Galerie foto
Declarații susținute de premierul Nicolae-Ionel Ciucă și de membri ai Guvernului, la începutul ședinței de guvern
[CHECK AGAINST DELIVERY]
Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua! Am să încep şedinţa de guvern de astăzi cu subiectul legat de tragicul accident care s-a petrecut în data de 17 ianuarie în cariera de la Jilţ Sud, în care și-au pierdut viața trei muncitori şi alții au fost răniți. Am cerut, în şedința de guvern de săptămâna trecută, ca Ministerul Energiei și Ministerul Muncii să întreprindă demersurile de control și verificare a cauzelor producerii accidentului şi a condiţiilor de muncă. Totodată, am solicitat tuturor instituţiilor statului să pună la dispoziția organelor de cercetare penală tot ceea ce este necesar, iar cei care vor fi găsiți vinovați să suporte pedepsele în conformitate cu prevederile legale. În același timp, am cerut un control detaliat în ceea ce privește respectarea normelor de siguranţă a muncii. Pe baza raportului preliminar, care a fost transmis către Guvern de către cele două ministere, așa cum am solicitat – va avea fiecare dintre ministere la dispoziție un punct privind informarea cu datele și concluziile din acest raport – am cerut ca toți cei care au încălcat aceste norme de securitate a muncii și prevederile legale în ceea ce privește asigurarea condițiilor necesare desfășurării bunei activități în Complexul Energetic Oltenia să fie demiși sau să își dea demisia. Ca atare, domnule ministru Popescu, vă rog, să prezentați datele preliminare din raport.
Virgil Popescu: Domnule prim-ministru, în data de 17 ianuarie în jurul orei 13:00, a avut loc tragicul accident în care au decedat trei persoane și alte zece au fost rănite. Principala cauză a fost că cele două echipe care s-au deplasat de la locul reparație la sediul carierei au fost îmbarcate într-un mijloc de transport marfă, mijloc care nu putea transporta persoanele, împreună cu echipamentele; acesta s-a răsturnat într-o pantă pe un drum foarte greu de practicat de acea mașină în acea perioadă. Trei persoane au decedat, principala cauză fiind tocmai folosirea unui autovehicul de transport marfă pentru transportul persoanelor, fără absolut nicio protecție pentru persoanele care erau în acel autovehicul. M-am deplasat în acea seară la carieră, la Târgu Jiu. Prima măsură dispusă a fost schimbarea directorului sucursale miniere, adică cel care răspunde de toate exploatările miniere din Complexul Energetic Oltenia, a directorului carierelor unităţii miniere Jilţ, adică cele două cariere Jilţ Sud unde s-a întâmplat accidentul și Jilţ Nord, precum și a șefului carierei Jilţ Sud. Corpul de control a venit imediat la Complexul Energetic Oltenia și a încheiat raportul preliminar. În data de 23 ianuarie am cerut, așa cum ați spus și dumneavoastră, schimbarea din funcție a ultimilor doi membri ai directoratului Complexului Energetic Oltenia (CEO), a directorului general domnul Burlan și a domnului Negru. Acest lucru s-a produs prin eliberarea acestora din funcție în urmă cu două zile de către consiliul de supraveghere.
De asemenea, s-au constatat deficiențe în cadrul CEO, deficiențe pentru care s-a dispus remedierea. Gradul de uzură al mașinilor și durata de viață de peste 40 de ani a majorității mașinilor care sunt folosite în CEO arată că nu se poate asigura fără îmbunătățiri funcționarea corectă a carierelor. Am dispus extinderea controlului pentru toate achizițiile de la CEO în paralel cu verificarea programelor de investiții, modul de plată a furnizorilor și termenelor de plată. Drumurile – și vorbim de drumurile care nu se modifică, acolo unde sunt benzi staționare – ar trebui făcute în mod profesionist, ar trebui să fie pietruite, nu ar trebui spălate de ploi, devenind astfel impracticabile. Trebuie văzut ce investiții s-au făcut pentru aceste drumuri, pentru că este destul de clar că accidentul s-a produs în acea zonă, unde drumurile trebuia să reziste intemperiilor.
