Galerie foto
[CHECK AGAINST DELIVERY]
Nicolae Ciucă: Bună dimineața! Doresc să începem ședința de guvern prin a sublinia că în ședințele precedente am adus la cunoștință o serie de date economice cu care am încheiat anul 2022. Ceea ce doresc să subliniez în momentul de față este că atunci când ne-am asumat în coaliție acest guvern, ne-am angajat să găsim soluții pentru tot ceea ce înseamnă nevoile şi așteptările cetățenilor şi totodată să găsim soluții pentru ceea ce înseamnă sprijinirea mediului de afaceri, astfel încât economia țării noastre să poată să reziste tuturor acestor situații deloc ușoare și să facem în așa fel încât să reușim să avem creștere economică, ceea ce s-a întâmplat. Totuși, la nivelul Guvernului, pentru că încă suntem la început de an, avem responsabilitatea să menținem același ritm de lucru și să facem tot ceea ce depinde de noi astfel încât soluțiile pe care le găsim la nivelul administrației, la nivelul instituțiilor publice să vină într-adevăr în sprijinul cetățenilor, în beneficiul cetățenilor și, desigur, în beneficiul tuturor structurilor care pot să aducă plus valoare economiei românești. Avem o serie întreagă de activități planificate pentru a continua dialogul și colaborarea cu mediul asociativ, cu mediul de afaceri. Vă rog foarte mult să mențineți coerența acestor activități și să intensificăm, acolo unde este necesar, dialogul și activitatea, pentru a avea soluții cât mai concrete. În acest sens, una dintre problemele importante și obiectivele asumate la nivelul Guvernului este cea legată de gestionarea crizei energetice. Au fost întreprinse o serie de măsuri, iar una dintre ele este cea care vizează instalarea de panouri fotovoltaice la nivelul gospodăriilor individuale. Am discutat cu domnul ministru Tánczos care ar putea să fie măsurile pe care le putem lua la nivelul Guvernului, astfel încât să asigurăm accesul cât mai multor oameni, cât mai multor gospodării, la acest program. Avem fondurile necesare și putem să ridicăm până la trei miliarde de lei suma alocată pentru acest proiect și, în felul acesta, am înțeles că discutăm de aproximativ 150.000 de gospodării care pot să acceseze programul. Domnule ministru, v-aș ruga să ne dați câteva detalii legate de acest subiect.
Tánczos Barna: Mulțumesc, domnule prim-ministru! Într-adevăr, am făcut demersurile pentru a pregăti bugetul AFM pentru anul 2023. În cadrul acestui buget, din fondurile GES, gaze cu efect de seră, am alocat o sumă de trei miliarde de lei pentru a finanța programul Fotovoltaice, Casa eficientă fotovoltaic, pentru a ajunge la cel puțin 150.000 de beneficiari în 2023. Anul trecut, în decembrie, am finalizat evaluarea dosarelor depuse. Sunt 40.000 de gospodării care deja beneficiază de o asemenea finanțare și de la această cifră de 40.000 putem ajunge în 2023 la 150.000 de beneficiari. Pe de-o parte, folosind acest buget minim de trei miliarde de lei.
Nicolae Ciucă: Numai puțin! Discutăm de 150.000, excluzându-i pe cei 40.000.
Tánczos Barna: Da, în afară de cei 40.000, anul acesta mai încă 150.000 și, pe de-o parte, folosind bugetul majorat, cât și procedura simplificată în care reducem la minim numărul de documente necesare pentru aplicanți. Va fi nevoie de carte de identitate, extras de carte funciară, dovada că persoana beneficiară nu are datorii la stat sau la bugetul local și, la sfârșitul instalării sistemului fotovoltaic, de certificatul de racordare, calitate de prosumator, practic și cu aceste trei documente, plus dovada că n-are datorie la stat și la bugetul local, poate să beneficieze de această finanțare. Preconizăm că până pe 15 februarie, aprobăm bugetul AFM și în luna martie putem începe programul pentru a sprijini gospodăriile în efortul lor de a deveni independenți din punct de vedere energie electrică.
Nicolae Ciucă: Este o măsură foarte bună. V-aș ruga, totuși, să aveți în vedere ceea ce am discutat și am asumat la nivelul Guvernului, legat de simplificarea acestor proceduri de evitare a birocrației excesive, pentru ca procesul să poată să se deruleze oportun și să nu mai ajungem ca finalul de an să fie cel în care aglomerăm toate aceste activități absolut birocratice și nefolositoare. Nu ne ajută cu nimic, nici pe noi, nici pe cetățeni.
