Galerie foto
[Check against delivery]
Nicolae Ciucă: Bună ziua! Am revenit în această dimineață în țară, după vizita pe care am efectuat-o ieri în Ucraina, la Kiev și în cele două localități afectate de agresiunea armatei Federației Ruse. Este vorba de localitățile Irpin și Borodianka. Din delegație au făcut parte președintele Camerei Deputaților, domnul Marcel Ciolacu, și ministrul de externe, Bogdan Aurescu. Doresc să menționez că vizita a avut două obiective. Primul a fost acela de a continua să exprimăm solidaritatea cu poporul ucrainean în fața agresiunii Federației Ruse şi, totodată, să condamnăm ferm și deschis această invazie ilegală, neprovocată, nejustificată. Iar cel de-al doilea obiectiv a fost acela de a stabili și a continua discuțiile privind sprijinul pe care România îl acordă guvernului și poporului ucrainean și, desigur, în acest context, relațiile bilaterale pe care noi le-am stabilit și urmează să le consolidăm pe măsura evoluției situației.
Am să încep prin a exprima încă o dată cât de afectați am fost cu toții față de ceea ce am văzut în Irpin și Borodianka, două localități unde au fost lovite, fără să se țină cont de absolut nimic, zonele rezidențiale în care și-au pierdut viața oameni nevinovați, civili, au fost distruse locuințe, au fost distruse școli, au fost distruse spitale și am putut să vedem la fața locului cum autoritățile locale depun eforturi astfel încât să poată să redea din tot ceea ce poate să însemne partea aceasta de revenire la o așa-zisă normalitate a vieții în cele două localități.
Am discutat despre eforturile pe care le fac pentru reabilitarea rețelelor de curent electric, alimentarea cu apă și în mod deosebit asigurarea serviciilor medicale și desigur continuarea activității în școlile din localitățile respective. În ceea ce privește măsurile care au fost luate pentru a putea fi identificați cei care au produs aceste atrocități, cei care s-au dedat la crime de război, crime împotriva umanității, am exprimat foarte clar susținerea Guvernului României pentru aceste demersuri la nivel internațional, am subliniat că deja Guvernul României a alocat 100.000 de euro contribuție voluntară pentru Curtea Penală Internațională, astfel încât să poată să își desfășoare activitatea în teren, și totodată am oferit posibilitatea ca în funcție de solicitare țara noastră să participe cu experți la derularea investigațiilor în teren. Doresc să subliniez încă o dată că este inadmisibil ca, indiferent de context, să fie atacate, să fie lovite obiective civile în care și-au pierdut viața şi în care își pierd viața oameni nevinovați.
În ceea ce privește întâlnirile pe care le-am avut cu omologul ucrainean, Denîs Șmîhal, premierul Ucrainei, și de asemenea cu președintele Ucrainei, domnul Volodimir Zelenski, am subliniat efortul pe care l-a făcut atât Guvernul României, cât și poporul român, întreaga societate. Este vorba de solidaritatea pe care noi le-am arătat-o încă din primul moment al declanșării războiului în Ucraina, este vorba de empatia pe care poporul român a arătat-o, de generozitate şi este vorba, desigur, de măsurile care au fost luate la nivel guvernamental, astfel încât refugiații din Ucraina să beneficieze de tot ceea ce puteam oferi, astfel încât să le asigurăm sprijinul pentru a putea să depășească aceste momente deosebite, de groază, le-aș putea spune, prin care trec. Deja în țara noastră au trecut granița peste 860.000 de cetățeni ucraineni. Peste 80.000 au decis să rămână în România și am prezentat celor doi oficiali ucraineni faptul că România are deja 45 de școli în limba ucraineană, are licee, șapte licee, în care de asemenea se predă în limba ucraineană și, de asemenea, am precizat că, la nivelul Ministerului Educației, au fost luate măsuri, astfel încât copiii ucraineni să poată să beneficieze de această facilitate a derulării orelor online, fiind asigurate tablete pentru ca ei să poată să beneficieze mai ușor de această modalitate de continuare a cursurilor. Deja avem peste 1.600 de copii ucraineni care sunt înscriși în școlile din România, iar premierul Şmîhal a insistat să continuăm să acordăm atenție acestui proces de derulare a cursurilor în online, astfel încât să putem să acoperim deficitul acesta de cadre care să predea în limba ucraineană.