Nicolae-Ionel Ciucă: Domnule ministru, doresc și dispun ca toate contractele de achiziții de la CEO să fie verificate și să fie identificate motivele pentru care aceste contracte de achiziții nu au asigurat condițiile necesare normale pentru desfășurarea activității în interiorul complexului și în special în carierele de exploatare a cărbunelui.
Virgil Popescu: desigur, domnule prim-ministru, acesta este și ordinul de serviciu care a fost semnat pentru echipa de control care derulează controlul cu privire la toate achiziții, nu numai la drumuri. Vrem să vedem tot ce s-a întâmplat acolo. Am cerut schimbarea din funcție a directorului Direcției Comerciale și responsabililor de achiziții, pentru că trebuie văzut și cum au fost întocmite caietele de sarcini. Am cerut schimbarea din funcție a tuturor celor responsabili de reabilitarea drumurilor din cadrul Direcției de Investiții, pentru că, așa cum am mai spus, o altă cauză era starea proastă a drumurilor și se putea evita această tragedie, daca drumul era în regulă. Am solicitat, de asemenea, schimbarea coordonatorului activității de protecție și securitate în muncă, pentru ca securitatea muncii care era formal făcută; dacă ar fi fost urmărita si bine făcută, nu am fi avut această tragedie
De asemenea, am considerat că este o gravă eroare de management ceea ce s-a întâmplat ca șeful de tură pe tura căruia s-a întâmplat această tragedie să fie promovat șef de carieră, odată cu schimbarea șefului de carieră, și am cerut, evident, eliberarea acestuia din această funcție. Nu e normal să pui pe cineva pe tura, căruia s-a întâmplat această tragedie, șef peste toată cariera. Alte două persoane au fost identificate în nota preliminară a corpului de control – șeful de sector, șeful de secție -, direct implicați în activitatea de monitorizare a autovehiculelor cu sarcini de efectuare prestație în ziua accidentului. Am solicitat noilor membri ai directoratului și Consiliului de supraveghere să remedieze de urgență condițiile de transport persoane cu sprijinul ITM-ului. La aceasta oră, este în procedură de verificare tot parcul auto închiriat și completarea acestuia ca să poată fi funcțional în condiții de siguranță. Minerii merg în carieră cu autovehicule; 29 din cele 48 închiriate sunt la momentul de față apte pentru a reintra în lucru, iar Complexul Energetic Oltenia suplimentat cu alte 14 mijloace de transport din dotarea acestora, mijloace care nu sunt 6×6 dar sunt 4×4, dar pot intra în momentul de față tocmai pentru a transporta minerii la fronturile de muncă. De aceea, am cerut ca, în termen de maxim 15 zile, directoratul Complexului Energetic Oltenia să vină la aprobat cu un plan clar de investiții privind exploatarea în siguranță a obiectivelor, asigurarea echipamentelor necesare de protecție a muncii pentru personalul din exploatare, efectuarea transportului personal în condiții de siguranță, precum și orice alte măsuri necesare. Vrem să vedem și de ce buget este vorba. Sunt convins că, la nivelul Complexului Energetic Oltenia, nu se pune problema că nu există resurse financiare. Eistă aceste resurse financiare și vă anunț că din aceste 15 zile au trecut deja 7, deci mă aștept ca până la sfârșitul săptămânii viitoare să prezinte directoratul acest plan și mă voi asigura apoi prin consiliul de supraveghere că măsurile sunt îndeplinite. Activitatea corpului de control, așa cum am spus, va continua și este extinsă la absolut toate achizițiile pentru a vedea și monitoriza exact contractele de achiziții și ceea ce s-a întâmplat acolo. Pe scurt, acestea sunt principalele fapte care s-au întâmplat și principalele măsuri care au fost luate rapid la fața locului tocmai pentru a veni în întâmpinarea oamenilor și a îmbunătăți condițiile de muncă din carieră. Mulțumesc!
Nicolae-Ionel Ciucă: Domnul ministru Budăi, dacă, pe linia siguranței muncii, aveți de adăugat ceva?
