foarte mult despre statutul de refugiat și când foarte multă lume în spațiul public, când dumneavoastră foarte corect ați prezentat cifrele de intrare în România și acum spunând că 10.624 de persoane, cetățeni ucraineni, au intrat în România, există aceasta tendință de a pune semnul refugiat în dreptul acestora. Vreau să fie foarte clar, prin refugiat, statutul de refugiat, conform legii, este o formă de protecție internațională prin care statul român recunoaște calitatea de refugiat în condițiile legii și o să vă întrebați ce statut au cei care nu au solicitat azil, pentru că ei practic au ajuns în România, accesul în România s-a făcut pe baza unui pașaport. Accesul în România se face pe baza unui pașaport biometric, mai exact cei care dețin pașapoarte care au elementele de securitate ale Uniunii Europene intră în România conform legii, Ordonanța 184/2002, și pot rămâne maximum 90 de zile în decursul oricărei perioade de 180 de zile. Așadar, ei pot rămâne legal în România maxim 90 de zile în decursul unei perioade de 180 de zile. Deci nu discutăm despre intrări frauduloase, dacă am vorbi despre astfel de situații și dacă vom avea o astfel de situație în viitor, îi vom gestionăm la fel cum i-am gestionat pe cei aproximativ 15.000 de cetățeni care anul trecut au reușit să treacă fraudulos frontiera României, din cei aproximativ 91.000 identificați la frontieră. Știți foarte bine, anul trecut 75.000 au fost respinși la frontieră și 15.000 a fost identificați fie la intrare, fie la momentul în care încercau să părăsească România sau pe teritoriul României ca cetățeni care au intrat fraudulos pe teritoriul României. Am vrut să fac aceste precizări pentru că este foarte important ca opinia publică să înțeleagă câți cetățeni au solicitat azil și în ce condiții. Câteva elemente vă rog să îmi mai permiteți să vă prezint. Pe linia gestionării situațiilor de urgență și a protecției civile, structurile Departamentului pentru Situații de Urgență sunt pregătite să asigure suportul necesar autorităților locale implicate în gestionarea acestei situații, prin mobilizarea mijloacelor tehnice și a personalului necesar. Suntem pregătiți din punct de vedere tehnic, logistic și resursă umană pentru organizarea de tabere pentru refugiați, ca prim răspuns la criza umanitară din Ucraina. Și aici vreau să fie foarte clar, structurile Departamentului pentru Situații de Urgență au în dotare aceste tabere mobile. La nivelul fiecărui județ am identificat toate locațiile unde este posibil să instalăm aceste tabere mobile. De asemenea, organizarea acestor tabere este una temporară, subliniez, temporară – maxim 72 de ore, ea fiind completată cu acțiuni deja aflate în derulare de identificare a unor spații care să permită cazarea persoanelor care au nevoie de sprijin pe termen mai lung, și aici mă refer la hoteluri, pensiuni, cămine culturale, săli de sport. Suntem în legătură permanentă cu organizațiile nonguvernamentale cu care Departamentul pentru Situații de Urgență are încheiate protocoale de colaborare și cu organizațiile internaționale. Dau două exemple: Crucea Roșie, UNICEF. Astăzi, la nivelul Ministerul Afacerilor Interne, DSU va organiza o întâlnire prin care va încerca, și sunt convins că va reuși, să se coordoneze cu aceste structuri internaționale de ajutor. De asemenea, structurile de imigrări se află în permanentă legătură cu partenerii noștri instituționali și sunt pregătite în eventualitatea unor fluxuri mari de persoane să vină în sprijinul cetățenilor ucraineni în vederea acordării suportului necesar privind reglementarea statutului fiecărei persoane care sosește în țara noastră. La nivel național, primul ministru, Nicolae Ciucă, a convocat a doua întâlnire a task-force-ului pentru gestionarea situației generate de agresiunea militară rusă din Ucraina. Am avut și astăzi ca principal obiectiv monitorizarea situației și coordonarea măsurilor la nivelul structurilor guvernamentale, pentru asigurarea funcționării tuturor serviciilor publice. Este foarte important ca la nivelul populației să fie păstrat calmul, iar informarea să se facă numai din surse autorizate. Statul român își protejează cetățenii, dar fiecare dintre noi la nivel individual putem contribui la consolidarea stabilității interne prin manifestarea unui grad ridicat de încredere în autorități. Trebuie să fim uniți, solidari şi responsabili în aceste momente critice pentru întreaga lume. Vă stau la dispoziție cu răspunsuri la întrebările dumneavoastră.