Totodată, am discutat despre demersurile pe care țara noastră le face, astfel încât să putem ca în viitor să continuăm să asigurăm toate aceste facilități de trecere a frontierei. Împreună cu ministrul de externe, Bogdan Aurescu, am analizat posibilitatea să deschidem și alte noi puncte de trecere a frontierei. Există în momentul de față în analiză și foarte curând vom reveni și vom confirma, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe din Ucraina, deciziile pe care le vom lua. Şi aici doresc să subliniez cât de important a fost ca la momentul respectiv, în 2020, să fie deschis Punctul de Trecere a Frontierei Isaccea-Orlivka și, de asemenea, cât de important a fost ca, începând cu data de 5 aprilie, să fie liberalizat transportul de mărfuri pentru operatorii ucraineni. Totodată, pentru că aici este vorba de al doilea obiectiv, deja am spus că am avut două obiective – primul a fost cel legat de susținerea Ucrainei și condamnarea agresiunii Federației Ruse, cel de-al doilea vizează tocmai aceste aspecte pe care le-am precizat și anume asistența umanitară pe care am asigurat-o și vom continua să o asigurăm. Iar în continuare discutăm de partea aceasta de sprijin a guvernului ucrainean în ceea ce înseamnă limitarea efectelor războiului asupra economiei ucrainene și vom continua să identificăm împreună modalitățile prin care putem să facilităm transporturi de bunuri, transporturi de cereale în mod deosebit și transporturi de produse agroalimentare, pe care Ucraina fie le exportă către România, fie că le exportă către alți parteneri comerciali. Iar în acest sens, la Ministerul Transporturilor a fost deja luată decizia să putem prelungi acel segment de cale ferată de la Galați până în port, este vorba de un segment de aproximativ 5 km, care poate fi finalizat în aproximativ 3 luni de zile și în felul acesta facilităm ajungerea trenurilor de marfă direct în portul Constanța, scurtând astfel timpul necesar transportului de la graniță, unde, știm cu toții, diferă – este o diferență între calea ferată a Ucrainei și cea a României – este vorba de diferența de ecartament. Şi totodată prin aceste măsuri vom continua să discutăm cu specialiștii în domeniu astfel încât să identificăm și alte posibilități, pe alte direcții, pentru a putea să facilităm și să găsim soluții prin care să compensăm limitările care au fost generate de blocarea porturilor Nikolaev și Odessa.
În ceea ce privește relațiile bilaterale, au fost aspecte pe care le-am discutat și atât premierul, cât și președintele Ucrainei au apreciat în mod deosebit și sprijinul și interesul părții române pentru a putea să ridicăm relațiile la un alt nivel și să identificăm în continuare soluții de sprijin, fiind desigur atins și subiectul în care România va fi implicată în procesul de reconstrucție. Premierul Şmîhal, cât și și președintele Zelenski și-au exprimat disponibilitatea și, în momentul în care va exista o proiecție de plan, vom dezvolta în mod bilateral modalitățile în care România va participa la procesul de reconstrucție. Est, de asemenea important de subliniat – am oferit disponibilitatea ca parte din companiile ucrainene care nu își mai pot desfășura activitatea pe teritoriul Ucrainei să se poată reloca temporar pe teritoriul României. A fost o propunere foarte bine primită.
Totodată, în ceea ce privește acest aspect al continuării dezvoltării relațiilor, un subiect aparte l-a constituit minoritatea românească din Ucraina. Vreau să transmit că președintele Zelenski a subliniat că cetățenii, minoritatea română din Ucraina va beneficia de aceleași drepturi în oglindă, subliniez – în oglindă, precum beneficiază minoritatea ucraineană în România. Este un subiect care a fost discutat și care, desigur, este cât se poate de relevant atât pentru noi, cât și pentru românii din Ucraina. Am subliniat că ei sunt cetățeni ucraineni, ei își fac datoria față de țara lor și, de asemenea, că trebuie să beneficieze de sprijinul autorităților, instituțiilor ucrainene pentru tot ceea ce înseamnă păstrarea identității de limbă, identității culturale și acest aspect îl facem și noi în România cu minoritatea ucraineană.