Marius Budăi: Mulțumesc frumos, domnule prim-ministru! De adăugat foarte multe nu sunt, am pus și la dispoziția Ministerului Economiei acest raport preliminar. Menționez că este raport preliminar din cauza faptului că am mai solicitat documente și încă nu ni s-au pus la dispoziție. Ceea ce noi am constatat în primă fază și am și aplicat o acțiune a fost că, imediat după producerea evenimentului, perimetrul nu a fost asigurat şi au apărut niște modificări acolo, starea de fapt a fost modificată și am considerat că s-au alterat urmele lăsate de autoutilitară. În rest, ce a părut frapant pentru noi este că imediat după acest eveniment, în data de 23.01, când a fost acea grevă spontană, imediat ne-am deplasat la fața locului și am atașat și poze la raportul preliminar, am vazut mașini cu cauciucuri deteriorate și tot în condiții care nu erau tocmai propice acestui transport. În data producerii accidentului, imediat după apelul la 112, s-a prezentat echipa de la ITM Gorj, în data de 18.01 am luat decizia să mai suplimentez cu o echipă de la nivel central, de la Inspecția Muncii, de aici, de la București. Restul, sunt toate trecute acolo. De precizat că, de-a lungul timpului, din 2016 până acum, s-au efectuat 158 de controale cu 210 măsuri și au fost aplicate amenzi în valoare de 436.000 de lei, amenzi care, în totalitate, au fost contestate la instanță. Până în prezent, în proporție de 95%, Inspecția Muncii a câștigat toate aceste amenzi în instanță, deci lucrurile constatate de noi și măsurile date încă din 2018, privind transportul de persoane, s-au dovedit și în instanță că au fost cereri reale. Am sistat, așa cum v-am informat, transportul cu autovehicule neomologate, până la remedierea lor sau până la înlocuirea cu alte autovehicule.
Nicolae-Ionel Ciucă: Vă solicit ambilor miniștri ca, în ședința de lucru de săptămâna viitoare, să îmi prezentați termenul prin care împreună vă veți asigura de verificarea și implementarea tuturor măsurilor necesare în întreg Complexul Energetic Oltenia, dar și în celelalte structuri unde trebuie să urmărim modul în care se îmbunătățesc condițiile de muncă și securitatea în muncă. De asemenea, activitatea va fi extinsă în toate unitățile de producție a energiei electrice subordonate Ministerului Energiei. Deci, aștept ca, săptămâna viitoare, să-mi prezentați termenul pe care vi-l asumați, astfel încât să avem asigurată punerea în aplicare a acestui plan. Și, desigur, continuăm activitățile prin care, împreună, veți pune la dispoziția organelor de cercetare penală, așa cum am spus, toată documentația necesară, astfel încât cei vinovați să suporte rigorile legii. Vă rog, domnule ministru!
Marius Budăi: Bănuiesc că solicitarea este îndreptată mai mult către Ministerul Energiei, pentru că noi, Ministerul Muncii, constatăm și lăsăm măsuri. Implementarea nu ține de noi.
Nicolae-Ionel Ciucă: Sigur că da.
Marius Budăi: Mulțumesc!
Nicolae-Ionel Ciucă: Dar cum împreună ați reușit să identificați toate aceste aspecte, asta nu presupune că nu continuați colaborarea.
Marius Budăi: Punem la dispoziția Ministerului toate rapoartele, așa cum le-am pus și în raportul preliminar, toate procesele verbale.
Nicolae-Ionel Ciucă: Este foarte bine. Vă mulțumesc!
Virgil Popescu: Domnule ministru, să știți că am dispus deja și am transmis către toate companiile din industria energetică, să facă o evaluare a vulnerabilităților și riscurilor cu privire la locurile de muncă, pentru că astfel de tragedii nu trebuie să se mai întâmple. Îmi doresc să nu ne uităm numai la zona minieră, să ne uităm și în alte domenii, pentru că, practic, riscurile trebuie reduse la minim, chiar eliminate dacă se poate. Iar cu Misterul Muncii am lucrat foarte bine, ei sunt experți pe domeniul securității-muncă și ne-am coordonat pe aceste controale.
