Conferință de presă susţinută de premierul Nicolae-Ionel Ciucă după vizita de lucru în judeţul Alba

Galerie foto

[Check against delivery]

Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua! Hristos a înviat! Dați-mi voie să începem această conferință de presă pentru a le ura „La mulți ani!” tuturor asistenților care lucrează în sistemul medical. Este ziua lor și doresc să le mulțumesc în nume personal, în numele Guvernului, pentru întreaga activitate pe care o desfășoară, pentru devotamentul și sacrificiul pe care l-au făcut în perioada crizei pandemice și, de asemenea, doresc să le urez succes în continuare.

Astăzi, împreună cu domnul ministru Bode, cu echipa guvernamentală, cu domnul președinte Dumitrel, cu reprezentanții autorităților locale din județul Alba, am efectuat o vizită de lucru în județ. Am avut oportunitatea să vizitez compania Transavia. Am avut, de asemenea, posibilitatea să vizitez investițiile companiei Mercedes la Sebeș și, de asemenea, am avut posibilitatea să văd modul în care Inspectoratul Județean de Învățământ Alba se preocupă de dezvoltarea învățământului dual și am avut și o întâlnire cu Arhiepiscopul Irineu.

Iată, acum ne găsim la sediul Prefecturii județului Alba. Ce doresc să subliniez este faptul că în județul Alba, autoritățile locale, conduse de un președinte liberal, alături de o majoritate a primarilor liberali, au demonstrat că se poate realiza orice obiectiv își propun, dacă există o administrație bazată pe investiții și o administrație care urmărește să creeze un mediu prielnic dezvoltării economice, dezvoltării afacerilor în județ. Practic, ceea ce am văzut astăzi, în județul Alba, am putut să văd și în județul Bihor, în urmă cu câteva săptămâni. Sunt două județe care, din punctul meu de vedere, pot fi considerate model în ceea ce privește modul în care se administrează atât la nivel local, cât și modul în care se coordonează cu administrația centrală, cu Guvernul, pentru a putea să se îndeplinească obiectivele și angajamentele pe care aleșii și le-au asumat în fața cetățenilor.

Am putut să văd o companie românească, cu capital 100% românesc, care este cel mai mare producător de carne din România, care a reușit să tehnologizeze şi să modernizeze într-un ansamblu integrat întreaga producţie de carne de pasăre şi, de asemenea, am putut să aflăm tot ceea ce noi putem să facem şi trebuie să facem de la nivelul Guvernului pentru a putea să continuăm să sprijinim mediul de afaceri, astfel încât să asigure să poată să asigure, să continue să mențină și să asigure locuri de muncă mai multe și mai bine plătite.

De asemenea, la Sebeș am putut să văd ceea ce înseamnă o companie modernă, o companie care a avut ca prim obiectiv menținerea și dezvoltarea competitivității în domeniu. Lucru care se realizat prin investiții – sigur, investiții ale companiei Mercedes, dar și sprijin prin schemele de ajutor de stat care au contribuit la realizarea și îndeplinirea obiectivelor asumate, ceea ce reprezintă un motiv de bucurie și de mândrie, atât pentru autoritățile locale, cât și pentru noi.

Am putut, de asemenea, să vedem cât de multă preocupare există la nivelul județului, ținând cont de nevoia aceasta de forță de muncă, cât de multă preocupare există pentru dezvoltarea învățământului profesional dual. Am putut să stau de vorbă cu instructorii, am putut să stau de vorbă cu conducerea instituțiilor respective de învățământ dual. Am putut să stau de vorbă cu elevii și am putut să vad, de asemenea, realizările pe care ei le-au reușit până în acest moment.