Un alt aspect pe care l-am discutat este cel legat de sprijinul pe care țara noastră îl acordă Ucrainei în procesul de integrare în Uniunea Europeană. Am exprimat foarte clar că susținem acest demers și, pe măsura solicitărilor, suntem dispuși să asigurăm asistența necesară în derularea acestui proces, totodată subliniind cât de important este ca, în acest demers, să fie incluse și celelalte două țări, Republica Moldova și Georgia, și, pentru că a venit vorba de Republica Moldova, sigur au fost evenimentele de la Tiraspol, evenimente pe care le-am discutat și, împreună, am considerat că este foarte important să existe o analiză cât se poate de echilibrată a acestor incidente, iar la nivelul autorităților și a noastră, a țărilor vecine, să existe de asemenea o abordare, astfel încât să nu generăm escaladarea situației de securitate din zonă și așa destul de fragilă.
Ceea ce consideră este important să subliniem este că fiecare dintre cei cu care ne-am întâlnit au exprimat mulțumiri pentru modul în care România s-a poziționat, pentru modul în care România a acționat. Inclusiv președintele Radei, domnul Ruslan Ștefanciuk, a menționat cât de important este sprijinul pe care România îl acordă atât cetățenilor ucraineni care au trecut granița în România și s-au stabilit în România temporar, cât și sprijinul pe care îl oferim guvernului ucrainean, atât prin hub-ul umanitar pe care noi l-am pus în funcțiune începând cu 9 martie la Suceava, cât și celelalte elemente care țin de sprijinul economic pe care îl acordăm Ucrainei. Vă mulțumesc! Întrebări.
Reporter: Bună ziua, domnule prim-ministru! Ați vorbit despre transportul pe care îl asigură România în această perioadă, despre ajutorul umanitar și aș vrea să vă întreb dacă ați discutat în întâlnirea de ieri și despre livrarea de arme. România va livra arme în Ucraina?
Nicolae-Ionel Ciucă: România, după cum știți, am avut o decizie prin care am asigurat transferul de echipament de protecție și muniție, în continuare analizăm solicitările pe care guvernul ucrainean le va înainta și în funcție de aceasta vom lua o decizie.
Reporter: Ştiu că aţi avut o discuţie şi cu ministrul de externe şi de asta îmi permit să vă întreb, dacă aţi dezvoltat cumva subiectul ieri, dacă aţi oferit garanţii sau dacă poate vi s-au înainta aceste solicitări de către președintele Ucrainei, în sensul în care România să poată trimite arme în Ucraina.
Nicolae-Ionel Ciucă: S-a discutat și acest subiect, dar ceea ce vreau să subliniez este că cea mai importantă perioadă a timpului pe care am petrecut-o la masa discuțiilor a fost cea legată de demersurile economice și umanitare pe care România poate să le acorde în momentul de față. Economia Ucrainei este foarte afectată, exportul de produse cerealiere, de produse agroalimentare reprezentau o contribuție importantă la PIB-ul Ucrainei. Reducându-se această dimensiune a exportului, preocuparea principală în momentul de față este și cea economică, dincolo de efortul pe care poporul ucrainean îl face, astfel încât să poată să facă față invaziei forțelor armatei ruse.
Reporter: Şi o ultimă întrebare din partea mea, dacă îmi permiteți. Aţi fost alături de președintele Camerei Deputaților, de ce președintele Senatului nu a făcut parte din delegație?
Nicolae-Ionel Ciucă: Au fost două vizite planificate separat. Este vorba de numărul membrilor care puteau să facă parte din delegație, sigur, condiționat fiind de măsurile de protecție și securitate din Kiev și din localitățile unde am fost.