Nicolae-Ionel Ciucă: Este foarte bine, doar că este un pic târziu și avem nevoie ca toată lumea să conștientizeze responsabilitatea pe care o au cu privire la îmbunătățirea condițiilor de muncă și-n mod specific securitatea în muncă, indiferent unde își desfășoară activitatea.
Înainte de ședința de guvern, am primit de la Comisia Națională de Prognoză datele referitoare la Produsul Intern Brut, valoarea nominală a Produsului Intern Brut în anul 2022. Creșterea acestuia este una semnificativă și aici doresc să subliniez că, în comparație cu anul 2021, avem o creștere, în valoare nominală a Produsului Intern Brut, de aproximativ 50 de miliarde de euro. Mai exact, 49 de miliarde de euro. Este o creștere semnificativă. Uitându-mă pe cifre, creșterea din anul 2022 este egală cu valoarea Produsului Intern Brut în anul 2002.
Deci, în condițiile pe care le știm cu toții, în situațiile de criză de care a trebuit să ne ocupăm împreună, s-a reușit o performanță guvernamentală prin care, de la o estimare de aproximativ 1.396 de miliarde lei, dacă nu mă înșel, domnule ministru, să realizăm 1.427 de miliarde lei. Practic, și estimarea a fost depășită cu aproximativ 8,5 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că a existat o activitate susținută la nivelul fiecărui minister. A existat o activitate susținută la nivelul economiei românești – și aici doresc să mulțumesc public tuturor celor cu care am avut dialog și tuturor celor împreună cu care am găsit soluții, astfel încât să putem să ne asigurăm că investițiile redobândesc rolul prioritar pe agenda guvernamentală. Și, iată, avem această creștere, încă o dată, de 49 de miliarde de euro care ne asigură că avem posibilitatea să privim cu încredere către mediul antreprenorial din România, căruia dorim să îi acordăm tot ceea ce este necesar astfel încât să poată să se profileze cât mai bine atât în țară, cât și pe piața europeană, pe piața externă și, de asemenea, este important să subliniem că atât timp cât putem să acumulăm mai mulți bani la bugetul de stat, avem posibilitatea și garanția că putem să ne îndeplinim toate angajamentele și obiectivele guvernamentale. Putem să ne asigurăm că vom continua măsurile de sprijin pentru populația vulnerabilă a României, că vom continua să creștem locurile de muncă și, de asemenea, că vom menține această coordonare directă cu mediul de afaceri, cu antreprenorii români, indiferent de dimensiune, astfel încât să avem certitudinea că le punem la dispoziție predictibilitatea și credibilitatea necesară să continue să investească, să continue să se dezvolte și să facem în așa fel încât capitalul românesc să dobândească mai multă consistență, să crească și să devină un competitor de același nivel, la aceleași standarde cu antreprenorii și cu investitorii străini. De asemenea, doresc să recunosc rolul pe care investițiile străine le-au avut în economia românească în anul 2022. Am lăsat intenționat spre final parte de eficiență a absorbției fondurilor europene. Reiterez valoarea de 11,3 miliarde de euro care au intrat în țară din fondurile europene, anul trecut, care, de asemenea, au avut o contribuție substanțială la această creștere economică în anul 2022.