Este cât se poate de clar că în continuare avem nevoie de acest dialog și de cunoaștere permanentă a realității, pentru a putea să adaptăm tot ansamblul de măsuri la realitățile autorităților locale, la nevoile cetățenilor și, prin cadrul pe care îl putem crea de la nivelul central, de la nivelul Guvernului, împreună cu Parlamentul, să asigurăm o perspectivă care să asigure credibilitate și care să fie în măsură să dea încredere oamenilor că ne preocupă tot ceea ce înseamnă situația deosebit de complexă, deosebit de dificilă prin care am trecut și prin care continuăm să trecem. Am să subliniez din nou criza pandemică, ulterior criza creșterii prețurilor la energie și gaze, criza de securitate provocată de invazia forțelor rusești în Ucraina, invazie ilegală, invazie neprovocată, invazie care din punctul nostru de vedere este cea care stă în momentul de față la baza tuturor efectelor pe care noi le resimțim în acest moment inclusiv în ceea ce privește creșterea inflației. Am luat, de asemenea, act de nevoile autorităților locale și suntem în măsura să putem să continuăm acest dialog, astfel încât deciziile pe care le luăm la nivel guvernamental să putem să asigurăm soluțiile necesare și mijloacele necesare prin care autoritățile locale să fie în măsură să gestioneze situația ca atare, dar totodată să poată să aibă o perspectivă în ceea ce privește dezvoltarea la nivel local. Este încă o dată un exemplu de administrație care pentru noi, Partidul Național Liberal, reprezintă motiv de mândrie, reprezintă un model pe care vrem să îl dezvoltăm și vrem să îl împărtășim peste tot în țară, astfel încât și în celelalte regiuni să vedem aceeași efervescență, aceeași implicare, aceeași responsabilitate și aceeași dăruire, pentru a putea să își îndeplinească angajamentele pe care domnul președinte Dumitrel împreună cu echipa dumnealui, cu primarii Partidului Național Liberal, le-au făcut atunci când au cerut votul cetățenilor. Vă mulțumesc!

Reporter: /…/

Nicolae-Ionel Ciucă: Am discutat şi am văzut astăzi, sper să nu mă înșel, Şcoala Domşa a fost prima școală care a dezvoltat această formă de învățământ. Practic, am înțeles că a fost o asumare de responsabilitate când încă nu era creat cadrul pentru desfășurarea acestei forme de învățământ și în discuțiile pe care le-am avut la Star Assembly, la investiția din Sebeș, avem nevoie cred mai mult ca oricând să reglementăm această formă de învățământ și să o încurajăm, pentru că tot de la cei cu care am discutat astăzi am învățat că nu peste foarte mulți ani, 50% dintre meseriile care vor fi solicitate la vremea respectivă noi nici nu ne vom fi gândit la ele astăzi. Ca atare, învățământul dual cred că este o formă de învățământ prin care asigurăm, pe de o parte, forța de muncă și suntem obligați să avem această relație și dialog cu întreprinzătorii locali, cu economia, cu nevoile din economie, astfel încât să putem să pregătim tinerii pentru a găsi un loc de muncă și a putea, ulterior, să își dezvolte și o carieră proprie, pentru că am văzut – de ce spun dezvoltarea unei cariere proprii? – pentru că am văzut și am stat de vorbă cu tineri care au absolvit o școală profesională, trei ani de zile, au finalizat cursurile liceale, au luat bacalaureatul şi merg la universitate, merg la politehnică, merg să-și desfășoare activitatea în domeniul unde sau în domeniul pentru care au optat și în care sunt pasionați, pe de o parte. Pe de altă parte, am putut să constatăm că întreprinzătorii sunt disponibili să ofere ei înșiși posibilitatea de dezvoltare a învățământului dual, creând facilități pentru cei care optează să continue să învețe și să se perfecționeze sau chiar să schimbe anumite elemente de profil. Practic, dacă analizăm cu atenție ceea ce se întâmplă astăzi în economie și evoluția, dinamica tehnologică, ne împinge înțelegem că este nevoie permanent de a învăța și de a crea acest cadru, prin care oamenii, nu numai tinerii, pentru că am văzut și oameni în vârstă care sunt disponibili să învețe ceva nou, să poată să se pregătească și să lucreze în domeniile acestea, unde evoluţia tehnologică este foarte dinamică.