Reporter: Domnule ministru, sunt informații potrivit cărora magazinele din Ucraina rămân fără alimente de bază. La nivelul Guvernului se discută posibilitatea de a oferi și alimente, poate medicamente şi când s-ar putea întâmpla asta?
Lucian Bode: Ştiți că deja am luat această decizie la nivelul Guvernului și am transmis către Ucraina o cantitate de medicamente. Domnul ministru, aici, vă poate da mai multe detalii. Cum spuneam, structurile Ministerului Afacerilor Interne, împreună cu partenerii din organizațiile internaționale, și am dat exemplul UNICEF și Crucea Roșie, analizează și această posibilitate. Vreau să salut și pe această cale decizia comunicată ieri de către ministrul de interne al landului Bavaria care, după consultarea celorlalţi miniştri de interne din celelalte landuri, a anunțat, în urma discuției pe care am avut-o ieri, la München, că sunt dispuși să sprijine inclusiv cu astfel de acțiuni România și statele învecinate Ucrainei. Noi ne asigurăm, în acest moment, că, în eventualitatea în care vom ridica aceste tabere mobile pentru refugiați, să asigurăm hrana necesară acestora, dincolo de componenta de asistență medicală, juridică și așa mai departe. Autoritatea Națională pentru Rezervele de Stat are această obligație instituțională să scoată din rezervele de stat cantitățile necesare de hrană, pentru a le asigura hrana pentru un timp limitat și pentru un număr limitat eventualilor refugiați.
Reporter: Aţi putea să ne spuneți ce înseamnă mai exact timp limitat, număr limitat? Care sunt resursele disponibile?
Lucian Bode: Dați-mi voie să nu intru în astfel de detalii. Noi avem un plan de acțiune privind managementul unui aflux masiv de refugiați, persoane strămutate pe teritoriul României. Intenționat, în urma discuțiilor pe care le-am avut cu toate structurile Ministerului Afacerilor Interne și cu structurile partenere, am clasificat acest document tocmai pentru că vrem să acționăm gradual, în funcție de solicitările din teren. Astăzi, noi știm câte tabere putem să ridicăm, știm ce înseamnă numărul minim de locuri sau numărul maxim de locuri. Avem, așa cum am spus, fiecare locație identificată, știm exact unde urmează să se ridice această tabără, dacă este nevoie, dar ne uităm cu prudență la ce se întâmplă. Ați văzut: vorbim de 10.600 de cetățeni ucraineni, din care 11 au solicitat azil în România, cu tot ceea ce implică și consecințele care decurg de aici. Așadar, suntem prudenți, dar, în același timp, pregătiți și în contact cu toate instituțiile responsabile, în special cu instituțiile prefectului și cu inspectoratele pentru situații de urgență de la nivelul județean.
Reporter: Ne-aţi putea spune care este impactul bugetar, efortul bugetar şi pentru pregătirea valului de refugiaţi, primirii valului de refugiaţi, dar şi pentru aceste ajutoare alimentare sau…
Lucian Bode: Din câte știu eu, pe componenta MAI, nu avem astăzi încă un calcul exact. În schimb, discuțiile pe care le-am avut cu toate structurile partenere la nivelul protecției civile europene ne dau confortul că vom fi sprijiniți și, văzând și concluziile reuniunii de urgență a șefilor de stat și de guvern din seara zilei de ieri, sunt convins că nu problema susținerii financiare a acestor măsuri ne va pune în dificultate.
Dan Cărbunaru: Cu permisiunea dumneavoastră, domnule ministru, doar să adaug faptul că CSAT-ul de ieri a avut loc, printre altele, și pentru a organiza toate activitățile pe care România le are de gestionat în acest context. Deci toate instituțiile care sunt angrenate în gestionarea acestor măsuri nu doar că știu ce au de făcut, dar au alocate și resursele de care au nevoie pentru a le putea îndeplini, în funcţie de evaluarea pe care o au în timp real.
Lucian Bode: Corect. Într-un cuvânt, Guvernul, cu toate structurile sale, are astăzi cadrul asigurat, prin hotărârile CSAT, de a lua măsuri, inclusiv alocarea de resurse financiare necesare.