Ceea ce doresc să subliniez este faptul că procentul creșterii reale a PIB-ului este de 4,9. Ultima estimare, domnule ministru, dacă nu mă înșel, era de 4,6%; deci, iată, discutăm de o creștere în procente de 4,9. Pentru anul 2023, datele de la Comisia Națională de Prognoză sunt, de asemenea, pozitive, sigur, ținând cont de contextul de economic în care analiștii și specialiștii din domeniu discută de o scădere a creșterii economice și, nu de puține ori, s-a vorbit despre intrarea în recesiune în anul 2023; totuși, economia României are o prognoză favorabilă, în care se estimează că vom avea o creștere de 2,8%. Ca atare, avem în continuare nevoie de aceeași atitudine, poate chiar mai dinamică și un ritm de absorbție a fondurilor europene mai mare. Spuneam, la sfârșitul anului, că pentru a asigura absorbția celor 80 miliarde – pentru că atât au mai rămas – avem nevoie ca în fiecare an să absorbim minim 10 miliarde. Sunt convins că, așa cum s-a lucrat la nivelul fiecărui coordonator de reforme, al fiecărui ordonator de credite și la nivelul fiecărui minister care a avut în responsabilitate absorbția de fonduri europene, împreună cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, vom reuși să menținem cel puțin nivelul pe care l-am realizat în anul 2022, asigurându-ne astfel că riscul de decomitere pentru absorbția fondurilor europene se diminuează – dacă ar fi posibil, către 0 ar fi foarte bine. Cert este că la sfârșitul anului 2022, procentul de absorbție era de 73%. Anul acesta este ultimul an în care putem să ne asigurăm că absorbim fondurile de coeziune din programul 2014-2020. Domnul ministru Boloș și-a asumat că vom avea o absorbție de minim 90%. Domnule ministru, dacă reușim să trecem de acest prag, ar fi cu adevărat o premieră pentru performanța administrativă a țării noastre în absorbția fondurilor europene.
Totodată, consider că avem nevoie să menținem acest dialog cu mediul antreprenorial, cu mediul de business din țară și, de asemenea, să facem în așa fel încât să asigurăm sprijinirea capitalului românesc. Am discutat cu membrii Cabinetului responsabili de aceste linii de abordare şi sunt convins că vom găsi acele soluții prin care capitalul românesc să poată să fie cu adevărat susținut. Nu putem să vorbim de o dezvoltare economică fără un capital consolidat şi, desigur, să lucrăm împreună cu investitorii străini cu care putem să colaborăm, să ne coordonăm și de la care putem să învățăm modul în care dezvoltăm afaceri de dimensiuni mai mari decât cele de până acum. Domnule ministru Câciu, dacă doriți să faceți precizări.
Adrian Câciu: Mulțumesc, domnule prim-ministru. Practic, datele Comisiei de Prognoză certifică ceea ce, timp de un an de zile, am încercat să facem împreună cu mediul de afaceri și cu zona socială şi, dacă vreţi să traduc plastic ce s-a întâmplat în 2022, pe această creștere a PIB-ului cu 49 de miliarde de euro, care este mai mare decât ultimii doi ani înainte de anul 2022 cumulați, reflectă ceea ce am și vrut când am venit la guvernare, și știți foarte bine că am discutat în coaliţie: schimbarea tipului de motor economic. Dacă înainte de pandemie România avea un motor economic care se baza pe anumite zone de stimulare și care pronunțau sau arătau o viteză de creștere care se baza pe stimuli concreți ai Guvernului către economie și cetățeni…
Nicolae-Ionel Ciucă: Şi pe consum…
Adrian Câciu: …și cetățeni, dar consumul, până la urmă, ajută oferta intermediară care se poate exprima, și acolo ajutăm, până la urmă, și capital românesc, Din păcate, noi suntem încă dependenți de importuri; în perioada pandemiei, nu numai în România, ci în toate statele, s-a schimbat tipul de motor economic. Dacă vreți să fac, așa, o traducere, s-a pus un motor de mașină mai lentă. Ori, ceea ce noi am încercat împreună, și asta este, încă o dată, o chestiune pe care, cu toate criticile, cu toate animozitățile din acest an greu, foarte complicat, totuși, ne-am ținut consecvenți de a pune din nou la punct un motor de creștere economică bazat sau sustenabil, dacă vreţi, și pe stimuli economici. Şi mai dau un exemplu, dacă în anii precedenți efortul guvernamental era în jur de 2% din PIB, anul acesta efortul direct a fost de 6% din PIB, la care adăugăm creditul fiscal de 4,7. De aceea, și când am construit bugetul, știți foarte bine că am încercat să creștem efortul guvernamental bazat pe investiții, în primul rând, dar și pe programe, așa cum a fost și în 2022, programul ‘Sprijin pentru România’ și programe care să vină atât din fonduri europene, cât și din fonduri naționale, care să ducă bani rapizi în economie și mai ales în zona populației. De ce este necesar acest lucru? Toți banii aceștia se întorc și se multiplică. Evident, trebuie să avem grijă în continuare ca această modificare să fie una consolidată și acest lucru se face doar sau pe seama investițiilor atât guvernamentale, cât și private. Dacă observați, în modelul de creștere economică pe care îl avem în ultimele două trimestre se inversează niște zone de direcție economică, în sensul în care creșterea economică începe să se consolideze pe formarea brută de capital fix, ceea ce este primul semnal că începem să intrăm în dezvoltare sustenabilă, în sensul în care dezvoltarea se face pe parte de investiții atât publice, cât și private. Acest lucru nu se poate face numai printr-un efort al Guvernului, ci trebuie făcut, exact cum aţi spus şi dvs, în parteneriat permanent și măsurile trebuie adaptate la dinamica economică și la preocupările pe care mediul de afaceri le are sau cu care se confruntă. Mulțumesc.