Reporter: Şi mai am încă o întrebare: ce măsuri sociale noi veţi adopta? Am înţeles că aţi avut o întâlnire cu /…/

Nicolae-Ionel Ciucă: Am avut întâlnire și discutăm atât în relația pe care o avem la nivelul Coaliției, am avut discuții și continuăm să avem cu Banca Națională a României și urmează ca, în funcție de concluziile și evoluțiile pe care încercăm să le deslușim – ieri s-a anunțat cifra inflației, vedem cu toții care este evoluția prețurilor, vedem cu toții că această criză și această inflație nu este una locală, ci este una generală, la nivel european, putem să vedem țări europene consolidate și dezvoltate din punct de vedere economic au de rezolvat aceeași situație ca noi toți. Doresc să subliniez încă o dată că această creștere de prețuri, această inflație, această criză și această întrerupere a lanțurilor de aprovizionare este generată de conflictul din Ucraina, de invazia ilegală din Ucraina și este datoria noastră să căutăm soluții și să ne adaptăm la situație cu măsuri concrete. În momentul de față suntem membri ai Uniunii Europene și solidaritatea s-a putut vedea în cadrul Uniunii încă de la izbucnirea conflictului. Putem să vedem în continuare discuțiile și măsurile care se iau la nivel european și, desigur, cele pe care le luăm la nivel național. Pot să vă spun că înainte de a ajunge aici, la sediul Prefecturii, am avut o discuție telefonică cu ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, domnul Marcel Boloș, care se află la Bruxelles. A discutat toate elementele de scheme de ajutor de stat și toate măsurile pe care noi le-am cuprins în pachetul social și avem acordul pentru ele. Deci, iată că ceea ce am decis la nivelul coaliției se va pune în practică, atât prin contribuția, prin asigurarea fondurilor de la bugetul de stat, dar și prin fondurile europene. Discuțiile preliminare pe care le-am avut pe situația actuală, ne-au dus la concluzia că există o singură soluție și anume aceea de a trage cât mai mulți bani europeni și ei sunt disponibili. Deci datoria Guvernului este în continuare să asigure absorbția de fonduri europene și ceea ce noi am precizat și am promovat de fiecare dată, inclusiv prin programul guvernamental, au fost investițiile. Avem nevoie de investiții și am putut să ne bucurăm astăzi, la Alba Iulia, de acest model de investiție, care a produs efecte. Este un mesaj optimist pentru noi când stai de vorbă cu anumiți investitori care au atins un anumit nivel și se gândesc în continuare la investiții. Datoria noastră este să sprijinim aceste investiții și să ne gândim cum poate statul român să încurajeze și să sprijine aceste investiții.

Ca atare sunt în același timp convins că prin pachetul ,,Sprijin pentru România”, așa cum l-am gândit la vremea respectivă, fără să fi avut cifrele de inflație pe care le-am primit ieri, are, încă o dată, 60% din fonduri asigurate pentru investiții, 40% pentru măsuri de natură socială. Trebuie să fim solidari în continuare, sunt oameni vulnerabili, sunt cetățeni vulnerabili care au nevoie de solidaritatea noastră a tuturor și s-a demonstrat de-a lungul istoriei că atunci când am fost uniți, atunci când am fost solidari am fost în măsura să trecem cu bine orice situație de criză. Și cred că Europa și noi am învățat de la criza economică precedentă că nu prin măsuri de austeritate putem să trecem prin criză, ci prin măsuri prin care să asigurăm finanțare, să asigurăm banii necesari și derularea investițiilor pe măsura sumelor de care dispunem.

Reporter: Domnule prim-ministru, astăzi s-a dat sentința finală, definitivă, în dosarul Colectiv. Cum comentați acest lucru? Cum apreciați că au funcționat autorităţile române în acest dosar şi ce puteți spune despre faptul că România, la șapte ani după tragedia de la Colectiv, încă nu are un spital mare pentru arși? Toate cazurile grave, după cum ştiţi, sunt duse în străinătate.

