***
[Check against delivery]
Mădălina Turza: Bună ziua, doamnelor și domnilor! Bine ați venit la briefingul de presă organizat la sediul Guvernului. În urmă cu doar două ore s-au încheiat lucrările forumului de la București, forum de la București, care a fost o reuniune organizată la inițiativa Guvernului României, a statelor europene, a reprezentanților Comisiei Europene, a Republicii Moldova, Norvegiei și Marii Britanii, pentru a discuta despre înființarea unei platforme europene de dialog în domeniul integrării refugiaților din Ucraina, platformă care se va derula la nivel politic. La această reuniune pe care am organizat-o la București au participat 23 de state membre ale Uniunii Europene, așa cum vă spuneam, de asemenea, reprezentanți ai Direcției generale DG HOME de la Comisia Europeană, delegație de la DG REFORM, reprezentanți ai Norvegiei, Marii Britanii și Republicii Moldova.
E important să știm faptul că la capătul unui parcurs de șapte luni de gestionare a crizei refugiaților în România, gestionare care este percepută ca un model de bună practică la nivelul Uniunii Europene, România a preluat leadership-ul la nivel european și a invitat statele membre, și nu numai, să se ralieze unei platforme de dialog la nivel politic despre integrarea refugiaților. Știm cu toții că efectele războiului din Ucraina sunt de lungă durată, la fel și fluxul de refugiați care trăiesc atât în România, cât și în cea mai mare parte a Europei. Peste 6.000.000 de refugiați din Ucraina se află în România, iar statele membre, alături de ele, trebuie să lucrăm împreună mai eficient și mai dinamic și, de ce nu, mai transparent, pentru a gestiona integrarea lor și, ulterior, întoarcerea în Ucraina, atunci când va fi cazul.
Am înțeles cu toții toate statele membre prezente la masă astăzi și ieri, că sprijinul de urgență este doar o etapă și că în acest moment nu mai sunt suficiente măsurile de intervenție de urgență de tip hrană, adăpost la punctele de trecere a frontierei sau minime servicii de sprijin. Este nevoie ca refugiații din Ucraina să devină independenți în România și în statele Uniunii Europene, să muncească, copiii să poată merge la școală și să devină parte din comunitatea noastră atât timp cât vor decide să rămână în România și în celelalte state europene.
Rolul acestui grup de dialog pe care Guvernul României l-a propus Europei astăzi este să informeze și să convingă guvernele europene să adopte măsuri rapide și eficiente, pentru că urmează o iarnă dificilă și niciun stat membru nu își dorește să avem refugiați pe stradă, în frig, copii bolnavi, copii în afara școlii, mame care nu pot merge la muncă și care sunt în nevoie de sprijin substanțial. Tocmai în acest context, având o discuție liberă și onestă cu reprezentanții statelor membre ale Uniunii Europene și nu numai, am identificat cu toții o serie de provocări specifice pe care le are fiecare țară în parte și la care am încercat să răspundem în ultimele șapte luni de zile, dar și o serie de provocări sau probleme comune, pe care noi, statele Europei, le avem în legătură cu această criză umanitară fără precedent.
Dintre provocările comune care au fost cel mai des menționate de către colegii și partenerii noștri din statele membre și nu numai, aș vrea să amintesc aici, pentru a înțelege că nu suntem singuri în acest efort de gestionare a crizei umanitare. În primul și în primul rând, statele au vorbit despre provocarea locuirii pe termen lung. Știm cu toții că locuirea în centrele de tranzit, în diferite forme de acomodare și cazare temporară a refugiaților din Ucraina, nu poate fi o soluție pe termen lung care să dureze un an, doi, trei sau mai mult. O altă provocare comună care a fost identificată a fost bariera pe limbă. Cele mai multe dintre statele Uniunii Europene, inclusiv România, avem limbi atât de diferite față de ucraineană, încât acest lucru necesită o serie întreagă de eforturi și adaptări, pentru ca cetățenii ucraineni care trăiesc la noi în țările noastre să poată învăța limba română, în cazul nostru. Pentru că așa cum a reieșit din conversație și știm și noi, premisa integrării este cunoașterea limbii țării în care te afli.
De asemenea, au fost ridicate provocări legate de felul în care încurajăm refugiații ucraineni să își găsească locuri de muncă și să dorească să muncească, precum și sprijinul de care au nevoie comunitățile locale, orașele, comunele, satele, municipiile, regiunile, sau districtele în alte țări, care găzduiesc refugiați ucraineni. Este o problemă stringentă și mă bucur că a fost ridicată inclusiv la nivel European, pentru că, iată, cea mai mare presiune se află acum pe comunitățile care găzduiesc în mod efectiv refugiații din Ucraina și care au nevoie de sprijin și susținere. De asemenea, o altă provocare importantă, căreia trebuie se face față cu toții la nivel European și nu numai, este dezinformarea. Știm cu toții că, din păcate, circulă o serie întreagă de mesaje care distorsionează realitatea, adevărul, și care pun problemele complexe pe care le trăim acum ca și continent, dar și la nivel global, pe seama refugiaților, în ciuda faptului că aceste probleme sociale nu au legătură cu oamenii care au fugit din calea războiului ca să își găsească adăpost în țara noastră.
Prin urmare, pentru toate aceste lucruri și multe altele pe care le vom descoperi împreună, vom lucra la nivel politic, la nivel de secretari de stat sau de miniștri, în acest grup de dialog de lucru informal, care, iată, astăzi, aproape în unanimitate, statele membre prezente au susținut înființarea platformei propuse de România, alături de reprezentanții Comisiei Europene, OECD, Norvegia și Republica Moldova. Mai mult, în urma acestor discuții, am avut deosebita bucurie să observ faptul că deja au fost lansate propuneri de organizare a următoarelor întâlniri pentru platforma de dialog de care v-am spus, din partea Austriei, Maltei și chiar a OECD.
Guvernul României, prin departamentul pe care îl coordonez, se va asigura că tot acest proces de ducere mai departe a acestei platforme de dialog se va realiza, astfel încât, la următoarea întâlnire să putem discuta și să putem găsi soluții pe care să le prezentăm guvernelor noastre. Cred că întotdeauna avem nevoie să înțelegem că există nevoie de cooperare la nivel European, regional, că multe dintre problemele noastre sunt comune, deoarece aici, în lumea liberă, rămânem solidari în diversitate, indiferente dificultățile prin care trecem și ne vom asigura că vom găsi acele soluții care ne împiedică să aduc să ajungem în situația de a ridica garduri. Suntem într-o lume liberă și vom rămâne așa! Vă mulțumesc mult!