Tánczos Barna: Da, domnule ministru. Tocmai de aceea îmbunătățim și sistemul informatic cu care am lucrat anul trecut, pentru a prelua din sarcina care era pe umerii AFM, prin sisteme informatice mai performante. Trebuie să menționez că, față de 2020 când AFM a avut un pic peste 72.000 de beneficiari, anul trecut au apelat peste 200.000 de cetățeni la sprijin oferit de AFM, prin diverse programe, începând de la sistemul de fotovoltaice, „Rabla” clasică, „Rabla plus la mașini” sau la „Rabla electrocasnice”, deci AFM a devenit o instituție care oferă sprijin financiar, în această perioadă critică din punct de vedere energetic, la sute de mii de cetățeni, sute de mii de gospodării.
Nicolae Ciucă: Aveți posibilitatea ca până săptămâna viitoare, în ședința de guvern, să veniți cu o informare legată de modul în care putem să continuăm Programul „Rabla” și dacă există, de asemenea, posibilități pentru modificarea în bine a acestor programe.
Tánczos Barna: Da, domnule prim-ministru, așa cum ați dispus, am început pregătirea programelor „Rabla clasic”, „Rabla plus” și „Rabla local”. În cadrul Programului „Rabla clasic”, care oferă acel bonus pentru casarea mașinilor vechi și posibilitatea de cumpărare de mașini clasice, cu motorizare clasică, noi. Avem bugetul pentru a asigura o creștere cu 15% a primei de casare, așa cum și dumneavoastră ați discutat la „Dacia”, cu ocazia vizitei pe care ați efectuat-o. Avem bugetul pentru a oferi acest sprijin majorat în 2023. În același timp, creștem bugetul pentru mașinile electrice. Conform discuțiilor de acum doi ani, cu producătorii și importatorii de mărci auto, am stabilit atunci un program care oferă predictibilitate, oferă o evoluție predictibilă în timp. Am stabilit împreună cu dânșii acum doi ani, pe patru ani, un program care ajută atât sectorul, cât și cetățenii, în mod special, pentru schimbarea autoturismelor vechi. Anul trecut s-au constatat evoluții absolut pozitive pe piața auto din România. A crescut numărul de mașini noi înmatriculate, a crescut exponențial numărul de mașini electrice înmatriculate datorită programelor derulate prin Administrația Fondului pentru Mediu. S-a redus numărul de mașini second-hand pentru prima dată după foarte mulți ani. Deci, parcul auto din România se întinerește și am putea spune că la sfârșitul anului 2023 bifăm inclusiv obligația din PNRR. Ne-am asumat că vom scoate peste 250.000 de mașini vechi din circulație. Cred că la sfârșitul anului 2023 deja ținta pentru ’26 va fi atinsă.
Nicolae Ciucă: Da, vă mulțumesc. Discutăm săptămâna viitoare. Anunțam în ședința de Guvern de săptămâna trecută că începând de mâine începe programul de distribuire a tichetelor pentru plata facturilor la energie. Aș dori să subliniez că astăzi avem o ordonanță de guvern prin care asigurăm implementarea sistemului de plăți electronice. Domnule ministru, vă rog, câteva detalii!
Ioan-Marcel Boloș: Într-adevăr, ca urmare a observațiilor și sugestiilor pe care le-am primit odată cu aprobarea ordonanței 166, a venit această solicitare ca aceste plăți să poată fi făcute și în platforma electronică și sistemul informatic pe care îl avem disponibil pentru implementarea mecanismului. Practic, dacă se va aproba ordonanța de urgență, plățile online vor putea fi făcute pentru a achita facturile la furnizorii de energie. Va fi o aplicație informatică simplă, care va presupune încărcarea în platformă a documentelor necesare plăților, respectiv cartea de identitate, cardul de energie și factura doveditoare a datoriei față de furnizorul de energie. Și în acest fel răspundem la toate solicitările, având trei posibilități de efectuare a acestor plăți, respectiv cea prin intermediul oficiilor poștale, prin apelare direct la poștaș și sperăm, după ședința de astăzi, să avem și forma aceasta aprobată de plăți electronice. Așa cum ați menționat, de mâine începe distribuția cardurilor de energie. Vă mulțumesc.