Reporter: Domnule ministru, când vor fi mai exact ridicate toate aceste tabere? Spuneți că deja ați văzut unde ar putea fi situate. Şi, în momentul de față, la ce număr de refugiați ne așteptăm? Aţi spus că un flux mare, puteți să ne daţi si un număr – 50.000-100.000 de persoane – care ar putea să vină?
Lucian Bode: Am spus că ne pregătim pentru un aflux necontrolat de refugiaţi. Ce înseamnă asta? Înseamnă că există şi acest risc ca, la un moment dat, dacă acest conflict absurd va continua un timp mai îndelungat, vorbim de săptămâni, să nu mai vedem acele cozi despre care vorbeam la frontieră și precizez că acele cozi nu sunt pe teritoriul României, sunt pe teritoriul Ucrainei. Poliția de Frontieră a Ucrainei a decis să permită accesul în frontiera României a unui număr controlat, de aceea vedem acele cozi de kilometri de mașini care stau, așteaptă să intre în România. Nu aș putea să vă spun un număr. Mi-aș dori ca toate aceste pregătiri să fie așa cum vi le-am spus aici, la virgulă realizate, și să nu fie nevoie să le operaționalizăm. În schimb, suntem o națiune responsabilă, suntem într-un Parteneriat Strategic cu Statele Unite, cu Uniunea Europeană, și avem această obligație asumată, nu doar drepturi; pentru că dreptul este garantat, spre exemplu, în Articolul 5, ca ţară membră NATO, dar avem și obligații și de aceea ne-am pregătit. Să sperăm că nu va fi nevoie să operaționalizăm toate aceste date, toată această arhitectură de protecție umanitară despre care am vorbit.
Reporter: Şi o singură întrebare, dacă îmi mai permiteţi. Aţi spus 11 persoane care au cerut azil politic. Ce informaţii aveţi despre aceste persoane, sunt persoane cunoscute, politicieni din Ucraina?
Lucian Bode: Nu, nu sunt persoane cunoscute, sunt persoane care s-au prezentat la Galați, la Sighet, cunoșteau legea foarte bine şi asta e lucru foarte bun. Aici cred că domnul Dan Cărbunaru vă va putea da o informație legată de modul în care vrem să informăm, să venim în sprijinul cetățenilor ucraineni care intră pe teritoriul României, să fie informați cu privire la ce implică statutul de azilant, pentru că vreau să vă dau un exemplu: am avut și alte solicitări, nu multe, câteva, și în momentul în care le-am prezentat ce implică acest lucru – pașaportul este depus și rămâne în administrarea structurilor statului român și urmează procedurile – au renunțat la acest demers şi au spus „Nu, ok, rămân cu pașaportul și îmi gestionez situația pe cont propriu” – pe cifre, majoritatea din cei peste 3.000 – ca să nu dau o cifră eronată – cei 3.660 au ieșit pe frontieră cu Bulgaria.
Reporter: Domnule ministru, aş vrea să vă întreb dacă ştiţi în acest moment unde sunt cele 6.000 de persoane care au rămas la noi, în România în ultimele 24 venite dinspre Ucraina.
Lucian Bode: Sigur că, la frontieră, verbal, este întrebat fiecare cetățean care intră în România în legătură cu destinația finală. Unii, sigur, pot să nu spună adevărul. În acest moment, din inventarul nostru, din evidența noastră rezultă faptul că majoritatea sunt cazați în locații de cazare din zona de nord a României, în județele de graniță, Suceava, Botoșani, Maramureș, Galați, în aceste județe sunt cazați în acest moment și decizia le aparține când vor accesa statutul de refugiat în România sau vor continua călătoria mai departe, într-o altă țară a Uniunii Europene.
Dan Cărbunaru: Deciziile au fost anunțate recent. Există deja în acest moment evaluări în derulare la nivel național, pentru ca, alături de partenerii noștri, împreună cu instituțiile europene, să implementăm întocmai deciziile pe care liderii le-au stabilit la nivel politic și instituțiile de la Bruxelles apoi le-au trasat din punct de vedere tehnic. Există o listă de persoane care se află pe această nouă serie de sancțiuni, dar există şi entități economice aflate pe această listă. Se află în derulare aceste analize și România se va număra, ca de fiecare dată, printre statele membre care vor respecta deciziile luate de autoritățile de la Bruxelles.
Reporter: Dar ne așteptăm la decizii, sancțiuni ceva mai dure, pentru că preşedintele Klaus Iohannis spunea că ar dori ceva suplimentar pe lângă ce se stabilește la nivel european?