Nicolae-Ionel Ciucă: Vă mulțumesc, domnule ministru. Pentru că am discutat de fondurile europene și de facilitățile pe care putem să le aducem pentru cetățenii României, am luat decizia, la finele anului trecut, să asigurăm acele tichete prin care sprijinim populația vulnerabilă pentru acoperirea creșterii prețurilor la energie. Tichetele în valoare de 700 de lei urmează a fi distribuite începând cu 1 februarie. Ştiu că domnul ministru Boloş a lucrat îndeaproape cu Poşta Română şi, aşa cum am spus, pe 1 februarie, tichetele vor fi primite de către cetăţeni, iar începând cu data de 20 februarie vor putea să facă plățile, iar aici apare chestiunea de noutate, este o facilitate cu care venim în sprijinul cetățenilor, și anume plata se poate face direct la poștă sau la poștași, pentru că s-a reușit achiziționarea unor sisteme de cititoare electronice, ce vor intra în dotarea fiecărui poștaș, și, în felul acesta, se poate facilita tot ceea ce înseamnă partea aceasta de pierdere a timpului pentru cetățeni și în mod deosebit pentru cei care au probleme în a se deplasa uneori pe distanțe mari pentru a-și plăti aceste facturi. Ca atare, domnule ministru, dacă nu mă înșel, discutăm de aproximativ de 4 milioane de români care vor beneficia de această facilitate. Vă rog, dacă aveți detalii.
Marcel Boloş: Domnule prim-ministru, așa cum ne-am angajat și cum ne-am stabilit sarcina în cadrul ședinței de guvern, data de 20 februarie este data de la care, așa cum ați menționat, se vor putea face aceste plăți din ajutorul pentru încălzire. De asemenea, cu data de 1 februarie, distribuirea acestor carduri de energie va începe prin Poșta Română. Ieri am fost la fața locului și ne-am asigurat că toate demersurile și măsurile care au fost aprobate de Guvern se implementează. Într-adevăr, am avut o colaborare foarte bună cu Ministerul Muncii și cu Ministerul Finanțelor pentru ca lista de beneficiari să poată să fie întocmită la timp. Este pentru prima dată când interogăm bazele de date de care dispun entitățile statului și cred că este un demers care își va arăta roadele începând cu data de 20 februarie. Vă mulțumesc.
Nicolae-Ionel Ciucă: Da, vă mulțumesc, domnule ministru. Reprezintă doar o măsură prin care putem să folosim fondurile europene. Iată care sunt beneficiile apartenenței noastre la spațiul comunitar. Sunt aspecte deosebit de importante pentru că avem la dispoziție, în cadrul acestui organism, să beneficiem de spiritul de solidaritate al Uniunii Europene și de fondurile puse la dispoziție pentru a-i putea ajuta pe cetățenii care au nevoie de acest sprijin financiar. Sigur, continuăm măsurile prin care, o dată la două luni vom asigura suma de 50 de de euro prin care, de asemenea, venim în sprijinul cetățenilor cu nevoi financiare. Este, de asemenea, important să subliniem că aceste programe pe care ni le-am asumat vor continua. În ședința de astăzi, vom aproba continuarea programului „Noua acasă”. Este un program de care, până în acest moment, au beneficiat aproximativ 330.000 de tineri și familii care și-au achiziționat un cămin beneficiind de aceste facilități și consider că este un demers pe care Guvernul trebuie să îl gestioneze în continuare. Domnul ministru, dacă ne puteți oferi detalii despre acest program.