Reporter: Bună ziua! Vă rugăm să ne spuneți când aţi primit invitația de a merge în Ucraina, de la cine și cum ați stabilit delegația pentru această vizită.
Nicolae-Ionel Ciucă: Invitația am primit-o de la premierul Ucrainei. Ea a fost stabilită pe canalele diplomatice prin Ministerul Afacerilor Externe. Primele elemente au fost stabilite în urmă cu aproximativ două săptămâni.
Reporter: Bună ziua! Vorbeați despre faptul că urmează să sprijinim Ucraina în exporturile către România și către celelalte țări europene. Ați vorbit despre acea prelungire a căii ferate. Există și alte măsuri pe care intenționați să le luați, măsuri concrete, pe care vreți să le luați, pentru a extinde capacitățile în portul Constanța sau pentru a extinde poate alte rute rutiere, alte drumuri?
Nicolae-Ionel Ciucă: Deja în portul Constanța, cum am mai precizat și în intervențiile anterioare, au fost luate măsuri la nivelul Ministerului Transporturilor astfel încât să fie degajată zona de cale ferată și au fost deja deplasate de acolo peste 300 de vagoane care efectiv erau acolo garate de aproximativ 30 de ani. Prin acest demers s-a reușit descongestionarea zonei de manevră internă în interiorul portului și sunt măsuri care vor continua să fie aplicate, astfel încât în portul Constanța să putem să asigurăm atât primirea, cât și transferul de bunuri, atât agricole, cât și de altă natură, dinspre Ucraina către portul Constanța, cât și dinspre portul Constanța către Ucraina, pentru că schimburile de bunuri comerciale se vor desfășura și în sensul în care Ucraina are nevoie de ele. Portul Constanța a căpătat o relevanță deosebită în acest moment și nu aș vrea să uităm portul Galați, pentru că portul de la Dunăre are, de asemenea, capacitatea să asigure un tranzit de bunuri foarte consistent, atât pentru ceea ce înseamnă partea aceasta de folosire a transportului pe mare, dar în mod deosebit partea de transport pe Dunăre. Iată, Dunărea își redobândește relevanța strategică în ceea ce înseamnă transporturi de bunuri pe apă. Desigur, toate celelalte posibilități de transport terestru, rutier sau pe calea ferată, își mențin în continuare importanța, căutând ca, prin soluțiile identificate la Ministerul Transporturilor, să putem să deschidem alte variante de asigurare a fluidizării transportului de bunuri atât către Ucraina, cât și către Republica Moldova.
Reporter: Pe Dunăre se intenționează intensificarea transportului? Nu știu, erau probleme acolo cu canalul navigabil…
Nicolae-Ionel Ciucă: Da. Am fost în vizită în Bulgaria în urmă cu aproximativ o lună. Subiectul principal l-a constituit asigurarea facilităților de infrastructură atât în ceea ce privește construcția de poduri peste fluviul Dunărea, cât și dragarea Dunării, pentru că problema principală la Dunăre este imposibilitatea folosirii șenalului navigabil timp de 365 de zile, motiv pentru care, împreună cu Bulgaria, va trebui să stabilim măsurile pe care le vom lua, astfel încât să se asigure dragarea și navigația, indiferent de perioada anului.
Reporter: Adică nu s-a ajuns încă la o decizie cu Bulgaria?
Nicolae-Ionel Ciucă: Vineri, premierul Bulgariei va fi în România. Va fi însoțit de ministrul transporturilor. Împreună cu ministrul transporturilor, domnul Sorin Grindeanu, vom ajunge să discutăm detaliile tehnice și să stabilim ceea ce avem de făcut. Totodată, sperăm ca și doamna comisar Adina Vălean să vină și să participe la această întâlnire, pentru că există și un proiect european denumit „Fast Danube”. Sunt bani care pot fi folosiți de la Uniunea Europeană și ar fi o mare greșeală să nu folosim această oportunitate, astfel încât fluviul Dunărea să redobândească relevanța strategică în ceea ce privește transportul de bunuri.