Dan Cărbunaru: Cu siguranţă, în momentul în care evaluarea se încheie şi sancțiunile sunt identificate în raport cu persoanele ori entitățile care le vizează, le vom anunța public. Cu siguranţă însă, şi repet asta, România va fi şi va rămâne un stat membru al Uniunii Europene care va respecta deciziile pe care şi noi le luăm alături de partenerii noștri la Bruxelles.
Reporter: Mulţumesc.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu.
Lucian Bode: Vreau în final să vă mai comunic un lucru. Prin Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, zilnic ne propunem, de mai multe ori pe zi, să venim către dumneavoastră cu cifre, cu date, ştiu că ne-ați întrebat și la guvern, și la minister, și o să puteți să vă faceți propria analiză, să vedeți câți au intrat în România, câți au părăsit teritoriul României, câţi au solicitat azil, dacă sunt persoane care apelează la acest statut de refugiat, toate aceste date vi le vom prezenta zilnic, ori de câte ori va fi nevoie. Vă mulțumesc.
Dan Cărbunaru: Vă mulţumesc foarte mult, domnule ministru. Aşa cum vă spuneam, alături de noi se află şi domnul ministru al sănătății, Alexandru Rafila, domnul profesor universitar doctor. Măsurile cu caracter umanitar pe care România este pregătită să le implementeze în contextul situației generate de conflictul armat din Ucraina şi agresiunea rusă de pe teritoriul ţării vecine includ şi o componentă legată de măsurile sanitare. Domnule ministru, vă rog.
Alexandru Rafila: Mulţumesc. Deja am făcut publice în cursul zilei de ieri câteva dintre măsurile pe care le-a luat Ministerul Sănătății ca urmare a situației de război din Ucraina. O să reiau câteva dintre lucruri, dar o să vă spun și lucruri noi legate de accesul la asistență medicală al cetățenilor ucraineni. Așa cum ați auzit de la domnul ministru Bode, marea majoritate a celor care au sosit în România, fie că au venit direct din Ucraina, fie că au venit din Republica Moldova, au fost persoane care nu au solicitat statutul de refugiat în România, doar 11 solicitări de azil, și lucrul ăsta sigur că ne-a făcut și pe noi, ne-a determinat să găsim toate căile prin care oamenii care vin din Ucraina să beneficieze de servicii medicale. Din punctul ăsta de vedere, avem trei categorii. Este vorba despre cetățenii care au venit în mod obișnuit, marea majoritate a celor 7.000 de cetățeni ucraineni care au rămas în România și care beneficiază, din fericire, de prevederile unui acord, foarte vechi, e adevărat, dar care este perfect valabil – am verificat la Ministerul Afacerilor Externe acest lucru -, care le conferă cetățenilor ucraineni dreptul de a accesa toate tipurile de servicii medicale pe teritoriul României. Așa că, din punctul ăsta de vedere, lucrurile sunt clare, sigur, pe durata șederii care ați înțeles că nu poate să depășească 90 de zile. Pentru cei care solicită statutul de azilant, există prevederi clare de asigurare a asistenței medicale. Pentru aproape toate categoriile de servicii medicale există un fond, care nu este la Ministerul Sănătății, ci la Ministerul Afacerilor Internelor. Acest fond asigură plata serviciilor medicale pentru solicitanții de azil, iar dacă primesc statutul de refugiat, au aceleași drepturi ca și cetățenii români. Deci nu este niciun fel de problemă legată de asigurarea serviciilor medicale.
Problema pe care am avut-o a fost legată de operaționalizarea unor structuri la nivelul direcțiilor de sănătate publică și bineînțeles la nivelul Ministerului Sănătății, care să asigure coordonare și intervenție rapidă în cazul în care afluxul de persoane venind dinspre Ucraina este de mari proporții. Există, în momentul de față, echipe medicale mobile care se pot deplasa în eventualele centre care vor fi înființate de către Ministerul Afacerilor Internelor, încât să poată să evalueze starea de sănătate a persoanelor de acolo, să le ofere posibilitatea de a se testa, de a se vaccina și să-i îndrume către serviciile medicale de rutină, dacă este cazul. Noi ne pregătim ca să includem în pachetul de informații, pe care îl vor primi cetățenii ucraineni în momentul în care vor intra pe teritoriul național, în rândul acestor informații să existe un pachet de informații sau o secțiune dedicată accesului la servicii medicale, să știe ce au de făcut, unde trebuie să se ducă să se adreseze dacă au probleme de sănătate și lucrul ăsta cred că e foarte important. Aş vrea să remarc un element care cred că trebuie menționat. Ieri, în cursul teleconferinței pe care am avut-o cu direcțiile de sănătate publică și directorii spitalelor sau managerii, mă rog, spitalelor județene, atât din județele de la frontiera cu Ucraina cât și din județele de suport, toată lumea a fost extrem de deschisă, vrea să ajute și cu siguranță oamenii din Ucraina vor avea tot concursul autorităților de sănătate, dar şi a profesioniștilor din sistemul de sănătate pentru a avea acces la servicii medicale, dacă au nevoie. Nu avem o problemă din acest din acest punct de vedere.