Adrian Câciu: Domnule prim-ministru, acest program, care are deja 13 ani în derulare, din punctul nostru de vedere – și știți foarte bine nostru când vorbesc este întreg guvernul – trebuie să continue, pentru că este o măsură de sprijin, mai ales pentru tineri, pentru a putea cumpăra o locuință în condiții mai favorizante, să le spună așa, față de condițiile în care se manifestă pe piață. Și în acest an continuăm acest program cu un plafon, pentru început, de 1,5 miliarde de lei. Spun ‘pentru început’, pentru că mi-aș dori ca la jumătatea anului să suplimentăm acest plafon, în contextul actual în care dobânda…
Nicolae-Ionel Ciucă: Dacă vom avea aceeași creștere economică, îl vom suplimenta.
Adrian Câciu: Şi cererea trebuie să se manifeste din partea beneficiarilor, potențialilor beneficiari, evident, în contextul actual, în care dobânzile sunt foarte ridicate, în care piața imobiliară manifestă o serie de prețuri, din punctul meu de vedere, mai mari decât ar trebui, este util ca statul să vină cu acest program. Nu în ultimul rând, acest program este corelat și cu facilitățile fiscale pe care le avem pe zona de domeniu imobiliar, respectiv corelarea cu TVA de 5% și cu suprafața unui imobil pe care poți să-l achiziționezi prin programul „Noua casă”. Sunt două tipuri de credite sau sunt două tipuri de plafoane pentru apartamente până la 70.000 de euro și pentru apartamente până la 140.000 de euro, facilitatea fiind pe garanțiile care se acordă către beneficiari, dar și pe partea de avans, prin derogare de la regulile bancare, care la acest moment, evident, se înăspresc în context inflaționist. Din punctul meu de vedere, este un program care va ajuta tinerii să-și achiziționeze o locuință și îi încurajez să meargă pe acest program. Bani de plafon de garanții există. Doresc să-i epuizăm cât mai repede. Mulțumesc!
Nicolae-Ionel Ciucă: Vă mulțumesc, domnule ministru! În ceea ce privește continuarea programului de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina folosită de către fermieri, la nivelul Guvernului am luat decizia să punem la dispoziție 500 de milioane de lei pentru derularea schemei de ajutor de stat, astfel încât fermierii să poată să achiziționeze motorina la prețuri mai mici și să poată, de asemenea, să efectueze lucrările necesare, pentru că am analizat foarte bine și avem potențial agricol care trebuie să fie sprijinit. L-am sprijinit prin facilitățile acordate prin Agro IMM Invest și Rural Invest. A fost o serie întreagă de alte măsuri; din discuțiile pe care le-am avut cu fermierii, a rezultat nevoia asigurării capitalului de lucru. Am discutat cu domnul ministru al Agriculturii, cu domnul ministru de Finanțe, am discutat la nivelul coaliției și vom continua să sprijinim fermierii români pentru a găsi soluții, astfel încât să reușim să creștem randamentul și productivitatea în agricultură. Totodată, îmi pare rău că domnul ministru Daea nu este prezent astăzi la ședința de guvern, dar sunt convins că îi veți transmite și o să avem și o discuție prin care doresc ca la nivelul Guvernului să ne asumăm o perioadă de timp, o perioadă scurtă de timp, prin care deficitul de balanță comercială la produsele agricole și alimente să ajungă la zero. România are potențial, am discutat cu responsabilii din domeniu, cu toți cei care practică, cu mediul asociativ care practică activități în domeniul agricol, și cu toții au recunoscut că avem potențial și potențialul de creștere este unul foarte mare. Ca atare, împreună, fermieri, întreprinzători din industria de prelucrare a produselor agricole putem să asigurăm acest obiectiv de a reduce balanța de deficit comercial la zero. Vă rog, domnule secretar de stat, să îi transmite domnului ministru și să avem o discuție în acest sens după ce domnia sa va fi disponibil. Vă mulțumesc și vă doresc o zi bună!