Nicolae-Ionel Ciucă: Decizia a fost luată astăzi de instanță și este o decizie care trebuie respectată, se execută și nu se discută. Faptul că astăzi nu avem un spital de mare arși se înscrie, practic, în lipsa de realizări pe care țara noastră o are, nu numai în spitalul de mari arși, ci și în celelalte proiecte pe care noi am gândit că trebuie înfăptuite în dezvoltarea sistemului medical. Sunt două elemente fundamentale pentru a continua să ne dezvoltăm țara, asumate de către toată lumea, și anume dezvoltarea sistemului de educație și dezvoltarea sistemului sanitar, astfel încât să putem să asigurăm sănătatea cetățenilor noștri. Până în acest moment este cât se poate de ușor de realizat că nu am făcut pași importanți către acest obiectiv de realizare a spitalelor. Au fost promise la un moment dat şi opt spitale, de la opt am rămas trei, ele sunt demarate cu mulți ani în urmă. Am discutat și într-o ședință de guvern anterioară, cred că săptămâna trecută, împreună cu domnul ministru Rafila, și este obligatoriu, la nivelul Ministerului Sănătății, să se înființeze acea Agenție Națională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS) și consider că, așa cum ne-am asumat, odată ce realizăm înființarea acestei agenții, să demareze și construcția de spitale. Faptul că nu avem un spital de arși, într-adevăr, în acest moment, cazurile grave și îndeosebi atunci când avem un număr mai mare de persoane, care au suferit sau suferă în urma unui astfel de accident, ei sunt tratați în altă țară. Nu pot să promit că rezolvăm un spital de arși într-un an sau doi.

Reporter: Având în vedere declarația domnului ministru Dîncu, potrivit căreia Ministerul Apărării este pregătit să preia toate spitalele CFR de la Ministerul Transporturilor, ce ne puteți spune despre această situaţie, care sunt motivele transferurilor şi care ar fi termenele de realizare?

Nicolae-Ionel Ciucă: A fost o discuție, ținând cont de situația în care se găsesc astăzi spitalele CFR și de imposibilitatea menținerii și dezvoltării lor, în sensul dotării cu echipamente moderne. Este doar o discuție, neexistând în momentul de față un plan sau un document care să se concretizeze într-o fazare a acestei preluări.

Reporter: Domnule ministru, s-a vorbit despre posibilitatea unor noi investiţii în Munții Apuseni, care să fie legate în special de compania Cupru Min Abrud. De exemplu, s-a vorbit despre o uzină de prelucrare a minereului. Care sunt planurile pentru Cupru Min pe termen lung?

Nicolae-Ionel Ciucă: Este adevărat, s-a discutat. Țara noastră deține resurse minerale importante. Din păcate, în acest moment, resursele se exportă și pierdem ceea ce cu toții știm și suntem conștienți că reprezintă beneficiul cel mai mare și anume valoarea adăugată, adică incapacitatea noastră de a putea să prelucrăm aceste resurse nu ne aduce practic beneficiul care ar putea să fie mult mai consistent, prin existența sau investițiile în domeniul prelucrării resurselor minerale. Cupru Min este unul dintre subiectele care s-a discutat la nivelul Guvernului, este o problemă în analiză la nivelul Ministerului Economiei și, în momentul în care se va finaliza analiza, urmează să discutăm ceea ce urmează să se realizeze practic.

Reporter: Și dacă vorbim despre investiţii în judeţul Alba, care sunt pe termen scurt şi planurile imediate pentru cele două fabrici de armament din Cugir, ţinând cont de problemele care au apărut în urmă cu aproximativ doua luni, când lucrătorii au ieșit în stradă, şi aici vorbesc de tehnologie veche de peste 70 de ani, vorbesc de salarii mizere şi condiţii de lucru mizere.