Mai avem un capitol, pe care l-ați început – a fost o întrebare de la una dintre persoanele care reprezintă diversele posturi de televiziune aici – legată de ajutoare. Inventariem ce posibilități avem, ce există în stocul Ministerului Sănătății sau la instituții subordonate Ministerului Sănătății, dar confruntăm aceste disponibilități și cu nevoile pe care le au ucrainenii. Avem o astfel de listă de necesități din zona medicală, încât să putem să oferim ceea ce dânșii au nevoie și, bineînțeles, împreună cu celelalte structuri, cu Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naționale, vom găsi și o soluție, o cale să putem să ducem aceste ajutoare către vecinii și prietenii noștri din Ucraina. Cam asta este situația la Ministerul Sănătății. Există permanență, există permanență la direcțiile de sănătate publică, echipe medicale, cum vă spuneam, spitalele sunt pregătite să primească eventualii solicitanți de servicii. De asemenea, un lucru pe care l-am menționat: testarea acestor persoane în centrele de triere împotriva infecției cu noul coronavirus, nu în frontieră. Şi un lucru pe care l-am inițiat ieri și îmi pare bine că s-a aprobat astăzi Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență în ceea ce privește exceptarea de la certificatul electronic COVID la intrarea în România a cetățenilor ucraineni.
Reporter: Domnule Rafila, as vrea să vă întreb în primul rând ce ar însemna dacă ar crește radiațiile la nivelul României? Vedem că există o problemă acolo și în Ucraina au anunțat-o deja – la ei se resimte o creștere a radiațiilor în acest moment.
Alexandru Rafila: Am văzut și eu informația din Ucraina, se referă la o creștere locală datorită dislocărilor de praf. Probabil că în urma luptelor lucrul ăsta se întâmplă, dar e o problemă locală, nu avem nicio informație, așa cum v-a spus domnul Cărbunaru la început, legat de modificarea nivelului de radiații în România, dar sigur că dacă se ajunge într-o astfel de situație, există instituții specializate, care să facă recomandări populației. Cred că în momentul de față este mai degrabă o speculație și sper să rămână la acest nivel de speculație, nu cred că este cazul să îngrijorăm populația în vreun fel.
Dan Cărbunaru: Nu avem, la acest moment, un risc, așa cum spuneam la debutul acestei conferințe de presă. Datele CNCAN confirmă acest lucru. Desigur, această instituție care are atribuții în această zonă urmărește situația și dacă va fi nevoie va informa populația României de îndată, dar nu ne confruntăm cu o astfel de situație.
Reporter: Aș vrea să vă întreb puțin pe restricții COVID și lucruri locale, dacă le putem spune așa…
Alexandru Rafila: Ce anume?
Reporter: Aş vrea să vă întreb puţin pe starea de alertă, când am putea să vedem primele relaxări adoptate în Executiv? Care mai este stadiul pandemiei? Vedem că numărul de cazuri scade de la o zi la alta.
Alexandru Rafila: Noi sigur că trebuie să luăm împreună o decizie legată de etapizarea ridicării acestor restricții și trebuie să avem elemente de referință, elemente concrete. Fără să fie o declarație care trebuie înțeleasă decât ca și o propunere, o sugestie, urmărim cu foarte mare atenție evoluția numărului de cazuri internate în secțiile de terapie intensivă, pentru că scăderea la terapie intensivă este mult mai lentă decât scăderea persoanelor care sunt internate. Așteptăm să scădem sub 50% grad de ocupare la terapie intensivă, asta înseamnă sub 900 de paturi ocupate și cred că atunci putem discuta despre ridicarea primelor restricții sau măsuri de protecție, pentru că așa cum discutam și cu altă ocazie, utilizarea măștii în exterior nu este o măsură de restricție, ci este o măsură de protecție individuală și colectivă.