Reporter: Şi o ultimă întrebare legată de faptul că Gazprom a întrerupt furnizarea de gaze și către Bulgaria și către Polonia. România primește în continuare gaze. E întrebarea: cât reprezintă din consum și ce vom face dacă se întrerupe și către România?
Nicolae-Ionel Ciucă: Am avut o discuție, după ce am revenit în țară în această dimineață, cu ministrul energiei. România nu este afectată în acest moment. Consumul de gaze este mult sub capacitatea de producție pe care noi o avem. Știți foarte bine că suntem una dintre puținele țări din Europa care beneficiem de resursă de gaz consistentă, sigur, nu pe deplinătatea nevoilor noastre. Asigurăm pentru perioada de iarnă un import de aproximativ 20% din necesar. Acum, când discutăm, se caută surse alternative de asigurare a gazului, dar, încă o dată, în acest moment România nu este afectată. Vă mulțumesc.
Reporter: Pentru următoarea întrebare, m-aş baza pe două lucruri: informațiile pe care le primiți în calitate de premier și pe experiența dumneavoastră în teatre de război. La ce ar trebui să ne așteptăm sau cum ar putea să escaladeze lucrurile, având în vedere exploziile din Transnistria, mișcările de trupe din estul Ucrainei și bombardamentele de la Odessa?
Nicolae-Ionel Ciucă: Situația din teren are evoluția pe care o putem vedea cu toții. Retragerea trupelor ruse din zona Kievului și repoziționarea lor în zona de est indică foarte clar că a fost o resetare a obiectivelor militare și a planurilor de operații. Ceea ce ne determină să tragem concluzia că – nu putem să fim siguri că așa este – în acest moment, Federația Rusă se concentrează pe îndeplinirea obiectivului stabilit, astfel încât să poată să ajungă să cucerească cele două regiuni din estul Ucrainei, concomitent menținând contactul cu celelalte obiective de interes pe care le are, evoluția urmând să se desfăşoare în funcţie de rezultatele concrete din teren obţinute la nivel tactic. În ceea ce priveşte o evoluţie ulterioară, din punct de vedere strategic, nu aş dori să mă lansez în speculaţii în acest moment.
Reporter: Bună ziua. Mă întorc puţin la situaţia cu Gazprom. Având în vedere că deja avem o lege în parlament, chiar dacă sunt se numeşte offshore, cuprinde și exploatările de la Caragele și vorbim deja de exploatări în Marea Neagră de la mică adâncime, ar putea România în anul acesta sau chiar începând cu anul viitor să exporte și să fie un principal exportator pentru vecinii noștri?
Nicolae-Ionel Ciucă: În acest moment, România are următoarele perspective din punct de vedere temporal pentru exploatarea gazelor, și anume: odată ce va fi aprobată Legea Offshore, începând cu luna iulie vom putea să beneficiem de primele gaze extrase din Marea Neagră de către compania Black Sea Oil and Gas, care va asigura aproximativ un miliard de metri cubi pe an. Ca atare, în următoarele luni, până la sfârșitul anului, probabil vom beneficia de aproximativ 400-500 de milioane de metri cubi, ceea ce nu asigură cantitatea necesară nici să exportăm, nici să ne asigurăm rezervele de gaz pentru iarnă. Caragele reprezintă resursa noastră de gaz „onshore” de la mare adâncime și, așa cum am discutat cu specialiștii, primele gaze pot fi extrase în anul 2024. Neexistând o evaluare clară asupra cantității de gaze care poate fi extrasă, cel puțin în primă fază, nu putem spune că vom exporta gaz începând din 2024. Cert este că odată ce se va trece la exploatarea gazelor de la mare adâncime din platforma Neptun din Marea Neagră, ceea ce se va întâmpla la sfârșitul anului 2026-începutul anului 2027, din acel moment, vom putea să exportăm gaz. Aici sunt două chestiuni foarte importante. Investiția este suficient de mare ca să ne determine să luăm măsuri astfel încât nu doar să exportăm gaz, ci și să putem să obținem de aici valoare adăugată mult mai mare, dacă reușim să ne dezvoltăm și industria petrochimică. În interiorul Guvernului analizele noastre ne îndreaptă către ceea ce înseamnă proiecte pentru dezvoltarea industriei petrochimice, astfel încât gazul din Marea Neagră să poată fi cu adevărat pus în valoare. Sigur, vom şi exporta.