Nicolae Ciucă: Este foarte bine, singurul lucru pe care vi-l cer este să continuați să vă coordonați cu Ministerul Cercetării, astfel încât prin Poșta Română să avem garanția că tot ceea ce noi am decis se realizează și în practică și ajung la beneficiar, așa cum ne-am asumat. Continuăm proiectul nostru de digitalizare, digitalizare guvernamentală, digitalizarea administrației, digitalizare a serviciilor publice. Astăzi avem o hotărâre de Guvern și o ordonanță prin care nu facem altceva decât să venim în beneficiul cetățenilor cu dezvoltarea sistemelor de digitalizare în administrație. Domnule ministru Burduja, vă rog să ne prezentați care sunt elementele principale din conținutul celor două documente.
Sebastian Burduja: Vă mulțumesc, domnule prim-ministru! Vorbim despre platforma de cloud guvernamental, cea mai importantă investiție pe care România o desfășoară în domeniul transformării digitale. O investiție de peste 560 de milioane de euro fără TVA. Practic, România deschide multe drumuri, inclusiv la nivel european, reglementând prin această complexă hotărâre de guvern o serie de aspecte. Pe de o parte, cadrul de management și stocare a datelor în platforma de cloud guvernamental, tipuri de date, ce date pot să meargă în cloud-ul privat guvernamental, ce date pot să meargă în cloud-urile comerciale publice furnizate de companii private, criteriile tehnice privind implementarea, mentenanța, dezvoltarea cloud-ului privat guvernamental; planul pentru migrarea în cadrul guvernamental și avem în orizontul anului 2026, 30 de instituții minim care vor fi migrate în acest cloud guvernamental; politica de ”cloud first”, iarăși, România deschide multe căi la nivel european și este printre primele țări care reglementează politica de ”cloud first”. Asta înseamnă că instituțiile publice sunt obligate să recurgă la soluții compatibile cu sistemul de cloud și, nu în ultimul rând, normele de jurnalizare a evenimentelor și accesul la datele cetățenilor. Practic, am asigurat prin această hotărâre de Guvern, pe de o parte, implementarea cu succes și la timp a proiectului de cloud guvernamental în termenele stabilite de PNRR, eficientizarea costurilor prin acest proiect, pentru că una este să cumperi la nivel centralizat toate aceste sisteme și să protejezi datele românilor într-un singur loc și alta este să fie fragmentate între instituții, agenții, ministere, și nu în ultimul rând, accesul la date și faptul că, practic, prin tehnologie noi asigurăm o transparență deplină. Când datele românilor vor fi accesate, românii vor fi notificați, iar jurnalizarea accesului înseamnă că nimeni nu le va putea accesa datele şi să nu lase o urmă. Practic, românii vor ști de câte ori statul le va accesa datele și vor fi notificați în acest sens în timp real. Vă mulțumesc! Nicolae Ciucă: Da, mulțumesc foarte mult. Știm cu toții că cetățenii români așteaptă servicii de sănătate mai bune, așteaptă modernizarea sistemului de educație. Astăzi aprobăm un proiect de lege prin care asigurăm cheltuirea a aproximativ 210 milioane de euro pentru reabilitarea și modernizarea unor unități spitalicești și în felul acesta, cred că dincolo de componenta de infrastructură din spitale, avem în vedere și partea de asigurare și îmbunătățire a serviciilor medicale, a relației dintre pacient și medic. Domnul ministrul Rafila, vă rog, câteva detalii despre proiect.
Alexandru Rafila: Domnule prim-ministru, avem pe listă un proiect de ordonanță de urgență care are ca și scop introducerea noului contract-cadru. care asigură noi norme metodologice și sperăm să poată să îmbunătățească accesul la servicii de sănătate al pacienților din România. Și, de asemenea, un lucru extrem de important clarifică datele și informațiile cuprinse în dosarul electronic de sănătate al pacientului, ca să putem să avem un contract cadru consolidat și care să țină cont de toate sugestiile pe care le fac atât profesioniștii din domeniul sănătății, cât și organizațiile de pacienți. Termenul de elaborare a acestui contract-cadru și a normelor metodologice va începe practic la sfârșitul trimestrului al doilea și în felul ăsta este îndeplinit și un jalon din Programul Național de Redresare și Reziliență, care trebuie să revadă modul de acordare a serviciilor medicale. Mulțumesc!
Nicolae Ciucă: Da, vă mulțumesc foarte mult! Este foarte important ca acest program să demareze și cel mai important este ca el să treacă, să fie pus în practică și sunt convins, domnule ministru, că vom reuși să monitorizăm transpunerea în realitate a acestor proiecte. Vă mulțumesc, vă doresc o zi bună!