Reporter: Bună ziua. Aș vrea să ne spuneți poate care ar fi primele trei măsuri de relaxare, de exemplu, pe care le-ar putea lua România, așa cum le vedeți dumneavoastră, în opinia dumneavoastră. Ştim că nu s-a decis, dar așa, să ne…
Alexandru Rafila: Una dintre ele v-am și spus-o, legată de utilizarea măștii în spațiile deschise. Va rămâne recomandarea, nu altceva, a utilizării în cazul unor spații care sunt extrem de aglomerate, chiar dacă sunt deschise, renunțarea la limitările orare și eventual pentru accesul în magazinele acestea de mare suprafață, care să nu mai fie condiționat de utilizarea certificatului electronic, eventual mărirea pragului de la 30% la 50% a activității în unități culturale sau în unități de alimentație publică.
Reporter: Da. În acest pachet de măsuri de relaxare, de exemplu, ar putea fi inclusă și o măsură prin care elevii să nu mai fie obligați să poarte mască de protecție la cursuri, la școală?
Alexandru Rafila: Cât timp avem transmitere comunitară, cred că este o măsură grăbită, dacă vreți. Cred că putem să facem acest lucru nu numai cu elevii, ci și cu alte categorii de persoane în momentul în care transmiterea comunitară dispare. Discutăm încă de circa 10.000 de cazuri noi care se înregistrează zilnic și asta înseamnă că există circulație și e bine să avem o conduită responsabilă. Datorită acestei conduite responsabile și a faptului că am decis, la nivelul Guvernului României, să menținem școlile deschise, am ajuns să trecem cu bine de acest val. Numărul de copii care au ajuns să fie internați în spital este redus, de asemenea numărul de copii internați la secțiile de terapie intensivă. Asta demonstrează că menținerea școlilor deschise a fost o măsură corectă, utilizarea măștii în interior a fost, de asemenea, o măsură corectă și o vom menține, în mod evident, până în momentul în care transmiterea aceasta comunitară se reduce foarte mult.
Reporter: Organizarea evenimentelor private, cum ar fi nunți sau botezuri, ar putea intra în prima etapă de relaxare?
Alexandru Rafila: Nu aș vrea să intrăm în astfel de speculații. Dumneavoastră m-aţi întrebat să vă spun trei măsuri, eu v-am spus patru. V-am răspuns și la cea legată de școli și nu e bine să mergem să speculăm foarte mult, dar, în mod evident, nu este nimeni, niciun membru al Guvernului României, doritor să mențină cu forța anumite restricții. Ele trebuie corelate cu realitatea și cu protejarea sănătății colectivităților în care ne desfășurăm activitatea. Cred că asta este conduita responsabilă: echilibru, măsuri de relaxare care sunt monitorizate să vedem dacă situația se stabilizează sau merge în continuare într-o zonă de favorabilitate și un nou pas de relaxări. Dacă ridici toate măsurile într-un singur pas, există un foarte mare risc de a te reîntoarce la restricții, ori ceea ce ne dorim este să nu ne mai întoarcem la restricții și să existe sustenabilitate și predictibilitate pentru toți agenții economici și pentru populație, în general. Cred că ăsta e lucrul pe care îl dorește toată lumea, decât să ne grăbim și să nu facem bine, mai bine avem o etapizare, așa cum v-am spus, care cred că va începe curând.
Reporter: Şi o ultimă întrebare, dacă îmi permiteți, pentru personalul angajat în perioada pandemiei cu contract determinat în domeniul sănătății, ştiu că ați spus că aveți în calcul să păstrați, luați în calcul să păstrați aceşti oameni în sistem. În ce stadiu suntem cu acel proiect de act normativ?
Alexandru Rafila: Este un proiect de lege, el se află în dezbaterea Parlamentului, a fost completat pe baza sugestiilor oferite de către Ministerul Sănătății și se află în procedură parlamentară. În curând vom avea o formă care va ajunge în plen să fie votată.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult. Mulțumesc, domnule ministru. Îi mulțumesc şi domnului ministru Lucian Bode pentru clarificările făcute și dumneavoastră pentru prezență. Conferința noastră de presă se încheie aici.