Nicolae-Ionel Ciucă: Am discutat acest subiect. Am fost in urmă cu doi ani şi am văzut condiţiile de la Cugir, am văzut modul în care se derulează producția la Cugir. Este adevărat, totul se bazează pe tehnologie veche – la Cugir nu s-a investit. Cugirul, ca să poată să producă arme, echipamente competitive, trebuie obligatoriu să investească în tehnologie. De asemenea, chiar le spuneam astăzi, pentru că i-am văzut la standul acela de prezentare și le-am spus că dacă vor să rămână operativi, trebuie obligatoriu să investească în tehnologie și să folosească creativitatea tinerilor care erau acolo și păreau a fi foarte dornici să își desfășoare activitatea în domeniul respectiv, dar nu pe tehnologia de acum.

Reporter: Acum doi ani vorbeați de un procent mai mare din PIB pentru apărare, spuneați atunci despre un plan pe 10 ani de înzestrare a armatei.

Nicolae-Ionel Ciucă: Exact. Atunci, practic, veniserăm pregătiți să putem să semnăm un contract cu uzina de la Cugir. Din păcate, uzina era în imposibilitatea de a semna acel contract. Am convenit împreună cu managementul uzinei să revină cât mai curând posibil cu oferta de a putea să achiziționăm armament pentru Armata Română produs în România. Au venit, am făcut un contract pentru 1.000 de pistoale, care, din păcate, ele nici astăzi nu au putut să fie livrate. Ca atare, uzina de la Cugir se scrie în întreg ansamblul industriei de apărare, care necesită investiții și tehnologie nouă. În continuare, la nivelul Ministerului Apărării Naționale, există acel plan pe 10 ani. Au avut loc întâlniri, chiar am avut discuții atât cu ministrul Economiei, cât și cu ministrul Apărării, au avut întâlniri la nivelul conducerii ministerelor, au avut loc întâlniri între specialiști, între planificatori. Există în continuare acel plan și el este în derulare. Din păcate, nu s-a produs o schimbare în ceea ce înseamnă retehnologizarea industriei de armament din România. Nu peste tot. Sunt întreprinderi unde, într-adevăr, s-a reușit o anume evoluție în ceea ce privește tehnologie nouă și, desigur, calitatea echipamentelor este alta, ceea ce îi asigură competitivitatea.

Reporter: Bună ziua! La un moment dat, chiar şi domnul preşedinte al Consiliului Judeţean a depus un memoriu prin care solicita ”un restart al industriei de apărare”. /…/

Nicolae-Ionel Ciucă: Să ştiţi că este în derulare, în acest moment. Am cerut ministrului economiei ca în industria de apărare încadrarea managementului fiecărei întreprinderi să se realizeze prin concurs, fără să mai fie numiri politice. Este în desfășurare.

Reporter: Vorbiţi de numiri politice, dar vedem că în ultima vreme, la companiile de stat a crescut foarte mult numărul de angajați şi au ajuns oameni care nu au legătură în domeniu.

Nicolae-Ionel Ciucă: Tocmai de aceea vrem să se producă încadrarea conform prevederilor Legii 109 și să se desfășoare concursurile. Concursurile nu se pot organiza peste noapte și la companiile respective, din discuțiile pe care le-am avut cu miniștrii de linie, trebuie asigurată conducerea și managementul, până când se trece la această procedură.

Reporter: Sunt oameni în România care au tăiat deja de pe lista de cumpărături carnea, îşi permit să pună carne pe masă doar de sărbători, inflația a ajuns la un nivel uriaș. Ce aţi tăia dumneavoastră de pe lista cu mâncare, dacă aţi avea salariul minim sau pensia minimă ca să trăiți în România şi nu doar să supraviețuiți?

Nicolae-Ionel Ciucă: Fiecare dintre noi şi eu la fel ca oricare dintre ceilalți cetățeni m-aş adapta la situația concretă și mă adaptez la situația concretă, indiferent de situație.