Reporter: Dar ar putea exista acum, pe termen scurt, o susținere reciprocă între vecinii care sunt poate mult mai afectați decât noi de această decizie a Gazprom, iar astfel să îi ajutăm poate în lunile în care noi nu folosim atât de mult gaz, să le oferim anumite cantități de gaz?
Nicolae-Ionel Ciucă: În acest moment, în România, sunt premise foarte optimiste în ceea ce privește identificarea și asigurarea surselor alternative de asigurare a gazului. Discutăm cu vecinii, în mod deosebit cu Republica Moldova. Am discutat acest subiect și în Ucraina, pentru a asigura cel puțin partea de echilibru necesar, astfel încât să poată să beneficieze de gazul necesar, atât prin tranzit, cât și prin ceea ce poate să se constituie în surplus la un moment dat în depozitele din România.
Reporter: Am înțeles. Vă mulțumesc.
Nicolae-Ionel Ciucă: Vă mulțumesc.
Reporter: Bună ziua! Președintele Klaus Iohannis a anunțat în urmă cu două zile că România va aloca de anul viitor 2,5% din PIB pentru apărare, pentru armată. Înțelegem însă că discuția inițială a fost ca acești bani să fie alocați de anul acesta, de la rectificarea bugetară. Voiam să vă întreb de ce s-au schimbat lucrurile?
Nicolae-Ionel Ciucă: Până în acest moment, rectificarea bugetară nu a fost pusă în discuție. Nu am făcut analize pe ceea ce urmează să se întâmple la rectificarea bugetară. Sigur, discutăm cu Ministerul Finanțelor și urmărim cifrele în buget lunar și trimestrial, urmând ca, în momentul în care va avea loc rectificarea bugetară, să putem să luăm o decizie. Din tot ceea ce știu eu oficial, înscris formal în acte, este că România va aloca 2,5% din PIB începând cu anul 2023.
Reporter: Deci cel mai probabil de atunci se va întâmpla până la urmă?
Nicolae-Ionel Ciucă: Sigur.
Reporter: Voiam să vă mai întreb şi despre presa din Bulgaria, care citează surse din Statele Unite ale Americii și spun că România și Bulgaria ar fi vândut muniție tip sovietic destinată Ucrainei. Știți să se fi întâmplat asta?
Nicolae-Ionel Ciucă: Nu am vândut muniție nimănui.
Reporter: Şi o ultimă clarificare, v-aș ruga: se știa inițial doar despre vizita președintelui Camerei Deputaților și cea a președintelui Senatului. Vorbeați despre două vizite planificate încă de acum două săptămâni ca prime…
Nicolae-Ionel Ciucă: Eu am vorbit despre vizita mea, planificată de acum două săptămâni.
Reporter: Două săptămâni?
Nicolae-Ionel Ciucă: Da.
Reporter: De ce nu s-a știut și despre o a doua vizită, adică despre cele două vizite, ci doar despre una singură, cea din 27-29 aprilie?
Nicolae-Ionel Ciucă: Să se fi știut cum?
Reporter: Așa cum au anunțat-o…
Nicolae-Ionel Ciucă: Am înțeles. Astfel de vizite într-o zonă de război trebuie să se planifice la un nivel de confidențialitate cerut de protocolul pe care țara gazdă îl stabilește. Sunt chestiuni care țin de securitatea atât a celor care merg în vizită, cât și a celor care găzduiesc astfel de vizite și trebuie să înțelegem că este o țară în război. Liderii – atât premierul, cât și președintele – au un program care nu are ca prim obiectiv primirea de vizite, și atunci, în funcție de disponibilitatea pe care au avut-o, s-a planificat vizita. Vă mulțumesc foarte mult!