Reporter: Sunt alimente de bază, uleiul, cartofii sau pâinea /…/

Nicolae Ciucă: Ştiu foarte bine, s-au scumpit, ştiu şi cum s-au scumpit, am fost şi în magazin, am stat de vorbă şi cu oamenii. În momentul de faţă, ceea ce am putut să facem este să asigurăm acele vouchere pentru cetățenii vulnerabili. Peste 3 milioane de cetățeni vor beneficia de acele vouchere la fiecare două luni. De aceea vorbeam de solidaritate şi de nevoia ca fiecare dintre noi să dăm dovadă de această înțelegere, de această unitate şi solidaritate şi să putem să le asigurăm celor vulnerabili minimum de ajutor, astfel încât să putem să depășim împreună această situaţie.

Reporter: Veţi relua discuțiile despre înghețarea preţurilor la mâncare?

Nicolae-Ionel Ciucă: Este o decizie pe care trebuie să o discutăm cu specialiștii în domeniu. Tocmai spuneam că am convingerea că măsurile de austeritate nu au fost cele mai potrivite la criza precedentă. În momentul de faţă, trebuie să adaptăm setul de măsuri pe disponibilitatea bugetului României şi fiecare dintre aceste soluții pe care noi putem să le luăm sunt în momentul de faţă pe masa de lucru a Guvernului, împreună cu celelalte instituţii ale statului, pentru a putea să identificăm cel mai bun parcurs, astfel încât să gestionăm situaţia prin care trecem.

Reporter: La pompă, pentru oamenii de rând ce face Guvernul? Veţi veni cu o reducere şi pentru șoferii de rând?

Nicolae-Ionel Ciucă: Daţi-mi voie să ajungem să luăm o decizie şi o vom comunica atunci.

Reporter: Mai pot fi crescute pensiile în acest an încă o dată, pentru ca oamenii să facă faţă măririlor?

Nicolae-Ionel Ciucă: Când vom lua deciziile, vom anunța.

Reporter: Şi, de asemenea, mai am încă o întrebare, dacă se poate. Oamenii sunt copleșiți de rate, se plâng că primesc notificări de la bancă şi văd cu cât cresc ratele. Ce face Guvernul şi dacă vă gândiți să dați posibilitatea din nou pentru ca oamenii să-şi poată amâna ratele?

Nicolae-Ionel Ciucă: Am avut o astfel de discuţie şi cu guvernatorul Băncii Naţionale, este în analiză. De altfel, a mai fost în analiză o astfel de decizie. Vom analiza şi vom comunica decizia împreună cu ceilalți membri ai coaliției. Vă mulţumesc!

Reporter: Domnule prim-ministru, încă o întrebare. MApN are în administrare /…/ mai multe spaţii, inclusiv o unitate militară. Care sunt planurile pentru spațiile respective și dacă sunt discuţii pentru a fi cedate primăriei?

Nicolae-Ionel Ciucă: Nu ştiu care este situaţia concretă la nivelul Ministerului Apărării Naţionale. Ştiu, în schimb, că la nivelul Guvernului există la Ministerul Dezvoltării un plan de coordonare cu celelalte ministere în ceea ce priveşte descentralizarea şi asigurarea transferului către autorităţile locale a acelor active care nu mai sunt gestionabile şi ele, în momentul de faţă, se află în paragină şi pot fi folosite de către autorităţile locale în diferite oportunități pe care le au.

Reporter: Domnule premier, ați spus că această creștere de prețuri este generată de războiul din Ucraina. La fel și pentru creșterea inflației. Nu mai sunt și alte motive?

Nicolae-Ionel Ciucă: Deci motivele inflației din discuțiile pe care le-am avut sunt creșterea preţului la energie, creșterea preţului la gaze, creșterea preţului la produsele alimentare, întreruperea lanțurilor de aprovizionare şi desigur, peste toate, este vorba de cauza principală care este războiul din Ucraina. Vă mulţumesc!

Sursa: Conferință de presă susţinută de premierul Nicolae-Ionel Ciucă după vizita de lucru în judeţul Alba